2,440 matches
-
Student la Filozofie, viitorul mentor al „tinerei generații” interbelice fusese și preparatorul liceanului Ion Eugen Iovanache, care-l va portretiza în romanul Lunatecii sub numele de Fane Chiriac. Iată-l „prins” în evocarea memorialistică a lui Constantin Beldie: „Specia sa antropologică era a omului de cafenea - de Terasa Oteteleșanu, peste drum de redacția noastră, - ușor de identificat după anume stigmate caracteristice: lenea și oboseala congenitală a omului, inaplicația lui la muncă și exhibiționismul rhetorului căutînd succese de «galerie» (...) Nae Ionescu făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
decît «clasicismul». Ele sînt cu totul necunoscute chiar de critici și artiști. (...) Artele populare: cele mai puternice exemple de standard ale sensibilității. Toporul creiază mereu din început pe tabula rasa”. Regăsim aici, deopotrivă, obsesia autenticității „adamice” și a esențialității/universalității „antropologice” proprii modernismului radical. Un prim număr tematic notabil al „Contimporanului“ este cel consacrat arhitecturii moderne. Competența în domeniu a lui Marcel Iancu își spune, o dată în plus, cuvîntul. Pe prima copertă - schița unui „atelier la țară pentru I. Vinea” de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
care a făcut - oral - cel dintîi o apropiere între Urmuz și Procesul lui Kafka, potrivit unei mărturii a lui Sașa Pană din volumul memorialistic Născut în ’02... Cunoscător al suprarealismului european, eseistul are — față de critica „de autoritate” — o percepție extraestetică, „antropologică” asupra operei de artă, rezultat, probabil, al formației sale de psihiatru. Prezenta promovare pariziană (Biberi era și cronicar literar la revista Le Moment) nu e totuși prima încercare de a-l face cunoscut străinătății pe Urmuz. Prin intermediul „uniștilor”, Leopold Kosch
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
numiți dumneavoastră, conduce la o explicație perfectă a dilemei „chipului și asemănării”. Ceilalți, veritabilii Creatori, ne-au Întrupat În ființe identice Lor, având o motivație foarte solidă, pe care, de asemenea, o cunoașteți. Pentru Ei, acest, să-i spunem, izomorfism antropologic n-a fost un exercițiu de imagine gratuit sau irațional, ci o condiție și o garanție a reușitei experimentului. Aș putea continua cu alte câteva exemple care mă Îndreptățesc să văd În fragmentul de text din Întâia Carte a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
să-i aprecieze frumusețea și "noblețea". Scopul nostru nu era de a arăta pur și simplu că un australian ori un african nu erau bietele făpturi pe jumătate sălbatice (incapabile să numere până la 5) pe care ni le înfățișa folclorul antropologic acum mai puțin de o jumătate de secol. Doream să arătăm ceva mai mult: logica și măreția concepțiilor lor despre Lume, a comportamentelor, simbolurilor și sistemelor lor religioase. Când trebuie să înțelegi un comportament straniu sau un sistem de valori
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
dizolvare a formelor. Simbolismul Apelor implică așadar atât moartea, cât și renașterea. Contactul cu apa înseamnă întotdeauna o regenerare: disoluția este urmată de "o nouă naștere", iar imersiunea fertilizează și sporește potențialul de viață. Cosmogoniei acvatice îi corespund, la nivel antropologic, hilogeniile, credințele după care genul uman s-a născut din Ape. Potopului sau imersiunii periodice a continentelor (miturile de tip Atlantida) îi corespunde, la nivel uman, "cea de-a doua moarte" a omului ("umezeala" și leimon-ul Infernului etc.) ori moartea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sau imersiunii periodice a continentelor (miturile de tip Atlantida) îi corespunde, la nivel uman, "cea de-a doua moarte" a omului ("umezeala" și leimon-ul Infernului etc.) ori moartea inițiatică prin botez. Însă, atât pe plan cosmologic, cât și pe plan antropologic, imersiunea în Ape nu echivalează cu o dispariție definitivă, ci cu o reintegrare vremelnică în nediferențiat, urmată de o nouă creație, de o altă viață sau de un "om nou", după cum este vorba de un moment cosmic, biologic ori soteriologic
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
1935), p. 111 sq. Despre Teófilo Braga: Antonio Sardinha, Teófilo, Mestre da Contra-Reuoluçao în Nacao Portuguesa, Ano I, No. l (articol în care doctrinarul integralismului încearcă să reabiliteze naționalismul lui T. Braga); Silvio Romero, A Patria Portuguesa (1906; critica științei antropologice a lui Teófilo); Castelo Branco Chaves, Teófilo Braga e o Nacionalismo (reeditare, Lisboa, 1935; un democrat care consideră totuși pe Braga printre premergătorii naționalismului portughez). Despre Eça de Queiroz: Antonio Cabral, op. cit. și Glória e sombras de Eça de Queiroz
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
