KorAP: Find »[drukola/base=antiteză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...65 66 67 ...74 >

1,827 matches

Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740

Constituirea limbajului social-politic modern în cultura română", în Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (1994), Polirom, Iași, 1999, pp. 153-196. Alain Badiou et alii, Qu'est-ce qu'un peuple, Paris, La Fabrique éditions, 2013. Anghelescu, Mircea, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, Univers Enciclopedic, București, 2001. Anghelescu, Mircea, Literatură și biografie, Universal Dalsi, București, 2005. Anghelescu, Mircea, Mistificțiuni. Falsuri, farse, apocrife, pastișe, pseudonime și alte mistificații în literatură, Compania, București, 2008. Anghelescu, Mircea, "The New Biographism", Dacoromania litteraria, vol

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
Opere, I, ediție îngrijită de D. Popovici, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1939, pp. 613-614). 14 I. Heliade Rădulescu, "Critica literară" (1837), în Critica literară, pp. 411-426. Despre conflictul cu Alexandrescu, v. monografia lui Mircea Anghelescu, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, Univers Enciclopedic, București, 2001, pp. 90-92. 15 I. Heliade Rădulescu, "Domnul Sarsailă, autorul" (1839), în Opere, I, Versuri. Proză. Scrieri istorice și memorialistice, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 459. 16 Ibidem, pp.

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
epopee" (1870), în Critica literară, p. 264. 23 Heliade Rădulescu, Literatura. Critica, p. 36. 24 Ibidem, p. 70. 25 Ibidem, p. 55. 26 Ibidem, p. 14. 27 Ibidem, p. 148. 28 Contextul reactualizării pamfletului e expus de Anghelescu, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, pp. 275-276; în prelungirea acestuia, e evocat și un alt moment de revenire la "sarsailism", în 1865 (p. 289). Despre același episod, Papadima, Cezar Boliac, pp. 217-218. 29 I. Heliade Rădulescu, "Aproposito de D. Sarsailă" (1860), în

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
289). Despre același episod, Papadima, Cezar Boliac, pp. 217-218. 29 I. Heliade Rădulescu, "Aproposito de D. Sarsailă" (1860), în Critica literară, p. 476. 30 Ibidem, p. 479. 31 Heliade Rădulescu, Literatura. Critica, p. 276. 32 I. Heliade Rădulescu, Echilibru între antiteze, în Opere, II, Istoria critică universală. Biblicele. Echilibru între antiteze, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 308. 33 I. Heliade Rădulescu, Gramatică românească, p. 25: "dacă din nenorocire, prejudecățile, care din mic'a copilărie 'ți aŭ

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
I. Heliade Rădulescu, "Aproposito de D. Sarsailă" (1860), în Critica literară, p. 476. 30 Ibidem, p. 479. 31 Heliade Rădulescu, Literatura. Critica, p. 276. 32 I. Heliade Rădulescu, Echilibru între antiteze, în Opere, II, Istoria critică universală. Biblicele. Echilibru între antiteze, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 308. 33 I. Heliade Rădulescu, Gramatică românească, p. 25: "dacă din nenorocire, prejudecățile, care din mic'a copilărie 'ți aŭ fost' stăpâne, nu te lasă să judici sănătos', ia un

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
Liviu (1513), Hobbes, De cive (1642), Spinoza, Tratatul politic (1677). 36 D. Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, pp. 176-192. 37 I. Heliade Rădulescu, "Istoria literaturii", în Critica literară, pp. 12, 15 etc. 38 Heliade Rădulescu, Echilibru între antiteze, p. 602. 39 Ibidem, p. 606. 40 Nicolae Bălcescu, Opere, I, Partea întâi. Scrieri istorice, politice și economice, ediție îngrijită de G. Zane, Fundația pentru Literatură și Artă, București, 1940, p. 273. 41 Trimit la studiul fundamental de semantică istorică

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
conotații", în Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii: concepte, convenții, modele, Eminescu, București, 1980, pp. 208-243. Despre încărcătura idealizantă a cuvântului și despre reinterpretările cu caracter radical revoluționar pe care le implica, la pp. 226-239. 42 Heliade Rădulescu, Echilibru între antiteze, p. 608. 43 Ibidem, p. 684. 44 Ibidem, pp. 677-683. 45 Ibidem, p. 681. 46 Ibidem, p. 628. 47 Ibidem, p. 629. 48 Ibidem, p. 628. 49 Ibidem, p. 652. 50 Ibidem, p. 657. 51 Adelino Zanini, Postfordist Lexicon. Entry

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
a democrației un spațiu protejat pentru exprimarea unei individualități ireductibile. Acesta e sensul interogației din titlu: cum se poate gândi o comunitate a egalilor fără să se sacrifice formula particulară a fiecăruia dintre membrii ei. 54 Heliade Rădulescu, Echilibru între antiteze, pp. 631-632. 55 Ibidem, p. 687. 56 O expunere a contextelor în care apar ideile lui Heliade Rădulescu despre boierie, la Radu Tomoiagă, Ion Eliade Rădulescu: ideologia social-politică și filozofică, Editura Științifică, București, 1971, pp. 241-253 și 273-276. Ceea ce mă

