2,449 matches
-
Liviu Rebreanu este mult mai sugestivă citită prin prisma celor două părți ale romanului cu titluri conotative: ”Glasul pământului” și ”Glasul iubirii”. Elementele de 76 paratextualitate, titlurile și subtitlurile, validează tehnica mise-en abâme oglindind conflictul dominant. În ambele romane, substratul antropologic este atins, însă Rebreanu îl devansează pe Zola, cu ilustrarea unei realități mai complicate a satului ardelean aflat sub dominația austro-ungară. Alte elemente introduse de Liviu Rebreanu în opera sa sunt elementele simbolice, dublate de prezența, în ambele romane, a
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
veacul în care trăiește; 2) dimpotrivă, Răsăritul ortodox, neconsumat de împlinirea sa în actualiate, așteaptă realizarea desăvârșită a tuturor lucrurilor în participarea făgăduită la sfârșitul veacurilor 7. Pornind de la diferența tipologică (cea dintre act și formă) dintre concepțiile cosmologice și antropologice ortodoxe și catolice, filosoful român se oprește asupra unei probleme fundamentale referitoare la neutralitatea naturalistă și transfigurarea spirituală (civilizație și viață duhovnicească); altfel spus, este vorba de modalitatea în care catolicismul privește lumea naturală în iconomia divină 8, precum și implicațiile
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Singura modalitate care asigură depășirea polarității subiect - obiect este mistica cunoașterii fundată pe har. Jocul spiritual care decurge din triada Har - chemare - căutare este o certitudine că și cunoașterea își are sediul în mistică. De aici, deosebirea fundamentală între tipul antropologic autonom, supus controlului logic al conceptelor, raționamentelor și tipul antropologic religios, dominat de logica Adevărului Revelat, Unic, vehiculat de dogma creștină. În cadrul acestei dezbateri privind valoarea cunoașterii în plan religios se remarcă și Petre Țuțea, un alt reprezentant al elitei
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cunoașterii fundată pe har. Jocul spiritual care decurge din triada Har - chemare - căutare este o certitudine că și cunoașterea își are sediul în mistică. De aici, deosebirea fundamentală între tipul antropologic autonom, supus controlului logic al conceptelor, raționamentelor și tipul antropologic religios, dominat de logica Adevărului Revelat, Unic, vehiculat de dogma creștină. În cadrul acestei dezbateri privind valoarea cunoașterii în plan religios se remarcă și Petre Țuțea, un alt reprezentant al elitei interbelice, preocupat de problematica ecleziologiei creștine. Potrivit gânditorului român, Biserica
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a lui George Manu pentru Cercetarea asupra absorbției razelor alfa - titlul unei strălucite teze de doctorat realizată la Paris, în cadrul Institutului coordonat de Marie Curie, și susținută la Facultatea de Științe de la Sorbona - reprezintă o prelungire firească a unui traseu antropologic complex. Această lucrare, revoluționară în contextul interbelic, se structurează pe șapte capitole: noțiuni generale asupra absorbției razelor; studiul teoretic al absorbției razelor alfa; Dispozitivul experimental pentru încetinirea razelor alfa în gaze; discutarea metodei și precizarea rezultatelor; rezultate numerice și curbe
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ateizate și anchilozate: refacerea spirituală. Revoluția spirituală a omului implică o revoluție întru Hristos, în sensul redescoperirii Revelației în structura interioară, în accepția filocalică a sfintelor nevoințe ale desăvârșirii. Această revoluție spirituală s-ar putea circumscrie unei depășiri a dicotomiei antropologice dintre platonism care vedea trupul ca un mormânt al sufletului și esențialism care viza o reducție a corporalului la stadiul biologic, într-o manieră mai mult sau mai puțin explicită. Este vorba de o formă sui generis a trupului sfințit
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Teoria lupașciană a logicii contradictoriului rămâne esențială pentru fundamentul antropologiei Imaginarului, în măsura în care structurează principiile de organizare ale logicii imaginative, prin revalorizarea ecuației dintre narațiune și discurs, într-un raport de consubstanțialitate cu termenul de imago. 1. Funcția imaginii Orice teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care aventura simbolică a imaginii este urmărită în cadrul unei sintaxe specifice, dominată de imaginația simbolică. Gilbert Durand propune două metode hermeneutice ale imaginii: mitocritica face trecerea spre mitanaliză și constă în omologiile structurale
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
inconștientului. Se știe că perioada contemporană este realmente invadată de domnia imaginii, de un reflex al imaginii simbolice, la nivelul mentalității colective, străduindu-se să surprindă mecanismul de asociere a imaginilor în simboluri și să găsească o hermeneutică adecvată. Perspectiva antropologică durandiană respinge teoria psihologiei clasice care concepe imaginea sub forma unui dublet al percepției, o copie în miniatură a lucrurilor obiective, precum și poziția bergsoniană care face din imagine o amintire apărută în vis sau poziția sartriană care, pentru a evita