dar era o bucurie să o privești și se purta atât de frumos cu mine, era atât de dispusă să râdă la bancurile mele nu tocmai reușite, că literalmente tânjeam după ea când avea vreo zi liberă. Din perspectivă strict antropologică, am constatat că brooklynezii sunt mai dispuși să stea de vorbă cu străinii decât oricare alt trib pe care l-am întâlnit. Își bagă nasul unul în ciorba altuia (bătrâne care ceartă mame tinere pentru că nu și-au îmbrăcat copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
să se îndoiască de calitatea acestei „renașteri” a religiei. Așa stînd lucrurile, bilanțul meu subiectiv sună cam așa : atunci credeam că știm, iar acum știm că nu mai putem crede ! 2. D’ale integrării. Narghilele, cîini, vaccinuri și alte obiecte antropologice Haudricourt Un podnica peste Dunăre Românii îi spun țest, de la latinescul testu, despre care povestește și Cato în De Agricultura. Peste Dunăre, bulgarii îi spun mai ales podnica. Acești termeni desemnează un cuptor mobil de pîine pe care îl întîlnim
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cursului pe care urma să-l țin despre „etnologia dormitorului”, cînd mi-au căzut ochii peste „patul și cartea” din puzzlecturile sale din numărul trecut. Iată o temă în plus, mi-am zis, numai bună de adăugat la poveștile mele antropologice : dorința de „a te băga în pat cu o carte” și toată aura aproape erotică a acestei plăceri în intimitatea spațiului de dormit. Mi-am adus aminte de convingerea lui André Breton că „poezia se face în pat precum amorul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Trebuie să fie destul de greu pentru părinți..., comentez eu. — Păi nu, că au inventat ceva genial : cînd îi întreabă fetița „Ce-i asta ?”, îi răspund că e „carne de nimic”. Și atunci mănîncă ! Povestea lui Bogdan este genul de anecdotă antropologică pornind de la care poți scrie o teză de doctorat. Pe mine m-a dus instantaneu cu gîndul la distincția lui Richard Bulliet între societăți domestice și societăți post domestice. În acest caz, „domestic se referă la caracteristici sociale, economice și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
lor, care ne cere abecedare pentru o școală românească. Dacă le dau, înseamnă că recunosc public că sînt români ; dacă nu le dau, înseamnă că declar, la fel de public, că nu sînt români. Așa că nu am ce face cu poveștile voastre antropologice despre vlasi...” 3. Ce se vede sau despre starea națiunii Ce se vede Cînd te întorci în București din oricare altă parte a țării, primul lucru care se vede este cupola pîcloasă de poluare. Imediat după aceea, nu se poate
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
o astfel de interpretare devine însă loc comun, viziune despre lume și despre sine a unei întregi societăți, ceva nu este în regulă cu acea societate. Este ceea ce a uimit-o și pe Monica Heintz cînd și-a început cercetarea antropologică asupra eticii muncii în România : După ce nemulțumirea existentă în interiorul țării dusese la identificarea unui țap ispășitor întîi în moștenirea socialistă, apoi în neimplicarea Occidentului, ca și în corupția și dezorganizarea la nivelul conducerii politice, începînd cu anul 1997 s a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
statut ontologic inferior. Mai departe, antropologul francez atrăgea atenția încă de la începutul anilor ’60 că ceea ce avea să devină faimosul „drept la diferență” este doar o altă fantasmă occidentală : „aceștia [popoarele colonizate, n.n.] se tem ca, sub masca unei viziuni antropologice a istoriei umane, să nu se promoveze ca diversitate dezirabilă ceea ce lor le apare ca o inegalitate insuportabilă”. Ceea ce își doreau era să devină subiecți, autorii propriilor lor acțiuni, și nu să rămînă un obiect al diferenței printre alte asemenea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a nedumerire. Așa s-ar zice, dar nimeni nu poate spune de ce... Mă gîndesc mai departe, de unul singur, la un aspect al acestei povești, care îmi e mai aproape de suflet : recursul la context. Este o obsesie și un imperativ antropologic : orice fapt social trebuie plasat în contextul său adecvat și comprehensiv pentru a putea fi înțeles. Această credință militantă li se trage antropologilor din zorii meșteșugului lor, cînd populațiile pe care le studiau ar fi rămas pentru vecie exotice și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Consiliul Americilor“ (în engl., în orig.). Ceață amestecată cu fum (în engl., în orig.). Compania Minieră a Sudului (în engl., în orig.). Cartiere de cocioabe (în portugheză, în orig.). Așezările bune, în portugheză în original. Numele unei Misiuni de studii antropologice din Brazilia (n. tr.). Râu în Brazilia, în Mato Grosso, lung de 1980 km, cel mai mare afluent al Amazonului. Pe cursul superior al acestui râu, din inițiativa antropologilor de la Vilas Boas, în 1961, s-a înființat Parcul Național Xingú
