2,529 matches
-
se impun măsuri care să asigure stabilitatea, dar și lichiditatea necesară dezvoltării, menite să Încurajeze investițiile și o plasare eficientă a capitalurilor, scăderea impozitelor, dar și creșterea masei de impozitare, taxarea progresivă vs. cota unică, asigurarea accesului la creditare pentru antreprenoriat, cercetare inovare, dar și asigurarea unor criterii severe de performanță etc. Atâta timp cât acest set de măsuri presupune o coabitare alternativă a măsurilor de austeritate cu cele de impulsionare a creșterii, alegerea variantelor optime, asumarea riscului, nivelul de compromis care poate
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
reduse de dioxid de carbon, prin separarea creșterii economice de utilizarea resurselor și de consumul de energie, reducerea emisiilor de CO2, creșterea competitivității și promovarea securității energetice sporite; 5) „O politică industrială adaptată globalizării” - o politică industrială modernă care sprijină antreprenoriatul, promovează competitivitatea sectorului industriei primare, al producției și al serviciilor din Europa și ajută la fructificarea oportunităților create de globalizare și de economia ecologică; 6) „O agendă pentru noi competențe și pentru noi locuri de muncă” - crearea cadrului pentru modernizarea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dezvoltarea profesională și personală etc. Programul Erasmus pentru specialiștii implicați În absorbția fondurilor europene vine să relanseze domeniul gestionării banilor europeni, fiind o replică personalizată a programelor similare dezvoltate la nivel UE În domeniul Învățământului superior și În cel al antreprenoriatului. 3.4.1. Cadrul general al Împărtășirii cunoașterii Managementul Cunoașterii este o metodologie extrem de eficientă prin care activitatea În cadrul unei organizații este sprijinită de Înșiși membrii acelei organizații, În sensul că fiecare este conștient de rolul său și mai ales
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
este momentul exemplificării Țintite pe problematica absorbției fondurilor nerambursabile. Acest exemplu poate sta la temelia dezmorțirii mentalității funcționarilor și responsabililor: programul Erasmus pentru specialiștii implicați În absorbția fondurilor europene. După modelul programelor Erasmus din Învățământul superior, iar ulterior din domeniul antreprenoriatului, consider că este extrem de util ca executivul să ia În considerare crearea unei platforme și rețele de schimb de cunoaștere la nivel european, În domeniul absorbției fondurilor europene. Creat În anul 1987, programul Erasmus a dat posibilitatea pentru 2,2
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
2009-2010 cu un stagiu de cercetare În Sardinia, urmat de un amplu program de implicare a specialiștilor italieni În sectorul prelucrării laptelui de ovine și caprine din România. Programul, desfășurat sub autoritatea Ministerului Agriculturii, a creat o punte a inovării, antreprenoriatului și cercetării Între expertiza procesatorilor, centrelor de cercetare, universităților de profil din Italia și cea a producătorilor, procesatorilor, autorităților și institutelor de cercetare din România. În 2011 s-a reușit crearea Consorțiului Laptelui din Țara noastră, după modelul Consorzio Latte
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
din Italia. Platforma de networking și de Împărtășire a cunoașterii pe care o propune prezentul studiu este „Programul Erasmus pentru specialiștii În Accesarea fondurilor europene”, model care Împrumută ADN-ul programelor Erasmus din domeniul Învățământului superior și din cel al antreprenoriatului. Crearea unei rețele de Împărtășire a cunoașterii În domeniul fondurilor europene creează beneficii, cum ar fi: motivarea specialiștilor de a concura pentru a beneficia de stagii de mobilitate În cadrul unor structuri similare din Europa; dezvoltare personală și profesională; dobândirea de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
și multicultural determină caracterul complex al acestei politici. Este important ca dezvoltarea economică să fie durabilă și În concordanță cu dezideratele sociale și de mediu sănătos și curat, În vederea reducerii decalajelor, eliminării disparităților și neconcordanțelor. Direcțiile prioritare de acțiune sunt: antreprenoriat și inovație - acestea sunt motorul dezvoltării economice și principala sursă de venituri la buget, taxe folosite pentru cheltuieli cu caracter social, protecția mediului și dezvoltare teritorială echilibrată. Acestea cuprind sprijin financiar direct pentru investiții În cercetaredezvoltare, dar și asistență nonfinanciară
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
rentierii” În opinia lui Pareto, schimbarea socială și circulația elitelor sunt larg expuse influențelor exercitate de persoane ale căror venituri își au ca sursă, pe de o parte, exploatarea directă a pământului sau economiile și, de pe altă parte, acțiunile de antreprenoriat. Aceste două categorii de indivizi, scrie Pareto, sunt, în general, confundate în limbajul curent cu numele de capitaliști, și unii, și alții având interese uneori foarte diferite. Într-adevăr, antreprenorul are tot interesul ca veniturile din economii și din capitalurile
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
