1,720 matches
-
a lui Isus din sf. Taină este coarda care vibrează. Apropiindu-ne de sf. Tabernacol, inima noastră va începe să vibreze la fel cu Inima Micului Pruncușor. Inima noastră va începe să fie stăpânită de aceleași sentimente: de dragoste către aproapele, de iubire pentru virtute, în sfârșit de dragostea pentru desăvârșire... Asculta-l cu atenție mai ales atunci când te retragi singur în Capelă”. Pe lângă rugăciuni și formare erau și momente de relaxare în deosebi de sărbătorile de Crăciun, când în afară de masa
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Străbunii, 1972; Cultura dacilor, 1972; Pictorul Stoenescu, 1973; Alba Iulia 2000, 1975; Vlad țepeș, 1976; Caietele de front ale lui Nicolae Grigorescu, 1977; Academician Radu Vulpe, 1978; Marile răscoale din Antichitate, 1979; În slujba neamului - Sextil Pușcariu, 1979. Literatură nepublicată: Aproapele nostru, Barbă Albastră (roman istoric); Cariera lui Doris Gray (parafrază după Portretul lui Dorian Gray); Regele va muri astă-seară (piesă de teatru); un roman-fluviu despre istoria spațiului Ucraina- Basarabia-România între 1860 și 1990. Cartea de față fusese proiectată de autor
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
în casa din strada Mircea Vodă nr. 68. și scrie... Scrie despre personaje care l-au fascinat. Gilles de Rais este cel mai des luat în seamă. Obsedat parcă de acest personaj, lucrează timp de peste cincisprezece ani la finalizarea romanului Aproapele nostru, Barbă-Albastră. George Tomaziu parcurge textul și schițează în stil caracteristic, numai din tuș și salivă, portretul eroului - „să fie pe copertă, dacă se va publica vreodată“. Merge pe jos de acasă până la Sahia fără să resimtă oboseala. Silviu Stănculescu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
utilizată la perforarea biletelor urma de-acu' să bortelească frunze la câini o bună bucată de timp... Ultima bătălie s-a dat pentru ocuparea locurilor de pe acoperișurile vagoanelor. Nu exista nici milă, nici cavalerism, nici politețe și nici iubirea față de aproapele. Nu exista decât forța oarbă, animalică, brutală lupta pentru supraviețuire! Ești puternic? Reușești să urci pe acoperișul vagonului și pleci odată cu trenul în Banat, adică acolo unde poți câștiga o bucată de mămăligă pentru tine și ai tăi. Nu poți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
odihnească! Amin. Stăteam împreună cu mama numai duminica. Timp de nouă ani de zile am trăit fără tatăl nostru. Tata suferea pe nedrept chinurile unei detenții neomenești, în timp ce mama lupta din răsputeri să supraviețuim într-o lume în care dragostea față de aproapele dispăruse. Ne-am apropiat și am făcut roată împrejurul fratelui care dormea liniștit pe salteaua de paie zâmbind îngerește spre noi parcă ne-ar fi spus: Știu că sunteți lângă mine, că mă iubiți din toată inima, că sunteți gata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de întemnițați. Pelerinul spuse că va face tot ceea ce era silit să facă prin hotărârea judecătorească, dar că nu o primea, întrucât, fără a-l osândi cu ceva, i se închidea gura încât să nu-l mai poată ajuta pe aproapele după putința sa. Și doctorul Frías, care se arăta foarte mișcat, stărui în zadar; Pelerinul se mulțumi să repete că va face ceea ce i s-a poruncit atâta vreme cât va fi sub jurisdicția din Salamanca. Fură scoși din temniță imediat. Punând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să le transforme mai departe în dar. Așa descoperă că sărăcia individuală și colectivă a iezuiților nu este un capăt de drum pentru propria lor desăvârșire, ci mai degrabă începutul unui drum care duce spre celălalt, o alteritate care îmbrățișează aproapele în Dumnezeu. Mistica ignațiană nu sfârșește așadar într-o contemplare extatică în fața Sfintei Treimi, ci în convertirea voinței proprii în slujire. Reflecția, rugăciunea și spiritul misionar rodesc aici indisociabil. Prin această confluență de două ori surprinzătoare (fervoarea rugăciunii care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și pe ce scară au urcat. Numai atunci când se lovesc de pragul de sus își amintesc. Când ești bogat ești mai mult mână în mână cu demonii decât cu Dumnezeu! Sărac fiind, ești mai binevoitor, iubești 131 mai mult pe aproapele tău și crezi și în suferința altora. Atât bogăția cât și sărăcia au dimensiunea și laturile lor ascunse. Numai destinul poate interveni între aceste două stări opuse. El te poate ridica, crucifica sau te poate încătușa. Umplându-și plămânii cu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
