2,765 matches
-
de Apocalipsa după Ioan, cea din Biblie, care, dacă e să fim drepți, este fumată și răsfumată demult. Nici nu a trebuit ca nea Grigore să fabuleze ceva, a luat materialul de-a gata, fiindcă noi deja suntem în plină Apocalipsă. În zilele noastre, când țara aceasta, cândva frumoasă și înfloritoare a ajuns pe mâna unei cete de netrebnici, lacomi, servili, incompetenți, dar dotați la perfecție cu viclenia fanarioților, nu mai trebuie să-ți pui la grele eforturi fantezia. Așa a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
noastre, când țara aceasta, cândva frumoasă și înfloritoare a ajuns pe mâna unei cete de netrebnici, lacomi, servili, incompetenți, dar dotați la perfecție cu viclenia fanarioților, nu mai trebuie să-ți pui la grele eforturi fantezia. Așa a prins viață Apocalipsa după nea Grigore. De ce o public eu? Păi nu ați aflat că eu sunt scribul oficial a lui nea Grigore? D-aia o scriu eu aici, să nu se piardă. Apocalipsa aceasta este doar la prima vedere un pamflet vesel
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
pui la grele eforturi fantezia. Așa a prins viață Apocalipsa după nea Grigore. De ce o public eu? Păi nu ați aflat că eu sunt scribul oficial a lui nea Grigore? D-aia o scriu eu aici, să nu se piardă. Apocalipsa aceasta este doar la prima vedere un pamflet vesel la adresa guvernanților din ziua de azi, vă spun eu că zâmbetul este doar rânjet, râsul este scrâșnit, iar înjurătura stă să vină, de atâta veselie pe piciorul acesta de plai. Este
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
a fost o strategie de a ei de când a rămas văduvă,de a nu se lăsa înfrântă de vorbe sau de oameni. Când încă mai vedea, ne strângea cât eram de mici, la ea în ogradă și ne vorbea despre apocalipsă și despre domnii cu mașini care vor veni peste timp și vor fi mai răi decât boierii ce au fost.Cu drag mi-o amintesc. Dar după un timp a început să-și piardă mințile, așa încât pe la miezul nopții ieșea
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
umbrelor în urmele urmelor amestecate în ceaunul pendulând peste jarul trecutului Ora aceea când peana Țintuită între degete muiată în sângele gândurilor valsează peste foaia albă construind armonii în alb și negru hierograme povestind despre drumuri crucificări și învieri și apocalipse și eclipse și scylle și gomore și mări moarte Ora încovoiată ca unghiile moirelor decupând pâlcuri de litere orânduite în soarta cititorului ce-și caută numărul potrivit la tălpile cu care va lustrui veșnicia Era ora când punctele de suspensie
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1647]
-
le-am surprins pe Acritura Kraut și pe Celine, asistenta din tura de zi, discutând despre mine. La ora ceaiului, chiar înainte de momentul festinului cu chipsuri, a apărut Celine, care mi-a spus: —Rachel, pot să vorbesc puțin cu tine? Apocalipsa de neevitat era pe punctul să se declanșeze. în timp ce restul pacienților a început să urle „Ooooo, Rachel, de data asta ai pus-o de mămăligă“ și „Pot să mănânc eu chipsurile tale?“, Celine m-a condus, cu capul plecat, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
înnebunim cu Terențiu și cu Baronius și cu Otto al treilea, Sfântul, politicianul idealist. „Rând pe rând le oferi romanilor spectacolul sacrei lui maiestăți și aspirația la singurătatea absolută într-un bordei de lut și trestie.“ Înaltul Scaun, scaunul electric, apocalipsa... crepusculul lumii... mundus senescit. Și iubirea, bineînțeles, împărăția iubirii pe pământ, o mie de ani, frater, dulcissime frater, o mie și unu de ani, amantissime. În baie intrase vecinul Gafton, se auzea tusea și fornăiala lui Marcel Gafton. „Sub apăsarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
O candidă batjocură? Aluzie la moralitatea sa suspectă? O, nu doar suspectă! Rușinoasa vinovăție! Imoralul profesor eliminat din învățământ? Nici că-i păsa, nici nu auzea recepționerul Tolea Voinov otrăvitele avertismente. Aiura, damblagitul, se afla din nou în anul 1000. Apocalipsa. Saeculum obscurum. Ba despre Tacit, ba despre Hitler, ba despre primii creștini, ba despre acel nemaipomenit Otto al III-lea, „grec prin naștere, roman prin imperiu“. Și ce mentor avusese acel împărat vizionar! „Fantasticul Gerbert. A visat și imperiul lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