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de funcția vitală, funcția simbolică. Bazându-se pe lucrările logicienilor și psihologilor contemporani, Durand accentuează importanța simbolului, acest element constitutiv al imaginii. Apariția sensului nu poate decurge decât din convergența unei rețele de semnificații. Imaginea ia naștere numai în cadrul traseului antropologic; ea nu are semnificație decât în prelungirea unui gest pulsional. Imaginile nu reușesc să scape unei reificări, unde se întâlnesc elementele primordiale ale lui Bachelard, arhetipurile lui Jung, ambele având a priori semnificația lor. Ca idee centrală, trebuie să reținem
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
trebuie să reținem că imaginile au capacitatea de a se structura în constelații, căci ele sunt dezvoltări ale aceleiași teme arhetipale sau variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
își găsește originea în dimensiunea simbolică a formei și a conținutului, dimensiune care poate să le asigure profunzimea, stabilitatea și pregnanța 9. Pornind de la fenomenologia imaginilor religioase sau artistice dezvoltate de Mircea Eliade și Gaston Bachelard, Gilbert Durand situează traseul antropologic al imaginilor într-un spațiu simbolic, care poate explica coordonata acestor forme generate de puterea imaginilor. Psihanaliza modernă are meritul de a pune în discuție câteva paradigme, precum: imagini, simboluri, arhetipuri. Ceea ce ne interesează este funcția simbolică a imaginii și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
câteva paradigme, precum: imagini, simboluri, arhetipuri. Ceea ce ne interesează este funcția simbolică a imaginii și profunzimea sa. Depășind psihanaliza freudiană și având ca punct de plecare psihologia, Jung restaurează semnificația spirituală a imaginii. A traduce imaginile, cu funcțiile sale cosmologice, antropologice și psihologice, în termeni concreți, este o operație lipsită de sens; acestea înglobează, desigur, toate aluziile concrete, evidențiate de Freud, dar realul pe care încearcă să-l semnifice nu lasă să se epuizeze prin asemenea referințe la concret 10. Mircea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
el este după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Omul este nemuritor, dar, ca urmare a păcatului originar, el a căzut sub influența morții. Toate aceste consecințe au fost anulate prin Învierea lui Hristos. Apologeții ruși prezintă caracteristicile care diferențiază concepția antropologică creștină de cea naturalistă. • Nemurirea sufletului. Respingând ipotezele raționaliste cu privire la suflet, apologeții demonstrează că acesta este o substanță spirituală deosebită, principiul independent al fenomenelor spirituale. Conștiința este factorul care subliniază adevărul nemuririi sufletului. Dacă sufletul nu este rezultatul organismului, ci
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
anthropologie des cultes de possession. Le cas des Minyanka du Mali. Acum, Jean-Paul Colleyn este conferențiar la "École des Hautes Études en Sciences Sociales" și cercetător de teren în mai multe zone din Africa. Este (co)autorul mai multor filme antropologice și lucrări de specialitate, dintre care amintesc: Éléments d'anthropologie sociale et culturelle (1979), Les chemins de Nya. Culte de possession au Mali (1988) etc.. Detalii despre filmele și cărțile lui Jean-Paul Colleyn, dar și despre maniera subtilă și fermecătoare
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
care gândește dialogal și-a asumat deja în propria-i conștiință bogăția spirituală a întâlnirii a două sau mai multe culturi diferite de cea europeană. Acest fapt îi îmbogățește Sinele (Mircea Eliade). Relevarea de sine a Sinelui se numește "experiență antropologică" și are o importanță capitală în cercetarea de teren. Ca antropolog, atingi acel nivel rafinat al înțelegerii atunci când pricepi imediat celebra frază a lui Brecht: El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau. Aceasta este gândirea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
antibioticele, organismele (vegetale și animale) modificate genetic, terapiile genetice, cercetările asupra ADN-ului, clonarea, tratamentele hormonale, grefele de organe și reproducerea asistată"10. În aceste ultime condiții, nu doar identitatea suportă destructurări și recompuneri, ci și antropologia însăși. Apar ramuri antropologice noi, centrate pe probleme sociale. Una dintre ele este antropologia bolii. Ea "aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei..." 11. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cei doi antropologi, noțiunea de "film etnografic" este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține "filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune"14. Dincolo de aceste realități, cei doi autori pledează argumentat pentru filmul antropologic realizat de profesioniști și, prin urmare, pentru predarea antropologiei vizuale în universități inclusiv în cele românești, aș adăuga eu. De ce? Pentru că nu poți surprinde prin scriitura clasică subtilitățile unui anumit ritual, de exemplu. În Africa, mai mult decât oriunde, ai