pregătească spiritele pentru a accepta decizii adesea nepopulare. în fine, fiecăruia dintre noi, care va trebui să accepte nu să revină la epoca cavernelor, ci să-și modifice comportamentul, o anumita concepție despre confort, o mentalitate cu privire atât la aproapele nostru, cât și la natură. Așadar, supraviețuirea speciei umane privește nu numai pe oamenii de știință ori pe cei politici, ci pe fiecare dintre noi. Oamenii de știință pot și trebuie să traducă ceea ce știu despre starea actuală a mediului
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
congres a fost acela de a oferi idei și modele pentru a fi mai eficienți în transmiterea Evangheliei către această lume”. S-au împărtășit experiențe deosebite și felul cum s-a folosit Domnul de noi pentru a sluji Biserica Sa, aproapele nostru și pentru a da mărturie despre Numele Său. Mi-au plăcut foarte mult experiențele prezentate și am avut multe lucruri de învățat din ele dar și din seminariile prezentate. M-au uimit experiențele unui frate în vârstă de 82
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
timpuri grele, că prea ne-am dus departe de Dumnezeu. Să fim mulțumiți cu ce avem și ce ne dă Domnul. Că are El grijă. Cu cât vom trăi mai bine și în lux, vom uita de Dumnezeu și de aproapele. Dar daca esti modest, cugeți și la Dumnezeu și la moarte. Nu luăm nimic cu noi când murim. Doar faptele și milostenia ne însoțesc și ne deschid ușile Raiului ceresc. Ce n-am da să intrăm în Rai? Totul am
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
și de alții. Nu m-ai învățat asta cu norme școlare, ci prin marea ta generozitate și prin atitudinea ta deschisă spre lume și oameni. Am mai învățat de la tine că iubirea oarbă este o impostură, că a iubi pe aproapele tău, pe oricine, cu tot ce face, asta e o realitate de disprețuit de două ori: în contingența și libertatea ei. Cred că fericirea trebuie primită când se prezintă, bucurându-ne de această viață care ni s-a dat, este
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
dacă nu o facem pe seama suferinței altora, devine o datorie morală să ne comportăm astfel. Doar aparent aceasta contrazice bunul-simț al creștinului, fiindcă în realitate poruncile creștine nu ne conduc spre renunțare necondiționată la sine. A doua poruncă - „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” - ne spune că prima noastră datorie este să ne iubim, să ne respectăm și să ne prețuim și pe noi înșine - altfel nu știm să-i iubim, să-i respectăm și să-i prețuim pe ceilalți
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
regizorul i-a răspuns scurt, fără explicațiile largi de dinainte: Pentru că multe acolo sunt ca în secolul al XIX-lea. Text publicat în Revista 22, 3-9 februarie 2004 Patria carității de stat Caritatea este un comportament care exprimă iubirea față de aproapele nostru, a oricărui aproape aflat în nevoie, în virtutea faptului că este om și suferă. Respectul pentru umanitatea din persoana alteia, oricare ar fi aceea, nu este îndeajuns în orice situație. Respectul poate să fie pur rațional. Caritatea înseamnă și o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
problematică, complexă, dificil de încasetat în schema prestabilită a unui cleric model; îi recunosc virtuțile, dar se opresc cu preocupare asupra lipsurilor și defectelor sale. Cei dintâi dădeau atenție faptelor concrete ale solidarității, sincerității, fidelității față de cuvântul dat, zelului față de aproapele, ale virtuților sociale autentice; ceilalți îl prețăluiau pe cântarul eficienței școlare, a ductilității inteligenței, a sănătății fizice. Ceea ce lăsa superiorii săi perplecși era felul său de a lucra umil și lămurit personal. Acel fel al lui de a vedea și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
San Zeno in Monte, în capela din stânga întâlnim rămășițele pământești ale fratelui Francesco Perez alături de cele ale lui don Giovanni Calabria: doi prieteni inseparabili, care au trăit întrecându-se în a-l iubi pe Dumnezeu și a-l sluji pe aproapele, în umilință și generozitate. Contele de 31 de ani și tânărul seminarist de 19 ani s-au simțit imediat atrași de comuniunea aceluiași ideal, însuflețiți de aceiași carismă: un student sărac, care a trăit între lipsurile și mușcăturile foamei și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
zeci și zeci de alte persoane vin să-l ajute pe don Calabria în munca sa de formare și educare a băieților. Proveneau din toate structurile sociale și erau susținute de o credință solidă în Dumnezeu și de iubirea față de aproapele. Nu toate perseverau în munca lor, dar și după ce părăseau grupul, vor continua să păstreze totdeauna raporturi bune cu don Calabria. Primii preoți colaboratori Înainte de a putea dispune de preoți formați în propriul Institut, don Calabria a trebuit să caute