of community cooperative context on the probability of voting”, în Political Psychology, vol. 19, nr. 3. Lăzăroiu, Sebastian, 1996, „Normativism, raționalitate, participare. Perspective asupra votului”, în Revista de Cercetări Sociale, nr. 2. Lăzăroiu, Sebastian, 1999, „Rețele de capital social și antreprenoriat în Comișani”, în Sociologie Românească, Nr. 2. Leighley, Jan, Nagler, Jonathan, 2000, Socioeconomic class bias in turnout: evidence from aggregate data, American Politican Science Association. Lewis-Beck, Michael, Paldam, Martin, 2000, „Economic voting: an introduction”, în Electoral Studies, vol. 19. Lijphart
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
deloc diferită de cea de la noi (cu menționarea unor deteriorări și chiar distrugeri deliberate ale infrastructurii agrare, cantonarea Într-o agricultură de subzistență ș.a.m.d.), reprezentările fotografice comparative fiind, de pildă, de-a dreptul șocante În sugestiile lor. Problematica antreprenoriatului rural a fost abordată de Ikka Alanen, de la Universitatea Jzvaskyla, Finlanda, Jouko Nikula și Leo Granberg, Universitatea din Helsinki, În comunicarea Rural Entreprises in Russia - The Period of Stabilization. Au fost aduse În discuție mai ales mutațiile produse În Karelia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
confuză de scurtă durată a fost urmată de o decomprimare a sistemului și de o explozie a oportunităților de emigrare, de contestare, de ocupare, de consum și de multe altele. Cea mai semnificativă mi se pare că a fost explozia antreprenoriatului în toate sectoarele sociale, dublată de contestarea tuturor regulilor organizării și ale gestionării sociale. Sigur, este vorba despre un antreprenoriat sui-generis, adaptat contextului instituțional existent, fără a fi însă mai puțin antreprenorial. S-au manifestat: un antreprenoriat al recuperării de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de contestare, de ocupare, de consum și de multe altele. Cea mai semnificativă mi se pare că a fost explozia antreprenoriatului în toate sectoarele sociale, dublată de contestarea tuturor regulilor organizării și ale gestionării sociale. Sigur, este vorba despre un antreprenoriat sui-generis, adaptat contextului instituțional existent, fără a fi însă mai puțin antreprenorial. S-au manifestat: un antreprenoriat al recuperării de proprietăți naționalizate de regimul comunist, unul de exploatare a proprietății de stat, unul al inițiativelor particulare mai ales în sectoarele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a fost explozia antreprenoriatului în toate sectoarele sociale, dublată de contestarea tuturor regulilor organizării și ale gestionării sociale. Sigur, este vorba despre un antreprenoriat sui-generis, adaptat contextului instituțional existent, fără a fi însă mai puțin antreprenorial. S-au manifestat: un antreprenoriat al recuperării de proprietăți naționalizate de regimul comunist, unul de exploatare a proprietății de stat, unul al inițiativelor particulare mai ales în sectoarele redistribuției, unul politic de înființare de partide și mișcări sociale, unul civic de inițiere a fundațiilor sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
venituri private, utilizează facilități și resurse publice în scopuri private etc. La fel și profesorul: folosește sistemul public de școlaritate ca sursă generatoare de venituri private prin meditații sau/și se angajează și în unități particulare. Am dat exemple de antreprenoriat intelectual, academic sau profesional pentru a ilustra sectoare mai vizibile și mai tolerate sau chiar protejate social. Seria lor poate fi continuată cu ușurință, întrucât există pretutindeni. Fiecare urmărește ca strategie de viață explorarea și practicarea de roluri generatoare de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
corespondențelor de calitate. Problema ivită a devenit internațională, iar UNESCO și Consiliul Europei au oferit auspiciile pentru analiză și reglementare. 2. A doua premisă pe care o propun vizează un gen interesant de combinare a prestigiului tradițional al universității cu antreprenoriatul corporațiilor. Se știe cât de importantă este pentru o firmă dezvoltarea cognitivă și profesională a personalului în vederea păstrării și mai ales a potențării avantajului competitiv. Pentru asta este nevoie de investiții importante, iar firmele au optat inițial pentru contractarea serviciilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale universității tranzitorii, odată cu instanțele lor de referință. Tabelul 5.5.g. Zig-zagul devenirii universității reflexive ca universitate tranzitorie Instanțe Stat Piață Societate civilă Cunoaștere și inovație Universitari Studenți Transformări Etatism destructurat Corporatism emergent Civism global, regional, național sau local Antreprenoriat academic Organizare disciplinară și mai ales interdisciplinară pe problematici a instruirii și a cercetării Rețele transinstituționale Diversificare pe vârstă și performanțe a populației studențești dintr-o universitate Opțiuni Profilare instituțională Statul va promova politici stimulative și va submina dependența etatistă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la obiecte de uz îndelungat de ultimă generație, la haine și stiluri de consum, la așteptări legate de condițiile de locuit și de infrastructură, la feluri de a vorbi și de a gândi, ei reprezintă o sursă de inovație și antreprenoriat social în direcția urbanizării satului românesc. Dilema utilizării pământului rămâne însă, pentru moment, cheia spre viitorul ruralului românesc. Trei modele au fost experimentate recent. Exploatarea cooperatistă, în CAP-uri, a marcat perioada comunistă. În ciuda unor nostalgici („Era mai bine cu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