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
bazează apoi pe bogăția epistemologică care are istoria drept fundament, istorie care este totodată una a conceptelor și a ipotezelor teoretice. Studiul acestei istorii, cu prelungiri în preocupările noastre contemporane, este esențial, deoarece toate științele umaniste au la bază presupoziții antropologice, implicite în cele mai multe cazuri, presupoziții pe care numai analiza le poate scoate la lumină. În această lucrare a cărei miză este partea practică vrem să punem la dispoziția cititorului instrumentele care îl pot ajuta să înțeleagă diversitatea lumii actuale. Dacă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
au estimat la adevărata lor valoare. Arta de a redacta o lucrare enciclopedică în miniatură, dacă mi se permite acest oximoron, este o problemă de echilibru și de scară. Dacă ne menținem la nivel de generalități, pierdem specificitatea caracteristică studiului antropologic; dacă ne oprim la un caz particular, copacul ascunde pădurea. O lucrare "Que sais-je?"18 trebuie să cuprindă, după părerea noastră, cunoștințele comune ale specialiștilor, să expună principalele divergențe și să încerce, în același timp, să elimine falsele probleme. Termenul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și valori consacrate. Pentru noi, nu este vorba să identificăm un patrimoniu comun sau să prezentăm pe scurt culturile lumii, ci să încercăm să propunem câteva unelte intelectuale care să faciliteze înțelegerea lor. Ne este imposibil să abordăm întreg câmpul antropologic care cuprinde nici mai mult, nici mai puțin decât condiția umană. Această carte nu va fi nici un dicționar, nici un Who's who, deoarece, la un număr de pagini atât de mic, ar însemna să "aruncăm" câteva nume, ignorându-le pe
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
alții într-un anumit loc? Iată obiectul specific al antropologiei; deoarece această relație dobândește în mod necesar un sens, ea relevă raporturi de forță, este reprezentată de simboluri. Oricare ar fi preferințele teoretice ale cercetătorilor, specificitatea din punct de vedere antropologic constă în acest interes central pentru studierea relației cu celălalt, așa cum se construiește ea în contextul său social. Problematica sensului, adică a mijloacelor grație cărora ființele umane care locuiesc într-un spațiu social se pun de acord asupra modului de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
așa cum se construiește ea în contextul său social. Problematica sensului, adică a mijloacelor grație cărora ființele umane care locuiesc într-un spațiu social se pun de acord asupra modului de a-l reprezenta și de a acționa, reprezintă orizontul demersului antropologic. Această problematică se situează, de asemenea, în centrul dezbaterii filosofice contemporane, pe care o putem exprima în termenii unei tensiuni între particularitate și universalitate. Fără îndoială, antropologii din primele generații au putut exagera coerența internă a culturilor pe care le
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Omaha din America de Nord, sau poate compara diverse forme de regalitate care au existat în spațiu și timp. S-a discutat mult despre conceptul de alteritate care, având în vedere originile "exotice" ale disciplinei, ar putea să pară drept consititutiv demersului antropologic, dar este vorba mai degrabă de o atitutdine mentală proprie cercetătorului, care utilizează mirarea sistematică pentru a ancheta faptele sociale. Acest exercițiu este probabil mai ușor de practicat în străinătate, dar această mirare sistematică se referă mai mult la propriile
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
lipească pe observațiile sale idei preconcepute în funcție de cultura sa proprie, păstrând, în același timp, o anumită distanță, pentru a-și pune observațiile în perspectivă cu informații ce țin de alte contexte. Noțiunea de alteritate nu se situează în centrul demersului antropologic numai pentru că acesta ar vorbi despre diversitate, ci mai degrabă pentru că ea reprezintă instrumentul său. Proiectul unei cercetări implică în mod obligatoriu, între observator și obiectul său (oamenii pe care îi "studiază"), o distanță pe care trebuie să o gestioneze
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
interdependente. Tocmai de aceea preferăm drept răul cel mai mic să vorbim de antropologiile dreptului, religiei, bolii, orașului etc., mai degrabă decât de categorii mai închise ca antropologiile juridică, religioasă, medicală, urbană. Această soluție menține cel puțin ideea unei orientări antropologice unice, deoarece numai păstrând omenirea în întregime drept câmp al viziunii sale, antropologia își respectă adevăratele sale dimensiuni. În mod evident, având în vedere înmulțirea spectaculoasă a numărului de cercetători și de publicații, este imposibil, de acum înainte, ca un
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]