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Marcellina și pe doamna Masina. Și a deschis ușile, în fine, și copiilor pe care fiul ei îi aduna de pe stradă, abandonați pe contul lor. A primit o educație religioasă temeinică în Institutul don Mazza: iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele, devoțiunea față de Preasfânta Fecioară Maria Îndurerată, acceptarea încrezătoare a voinței divine, credința în Divina Providență, deschiderea și primirea celor mai umili, înțelegere față de slăbiciunile aproapelui. Acest fel al ei de a concepe și de a trăi viața creștină l-a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
e sănătos și zdravăn. Suferințele fizice și morale i-au marcat profund toate etapele vieții. Aceste suferințe erau intensificate de sensibilitatea sa sufletească originală care îl zvârlea imediat în fibrilație, la vestea oricărei nenorociri și calamități care ar fi lovit aproapele: războaie, lupte politice, persecuții religioase sau rasiale, decadența moravurilor, dezastre ecologice etc. Spunea deseori: «Sunt o plantă senzitivă», adică un suflet prea sensibil, făcut să sufere. Își lua asupra sa suferințele proprii și pe ale altora, până la a se lăsa
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mai ales printre studenții în medicină, prin presă și conferințe». Începutul a fost simplu și umil. Puțini aderenți și viață grea. Dar iată sosind de departe un suflet îndrăgostit de problema misionară și înflăcărat de iubire față de Dumnezeu și față de aproapele. Un adevărat apostol misionar: doctorul Attilio Riccardi. Tânărul medic se formase spiritual în Acțiunea Catolică juvenilă din Forlì și, mai apoi, în FUCI (Federația Universitară Catolică Italiană) de la Bologna. Un suflet candid, entuziast, care încă de tânăr și-a cultivat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
primitor, un culoar în care se intersectează aurele celor două corporalități. Oferind un ajutor material prin intermediul unei singure mâini de fapt eu dăruiesc ideatic cu ambele mâini și sunt gestual deschis întru compasiune spre nevăzător drept fratele meu întru orbire, aproapele din noaptea fără depărtări. Asemeni unei pulsiuni care a așteptat căderea cortinei în timp ce pe scenă evolua impetos gestul filantropic față de orb, asemeni unei prezențe afective din subconștient ce își aștepta clipa izbucnirii, sentimentul resemnării irumpe necruțător în sufletul meu. Cu
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
prin lume, să nu trecem în ascunsul ne-evocării chipul său precum mormântul o va face dăruindu-l pământului. Astfel, conștiința mea experimentează același fenomen al empatiei, al punerii în locul celuilalt care suferă, al transgregării sub apăsarea existențială suportată de aproapele îndurerat. Empatizând cu prietenul ce a fost părăsit întru moarte de cineva drag, ating nivelul existențial critic în care mă simt și eu perdant al acestei persoane acceptate acum în registrul ființelor respectate de mine. Nu am cunoscut-o poate
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
unei lăsări întru dăruire, unui abandon al sinelui de către sine drept sacrificiu mântuitor. În marginea tainei acestei dialectici, omul poate să creadă sau nu în ideea însoțirii sale constante de către ființa cristică la fel cum poate să-și iubească deplin aproapele sau să-l urască desăvârșit. Alături de alte mari religii, scenariul creștin, concretizare epică a vieții lui Hristos, reprezintă unul dintre mesajele Divinității adresate ființei umane, vestire ce nu ne spune însă că omul are de optat între a păși pe
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
postum iluziile mamei sale. Romanul are aspecte de grotesc și e de fapt o comedie patetică, remarcabilă prin stilul repezit, febril. Moartea fratelui meu merge pe căi foarte întortocheate la teza că "trebuie să îndeplinești binele, chiar omorîndu-ți fratele!" Adică aproapele. Romanul e antimilitarist. Nucu, ofițer român, fiu al unui maior român și al unei mame germane, pe deasupra dar a îngustimilor naționale, este osândit la moarte pentru trădare, fiindcă scăpase din mâinile soldaților pe un bătrân tată neamț care își căuta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu răul din noi înșine. Când vom realiza acel om moral, corect și valoros, atunci vom avea și o societate pe măsură, prosperă și ideală. Cei ce conduc trebuie să fie un receptacol al durerilor omenești, în slujba aproapelui, nu aproapele în slujba lor. România de azi este împinsă spre decădere, cuvântul nu mai e cuvânt, legea nu mai e lege, ci un paravan la adăpostul căruia demonii jefuiesc. Cei ce conduc azi destinele neamului nostru creștin sunt o conspirație în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]