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
273-276. Ceea ce mă interesează aici e raportul cu ideea de geniu și tentativa de a construi în material local o reprezentare a capacității colective; în acest sens, rețin comentariul "boieribilității" ca ideal democratic (p. 248). 57 Heliade Rădulescu, Echilibrul între antiteze, p. 317. 58 Ibidem, p. 470. 59 Ibidem, p. 471. 60 Ibidem, p. 471. 61 Ibidem, p. 272. 62 Ibidem, p. 671. În același loc, Heliade Rădulescu asimilează explicit boieria cu clasa funcționarilor: "Foncționarii statului, civili și militari, s-au

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
cetate, între utopie și poezie (1935), în Studii literare, IV, ediție îngrijită de Ioana Em. Petrescu, Dacia, Cluj-Napoca, 1980, pp. 12-42. Există numeroase studii asupra acestui subiect. Despre contactul cu doctrina saint-simoniană în cursul anilor '30, la Anghelescu, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, pp. 81-82. Despre rezistența ideilor saint-simoniene de-a lungul întregii cariere a lui Heliade Rădulescu vorbește Tomoiagă, Ion Eliade Rădulescu: ideologia social-politică și filozofică, pp. 95-117 (și în mod precis la pp. 100-101: În cursul întregii perioade

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
refer se găsește în Le sacre de l'écrivain, în Romantismes français, I, Gallimard, Paris, 2004, pp. 651-801. 73 Bénichou, Le sacre de l'écrivain, pp. 653-656. 74 Ibidem, p. 654. 75 Ibidem, p. 688. 76 Heliade Rădulescu, Echilibrul între antiteze, p. 665. 77 I. Heliade Rădulescu, Pace sau însocire între averea nemișcătoare și între bani sau Casă de credit reciproc, Tipografia I. Heliade Rădulescu și Asociații, București, 1863, pp. 16-17. 78 Iosif Vulcan, Panteonul român, în Publicistică, ediție îngrijită de

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
194. 108 Laurent Jenny, La vie esthétique, Verdier, Paris, 2013, pp. 17-36 (capitolul "Le moment poétique"). 109 Ibidem, p. 22. 110 Heliade Rădulescu, "Despre epopee", p. 249. 111 I. Heliade Rădulescu, "Critica literară", pp. 413-414. 112 Heliade Rădulescu, Echilibrul între antiteze, p. 285. 113 Heliade Rădulescu, "Critica literară", p. 414. 114 Heliade Rădulescu, "Istoria literaturii", p. 10. 115 Ibidem, p. 8. 116 Gérard Genette, Mimologiques. Voyages en Cratylie (1976), Seuil, Paris, 1999, pp. 24-28. 117 Heliade Rădulescu, "Istoria literaturii", p. 8

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
10. 115 Ibidem, p. 8. 116 Gérard Genette, Mimologiques. Voyages en Cratylie (1976), Seuil, Paris, 1999, pp. 24-28. 117 Heliade Rădulescu, "Istoria literaturii", p. 8. 118 Heliade Rădulescu, "Despre decăderea literaturii române", pp. 542, 544. 119 Heliade Rădulescu, Echilibrul între antiteze, pp. 335-336. 120 Heliade Rădulescu, I., "Geniul limbilor în genere și al celei române în parte", în Opere, II, ediție îngrijită de D. Popovici, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1943, p. 402. 121 Du Marsais, Despre tropi, traducere

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
Opere, III, Studii și articole literare, filosofice și culturale. Studii și articole de economie politică, ediție îngrijită de Stancu Ilin și I. Oprișan, Fundația Națională pentru Știință și Artă - Univers Enciclopedic, București, 2007, p. 797. 123 Heliade Rădulescu, Echilibrul între antiteze, p. 274. 124 Heliade Rădulescu, "Despre decăderea literaturii române", p. 546. 125 Ibidem, p. 548. 126 Cristophe Pradeau, "Albert Thibaudet, la dynamique du mémorable", Littérature, 2001, nr. 124, pp. 47-48. 127 Heliade Rădulescu, "[Despre dramă]", pp. 296-297. 128 Așa cum s-

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731

îndoială, este vorba de un joc parodic care încântă auditoriul atunci când Homer vorbește de "porcarul fermecat". Eumeu este un fel de ciclop benign 142, o figură pastorală aproape de natură și animale, înzestrat cu răbdare naturală dictată de mersul anotimpurilor (în antiteză cu Ciclopul care reprezintă natura în starea sa sălbatică și violentă). Ulise află că Eumeu este fiul unui nobil răpit de pirați și vândut ca sclav, poveste mult mai tristă și crudă decât cea inventată de Ulise despre propria lui

Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
deja citată, p. 98, I (nota trad.). 27* Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 99, I (nota trad.). 28 Este o temă recurentă, aceea a plictiselii din Olimp, a vacuității unei vieți veșnice inutile. Giraudoux, care deseori pune în antiteză timpul oamenilor și timpul zeilor, nu poate să nu gândească la asta când o face pe Alcmena să spună: "Nemuritoare? Ce rost ar avea? Ce m-aș face dacă nu aș muri?" (Amfitrion 38, II, 2). 29 *Pentru versiunea românească

Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243

din cauză că nu au avut niciodată libertăți locale, ar fi putut servi ca o supapă de siguranță, și e școala la care poporul ar fi învățat să se administreze singur, și de aceeal vedeți azi servil și mâine revoluționar. Căci de antiteza aceasta nu fuge nimeni; când un guvern centralizează tot în mâna sa, poporul tace o vreme; dar vine un moment când zguduiri teribile se produc și pune în pericol chiar existența statului.<ref id=”1”>P.P. Carp, „Descentralizare administrativă și

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
vine un moment când zguduiri teribile se produc și pune în pericol chiar existența statului.<ref id=”1”>P.P. Carp, „Descentralizare administrativă și comunală și problema libertăților“, în Discursuri parlamentare, ed. cit., pp. 317-318.</ref> Și, dacă moderația junimistă este antiteza fanatismului secular, ea nu e mai puțin interesată de modul în care evoluția poate întări insulele de normalitate și de organicitate în economia unei societăți. Descentra lizarea se cere pusă în relație cu acea durată lungă la care nu încetează

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

populația județelor Olt și Argeș realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Națională. Atât Nucșoara, cât și Scornicești sunt terenul perfect pentru analiză deoarece au o puternică încărcătură simbolică și par, la o primă vedere, să fie într-o puternică antiteză: prima este cunoscută deoarece acolo a acționat una dintre cele mai longevive grupări de rezistență din România, „Haiducii Muscelului”, iar a doua, pentru că este localitatea natală a ultimului lider comunist al României, Nicolae Ceaușescu. Diferențele nu se opresc aici: în timp ce

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
și estetică a operei de artă, Monica Lovinescu a transmis prin intermediul undelor vreme de mai bine de douăzeci de ani, de la microfoanele Radio France și, mai ales, „Europa Liberă” - cele mai cunoscute emisiuni ale sale fiind, după 1967, Teze și Antiteze la Paris și Actualitatea culturală românească -, mesaje având un impact puternic asupra publicului românesc căruia i se refuza dreptul la o informare corectă asupra propriei culturi. Unde scurte. Jurnal indirect, publicat pentru prima dată în 1978 la editura Limite de la

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750

intelectualilor, lumii literare, culturale, dar sunt destule dovezi că erau ascultate și de un public poate mai puțin informat, mai puțin cultivat în aceste domenii ale culturii. Vă citez din memoriile ei un pasaj referitor la cunoscuta emisiune "Teze și antiteze la Paris", care urma să fie aprobată, sau nu, de conducerea americană a postului de radio Europa Liberă: "Programele, credeau americanii, trebuie simplificate în așa fel încât să poată fi urmărite cu folos de orice farmer. Ei vedeau Uniunea Sovietică

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

semnalate de el au fost eliminate prin reforme și înaintare socială. Cea mai importantă dintre tentațiile pe care ideologii, dar și practicienii le trăiesc atunci când discută despre capitalism sau socialism este de a construi mereu această dezbatere prin comparații, în antiteză. Se spune adesea, în mod fals, că iată spre deosebire de socialism, capitalismul se prezintă într-un anumit fel, iar alții spun că iată spre deosebire de capitalism, socialismul se prezintă, dimpotrivă,în alt fel. Deși nu considerăm a fi relevantă o asemenea analiză

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
dar și pentru calitatea precară a mărfurilor erau tot cei care le căutau în magazine și nu regimul birocratic ce distrugea tot și recreea tot după reguli neeconomice și chiar antieconomice. Sigur, nu este indicat să vorbim despre capitalism în antiteză cu socialismul și nici nu vom insista pe această modalitate de analiză, numai că atunci când discutăm despre consum și consumator o antiteză devine interesantă. În spatele modului în care este tratat individul în calitatea sa de consumator se ascunde de fapt

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și recreea tot după reguli neeconomice și chiar antieconomice. Sigur, nu este indicat să vorbim despre capitalism în antiteză cu socialismul și nici nu vom insista pe această modalitate de analiză, numai că atunci când discutăm despre consum și consumator o antiteză devine interesantă. În spatele modului în care este tratat individul în calitatea sa de consumator se ascunde de fapt filosofia adâncă a respectului pentru om și munca sa, respect pe care socialismul nu a reușit niciodată să-l impună, și pe

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
alt motiv, sursă de anticapitalism, îl constituie orientarea antisistem a culturii 29. Tocmai pentru că marea majoritate a intelectualilor, scriitori, artiști, regizori, sunt de stânga, adică de partea ,,poporului exploatat", operele lor prezintă mereu pe omul lacom, lipsit de scrupule, în antiteză cu eroul principal, curat la suflet, care pierde bătălia cu viața din cauza modului greșit în care lumea este condusă și organizată 30. Această lume ,,prost făcută", este profund nedreaptă și ca atare, consideră oamenii de cultură, trebuie să-i punem

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]