participare din partea comunității. Sunt încercări de a atrage fonduri și printr-un ONG local (Asociația Pro Zerind), dar și de la investitori privați, existând unele preocupări de a crește atractivitatea, de exemplu, prin elaborarea unui Plan Urbanistic General care să stimuleze antreprenoriatul în zonă. În plus, Zerindul caută să exploateze și statutul său de localitate de graniță. Acțiuni colective informale Unele activități informale, dar instituționalizate, reprezintă manifestări ale unui spirit comunitar puternic. Propensiunea către acțiune colectivă își poate găsi expresia în activități
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fostului capital social a fost compensată de construcții sociale (noi rețele, noi raporturi microeconomice etc.) care l-au Înlocuit rapid. Tabelul 1. Moduri de conversie a fostei nomenklaturi 1988-1992 Etapele mobilizării „trei cercuri” Resurse și mecanisme Diferențierea cazurilor Tipul de antreprenoriat Privatizarea partidului Privatizare politică Polonia Voluntar Legi Privatizare prin transformare juridică Polonia, Ungaria Voluntar și constrâns Rețele Valorificarea capitalurilor: cultural, social, financiar, mobilizare familială Polonia, Ungaria, Cehoslovacia Voluntar și constrâns 1.3. Ancheta Pentru a surprinde dinamica traiectoriilor fostei nomenklaturi
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
visele sociale ale industrializării, apoi de eșecurile acestora, găsesc În Întreprinderea privată realizarea adecvată a vocației lor; despre cei care, remarcând dezvoltarea progresivă a sectorului privat Începând cu anii ’70, decid să-și Încerce norocul: adesea, o tradiție familială În antreprenoriat nu era străină de această alegere; despre toți aceia care, după ce călătoriseră În Occident, și-au dat seama că „viitorul socialismului” trecea printr-o extindere a sectorului privat. Sensibili la semnalele pe care le trimiteau mai-marii sistemului, conștienți că evoluția
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de ce am renunțat la putere, deși nu eram obligați să o facem. Ei bine, pentru că generația mea nu avea nevoie de o putere care trebuia păstrată cu armele sau cu forța. (Cazul 4, Ungaria) Din diferite motive, alegerea liberă a antreprenoriatului privat se Înscrie aici Într-o logică a alegerii unor indivizi care așteaptă momentul propice pentru a trece la acțiune. Antreprenoriatul de nevoie În timp ce În Ungaria și În Polonia existau numeroși Întreprinzători proveniți din nomenklatura care se simțeau mai degrabă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
despre consecințele sale mai des decât polonezii sau maghiarii, care se comportă ca și cum dezbaterea despre decomunizare n-ar fi existat, pentru că, În realitate, ea nu i-a afectat prea mult. În Cehoslovacia, mai mult decât În alte părți, motivațiile acestui antreprenoriat „forțat” s-au creat În acest climat. O scurtă poveste de viață ilustrează cel mai bine acest lucru: Întrebare: Cum ați devenit antreprenor? Care a fost evoluția dumneavoastră, cine erați dumneavoastră În 1989? Răspuns: școala Comitetului Central al Partidului cehoslovac
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fost limitate, au dat În mod incontestabil beneficiarilor lor un impuls inițial important. În diversitatea mijloacelor, trebuia să știi să te folosești și chiar să abuzezi de poziția politică ce permitea asocierea funcției de director de Întreprindere de stat cu antreprenoriatul privat, cu firma pe care ți-o construiai prin transferul factorilor de producție: Să presupunem că o Întreprindere merge foarte bine. Directorii Încep să o devalorizeze. Creează o Întreprindere mică, iar Întreprinderea cea mare intră În relații comerciale cu cea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
economice erau mai bune sau, cel puțin, mai realizabile, decât În Rusia. Eram convins că trebuia să se Înceapă, În mod eficient, de la economie ș...ț. Viitorul Chinei constă Într-o alăturare a principiilor socialiste, a tradițiilor istorice și a antreprenoriatului existent În societățile capitaliste. (Cazul 3, Cehia) Transpus pe terenul ceh, sindromul chinez se traduce printr-un reformism călduț. Critica centralismului În numele eficacității economice dă Întotdeauna Întâietate preeminenței partidului unic: Am fost În favoarea reformei, dar nu credeam că Partidul ar
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care au fost îmbunătățite și revizuite pe baza aplicării acestor repere metodologice în școli. Ghidul își propune să identifice etapele-cheie care trebuie parcurse în procesul de proiectare curriculară specific unei teme integrate. Referirile și exemplele mai frecvente legate de interculturalitate, antreprenoriat și calitate se explică prin faptul că aceste trei direcții au constituit orientările tematice oferite pentru aplicarea în școli. Proiectul care a permis aplicarea întregului proces de cercetare-dezvoltare s-a intitulat „Șanse egale pentru copiii rromi prin programe de dezvoltare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]