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și literatură: Degenerații nu sunt întodeauna criminali, prostituate, anarhiști sau nebuni declarați; de multe ori ei pot să fie scriitori sau artiști. Dar aceștia din urmă prezintă aceleași trăsături intelectuale - de cele mai multe ori la fel de somatice - ca și membrii aceleiași familii antropologice care își satisfac instinctele rău intenționate ale unui asasin sau a unui terorist în loc să le satisfacă cu stiloul și pensonul. Unii dintre acești degenerați ai literaturii, ai muzicii și ai picturii au obținut, în ultimii ani o faimă extraordinară și
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
enigmaticul concept de „scădere tendențială a ratei profitului”, am fi tentați să postulăm, În centrul sistemului libertin În care intraseră Bruno și Christiane, existența unui principiu de scădere tendențială a ratei plăcerii; ar fi și superficial și inexact. Fenomene culturale, antropologice, secunde, dorința și plăcerea nu explică În fond aproape nimic din sexualitate; departe de a fi un factor determinant, ele sunt dimpotrivă, din punct de vedere sociologic, pe de-a Întregul determinate. Într-un sistem monogam, romantic și bazat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
bun gospodar, ca un reprezentant al spațiului românesc actual și al mentalități actuale. Destinul către care îl îndemnau circumstanțele sociale nu era, însă, pe măsura omului Boancă. Omul Boancă nu s-a construit pe el însuși printr-un comun proces antropologic; el și-a depășit acest destin, comun tuturor, supunându-se unui comandament personal, superior, special, puțin obișnuit. Acest comandament sufletesc, un impuls care îi este caracteristic sufletului său, l-a construit pe Boancă artistul. Am înțeles de mult că nu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
biserica pe care o credea vinovată de menținerea interesată a fărîmițării Italiei. El nu s-a declarat ateu, dar a profesat un raționalism nedezmințit, care îl anunța pe Voltaire, antifanaticul veacului luminilor, și el autor al unor fraze despre valoarea antropologică a credinței. Principele este un proiect perfect aplicabil, nu are nimic utopic. Mai mult, prin demitizarea imaginii princiare și eliminarea artificialității, poate fi considerat o "utopie pe dos", cum ar fi spus Cioran. Dacă era un simplu construct literar, ar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
clarifice aria semantică a conceptelor, să sublinieze direcțiile de studiu și progresele sociologiei modei. Tocmai de aceea, din rațiuni metodologice, în primul capitol propun o periodizare a istoriei sociologiei modei. Am evidențiat astfel etapele de studiu, principalele direcții de cercetare (antropologică, istorică, sociologică, psihosociologică, semiotică), publicații, lucrări semnificative. Am subliniat distincția dintre "modă" și "vestimentație" și am argumentat necesitatea integrării unor concepte, precum "gust", "înfățișare" și "manieră", în sfera explicativă a fenomenelor modei. Am prezentat în ordine cronologică principalele direcții de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
E. Westermarck, 1891/1922; F. Boas, 1903; E. Grosse, 1897/1914) despre viața unor triburi izolate din Pacific, Caraibe și Noua Guinee, s-au formulat primele ipoteze cu privire la comportamentul oamenilor de înveșmântare, ornamentare și înfrumusețare a corpului. Astfel, literatura sociologică, antropologică și etnografică din acea perioadă punea în evidență existența mai multor factori care ar putea explica originea îmbrăcămintei: clima; dezvoltarea fiziologică a individului; sentimentul rușinii; preocupările de înfrumusețare a corpului; apartenența la un grup social; ritualurile religioase. Abordările din perioada
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
individului; sentimentul rușinii; preocupările de înfrumusețare a corpului; apartenența la un grup social; ritualurile religioase. Abordările din perioada contemporană (F. Davis, 1984; P. Calefato, 2004; M. Carter, 2003a; Y. Kawamura, 2004; M. Barnard, 2007) nu citează în mod special scrierile antropologice și etnografice de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Formula cea mai întâlnită constă în enunțarea unor teorii timpurii, unanim recunoscute, care explică originile vestimentației. Este vorba de teoria comportamentului modest (modesty theory), teoria înfrumusețării (adornment theory
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a autoarei americane Ruth F. Benedict, Patterns of Culture (1934), realizată sub îndrumarea antropologului Franz Boas (1958-1942), avea să cunoască, la momentul publicării, o rată de vânzare spectaculoasă. Aproximativ două milioane de exemplare din această lucrare au contribuit la popularizarea curentului antropologic denumit difuzionism, impus de scrierile lui Friedrich Ratzel (1844 -1904) și Franz Boas (idem). Reperul bibliografic care preocupă discuția de față este articolul "Dress" (1931), publicat de Ruth F. Benedict în Encyclopedia of Social Science și reeditat, mai aproape de zilele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]