are chef să răspundă, politicos, la întrebări oricât de nepoliticoase. Dacă îți face plăcere, Tirbușon, pot să repet. Veacul de fier, prin nefasta sa asprime. Veacul de plumb, al răutății generalizate. Al întunericului, din lipsă de înțelepți. Deci, anul 1000. Apocalipsa. Hitler. Crepusculul lumii, sfârșitul? Pentru prostime. Omul n-are putința să dateze sfârșitul lumii. Asta și Biserica recunoaște, dacă susține taina divinității. Iar politica... păi, să recapitulăm. Când îl numea Tirbușon, adică mereu, tov Măndiță roșea de furie. Tocmai el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
tinerele femei au fost Împărțite ofițerilor hoardei victorioase, meșteșugarii - reduși la sclavie, ceilalți masacrați, cu unica excepție a unei minorități care, regrupată În jurul marelui cadiu din acel moment, și-a depus numaidecât jurământul de credință față de Ginghis Han. În pofida acestei apocalipse, Samarkandul apare ca o cetate aproape privilegiată, pentru că avea să renască, Într-o bună zi, din ruine ca să devină capitala unui imperiu mondial, acela al lui Timur Lenk, spre deosebire de alte orașe, care nu-și vor mai reveni niciodată, și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
e numărul Fiarei. Acel șase sute șaizeci și șase, anul Fiarei, este anul 2000, În care va triumfa răzbunarea templieră. Anti-Ierusalimul e noul Babilon, și iată de ce 1944 e anul triumfului acelei Grande Pute, marea desfrânată a Babilonului de care vorbește Apocalipsa! Referirea la 666 e o provocare, o bravadă de oameni de arme. O asumare a diversității, cum s-ar zice azi. Frumoasă istorie, nu?” Ne privea cu ochii umezi, cu buzele și mustața umede, În timp ce cu mâinile Își mângâia mapa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Auzisem că noul inspector-muftiu la Limbi Străine era profesor de geografie. Întotdeauna m-am înțeles bine cu geografii, cu orientarea lor în spațiul vieții. Profesorul de geografie este caracterizat de modestie. El e conștient că, dacă mâine ar veni o apocalipsă, relieful s-ar schimba complet, hărțile ar deveni pură imaginație. Ar rămâne fără pâine. Sabina mă însoțește o bucată. Se duce la Tele 7 abc să încerce un interviu. Și-a făcut un permanent lung, solzos. E îmbrăcată într-un deux pièce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
DINU D / Dinu D. Nica. Iași: Institutul European, 2011 ISBN 978-973-611-795-4 821.135.1-31 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DINU D. NICA APOCALIPSA DUPĂ SILE INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Au pied d'un crucifix, un tête de mort, Ou de morte plutôt, lui déclare son sort, Y voyant, sur son front, ces paroles écrites, Qu'avec elle, lecteur, il faut que tu médites: "Dans
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
bloc-notes. Semnalmente, ceva? Se poate spune și că sunt porecle. Ce știu eu? Sunt doar un poet..., se înmoaie Dănuț, cedându-i ștafeta Avocatului. Antichristul trebuia creștinat, ca să nu distrugă lumea! À propos, vă închipuiți dumneavoastră că sfârșitul lumii noastre, Apocalipsa din Biblie, este pe cale să se înfăptuiască, chiar în această noapte? Din cauza răutății, lăcomiei și a stricăciunii oamenilor, dar și a prostiei din capu' tont al ăluia! și Fratele îl ațintește acuzator, cu degetul, pe nefericitul de Vierme. Ăsta delirează
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
tenebrelor. Nici bărbat, nici femeie, ci personificarea urii și a unicei plăceri cumplite de a omorî, de a stârpi orice alcătuire binecuvântată de Creator, cu duh de viață! Întotdeauna am crezut că Moartea este aceea care îi călăuzește pe Cavalerii Apocalipsei, zice Fratele. Că Ea le-nchide pleoapele, celor căzuți în lupte. Și, mă gândeam eu, că am sfeclit-o! Nu-ți ocupa creierii cu asta! îi aruncă Îngerul o căutătură bine-cunoscută, neclintită. Moartea a fost și este responsabilitatea mea! Bâțâindu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ro www.cartedesucces.ro Bun de tipar: 2011 • Apărut: 2011 • Format 11 × 18 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro DINU D. NICA Apocalipsa după Sile 6 1
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a o cunoaște. Iar cine se îndoiește de asta nu este decît un fițos de politically correct care nu știe despre ce vorbește. Mai departe, celor care cred în această ficțiune - și sînt mulți ! - nu le rămîne decît să aștepte apocalipsa : sîntem invadați, cuceriți, desființați. Nu mai e deci nimic de făcut ! Vina este a lor, problema nu este a noastră, așa a fost să fie... Cam în aceeași perioadă am urmărit un documentar realizat de Carmen Avram la emisiunea „în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
creierului prin mii de tubușoare, nu-i va muta încetul cu încetul ființa în mine, dacă trecutul ei, care emană din camera asta cu mobilă sculptată și aramă bătută, nu va porni în falange scheletice împotriva amintirilor mele, ca în Apocalipsa lui Brueghel. Am sărit în picioare la gândul ăsta, exact ca acum o săptămână, când am hotărât să nu mă mai privesc niciodată în oglindă. Și, așa cum atunci am cusut husa aceea de pânză cânepie, grosolană, cu care am învelit
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fi fost politică. Est, Vest, ruși, americani, Congo... bomba atomică... războiul rece... Hrușciov... Dej... Algeria... Vietnamul... Studentul revenea iar și iar la o aceeași idee fixă: Mergem spre catastrofă, domnule! Se acumulează armele, domnule! Crește ura, domnule! Suspiciunea, mefiența! Vine Apocalipsa, amice! Toți vor să aibă bomba, toți fac propagandă, toți mint, domnule ! Opinia publică! FBI-ul! KGB-ul! Vor fi hecatombe! Va fi un coșmar, înțelegi?" Și tot așa, jumătate de oră, timp în care Egor ascultă cu gravitate. Când
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
certitudine și îndoială. Greutatea întunecată a lumii efemere apasă încă sufletul atins de melancolia zărilor divine. Descătușarea inimii întru luciditatea ce descoperă statutul insular al vieții corporale în extensiile nesfârșirii transcendente este un pas dincoace de sine, un salt al apocalipsei personale. Dar apocalipsa implică nu doar imaginea întâlnirii cu adevărul primordial ci și resurecția înnoitoare, incendierea cataclismică a trecutului, punctarea epifanică a prezentului și anularea viitorului ca posibilitate temporală. Omul se descoperă pe sine ca entitate înlănțuită timpului dar capabilă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Greutatea întunecată a lumii efemere apasă încă sufletul atins de melancolia zărilor divine. Descătușarea inimii întru luciditatea ce descoperă statutul insular al vieții corporale în extensiile nesfârșirii transcendente este un pas dincoace de sine, un salt al apocalipsei personale. Dar apocalipsa implică nu doar imaginea întâlnirii cu adevărul primordial ci și resurecția înnoitoare, incendierea cataclismică a trecutului, punctarea epifanică a prezentului și anularea viitorului ca posibilitate temporală. Omul se descoperă pe sine ca entitate înlănțuită timpului dar capabilă să se desprindă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
scopurilor transcendente ale sufletului. Instinctul devine mut fiind împins către sărăcia metafizică a restrângerii numai întru supraviețuire. Eclipsarea trupescului de către ascendențele spiritului se dovedește mai fermă cu cât acesta din urmă își trăiește mai profund resurecția determinată prin revelația mistică. Apocalipsa personală, fiind intens susținută de energiile transcendenței, dăruiește sufletului forța de supunere înnobilantă peste greutatea trupului. În strălucirea descoperirii și reînnoirii mistice, darurile temporalității se ofilesc înainte de a fi oferite. Survine aici demersul unei departajări valorice între opțiunea înclinării conștiinței
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de reduceri semnificative de preț. Astfel: Suma minimă (RON) Suma maximă (RON) Reducere (%) 0 20 5 20 50 10 50 100 15 100 150 20 150 200 25 200 30 În aceeași colecție au mai apărut: • Acolada atlantică, Ștefan Avădanei • Apocalipsa de carton, Nichita Danilov • Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
poate transforma Într-un anonim nesărat, poate chiar un mizantrop? Cine ar fi putut crede atunci că anul 2000, adică foarte aproape de anul către care se Îndrepta interogația ta, va aduce În mințile supertehnologizate ale sfîrșitului de mileniu perspectiva unei apocalipse informatice, care ar fi trebuit să ne arunce cu o mie de ani În urmă, Într-un nou Ev Mediu fără comerț online și fără știri scandaloase pe cîteva posturi de televiziune la ora 8 seara? Cine ar fi putut
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
noastră, iar ceilalți veterani par chiar de treabă. Singurul apucat care pare dispus să ne facă viața grea e Portocală, căruia nu trebuie să-i dai multe motive să Înceapă să se bîțÎie. Orele de instrucție sînt un fel de apocalipsă, zbiară ordine de sub mustața firavă, mijind ochii și mutîndu-și boneta de pe o sprînceană pe alta, o cochetărie rurală Îngrozitor de enervantă. Caporalul Portocală pare un pic atins și de niște fiori lirici. Ne-a umplut mintea cu zeci de cîntece În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]