198,134 matches
-
de înveterați în omagierea evenimentelor istorice din Carpați, la Ghimeș-Palanca" (p. 1283 în vol. I), grup înființat în 1991, din care fac parte și onorații editori. Un provincialism penibil bântuie prin subsolurile acestei ediții. Aș pierde prea mult spațiu ca să arăt cât de ageamii sunt cei doi editori în istoria receptării operei lui Rebreanu: ignoră cărți importante, pentru a evidenția comunicări modeste (ale profesorilor din zonă) la simpozioanele de la Aiud și Ghimeș-Palanca, le sunt complet necunoscute multe contribuții critice postdecembriste. Reperele
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
care numai le presimte. Pentru ea, ele plutesc în aer - le simte fîlfîind fără a le sesiza esența". Sau: " Masa simte viața ca ceva serios - nu-i sesizează însă caracterul ei eminamente tragic. - Acesta este rolul individului". Fugosul student se arată prin urmare stăpînit de o irepresibilă intenție de singularizare, care nu are însă un aer artificios, histrionic, ci un caracter de chinuitoare căutare. El se caută prin intermediul unor stări convulsive, de "patimi veșnic nesatisfăcute", dar și de ciocniri gnoseologice, între
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
-și frământe trupul ca apucat de friguri... L-am zgâlțâit cât am putut reușind să-l trezesc tocmai când la televizor se trasmitea un reportaj despre vizita în Canada a președintelui Ion Iliescu. A deschis ochii, m-a îmbrâncit și, arătând spre ecranul megavijănului, a răcnit: -Uite monstrul! Ia-mă de-aici... Mamăăăăă! Tatăăăăă! O, my god! Ioi, Iștenem!2) Era un prim plan cu statuia lui Eminescu din Montreal... 1) Țepe, plural post-decembrist al cuvântului țeapă; în context, instrumente de
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
în 1899, nr. 11), afirmă importanța lucrării pentru cunoașterea psihologiei și caracterului poporului român, interesul lucrării fiind în această privință "capital". Concluzia articolului: "Dl. Zanne a întreprins o adevărată operă de ciclop și nu avem destule cuvinte pentru a-i arăta aprobarea și admirațiunea noastră." în fine, pentru ca să încheiem seria recenziilor propriu-zise, o amintim pe acea a lui G. Ibrăileanu, din Viața românească (1908, nr. 2), despre ediția populară abreviată apărută în 1907, la Socec. După ce observă că un defect important
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
numărul participanților în fiecare an a crescut, pentru prima oară fiind acum prezente și delegații din China, Vietnam, Azerbaidjan, Pakistan. Ca și ediția anterioară și aceasta a fost pusă "sub înaltul patronaj al Primului Ministru", care însă nu s-a arătat nici la Neptun nici la București, la recepția de închidere, și nici n-a transmis Festivalului vreun mesaj. Unii participanți au fost dezamăgiți: pariaseră pe ideea că premierul nu va pierde ocazia să exploateze electoral împrejurarea, lucru care nu s-
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
pentru care totul este "hiper", totul este supradimensionat, chiar și singurătatea, indicii ale unei "noi crize de conștiință". La aspectele singurătății în lumea globală s-au referit de altfel mulți vorbitori. Horia Gârbea a făcut distincția între singurătate și izolare, arătând că pentru el a fi singur în interiorul globalizării e un privilegiu. "Iubesc, a spus Gârbea, singurătatea care îmi lasă loc unei alegeri". Colin Torbin (Irlanda) a vorbit despre singurătatea minorităților sexuale pe care totuși Internetul le ajută să comunice, iar
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
culturi diferite. Omul post-modern, a spus Vasile Dan, a obținut ubicuitatea, poate, prin televiziune, să fie martorul oricărui eveniment (11 septembrie american, revoluția română), dar prin marile opere comunică totuși mai deplin decât prin TV sau Internet. Marin Mincu a arătat că globalizarea amenință mai ales culturile mici. Acestea au de înfruntat handicapul neomologării, cărțile au nevoie să fie traduse în limbi de circulație, pentru a-i face cunoscuți pe scriitorii micilor culturi. Omologarea le-a fost înlesnită scriitorilor din fostele
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
global ci ca pe un lanț de centre interconectate. Despre violență și despre faptul că omul trebuie să se teamă de propria violență a vorbit și Gaetan Soucy (Canada). Dan Shafran (Suedia) a legat chestiunea globalizării de aceea a exilului arătând că în noile circumstanțe exilul nu mai cunoaște granițe. Poate fi experimentat exilul în propria casă, în propria țară. Mihaela Moscaliuc (S.U.A.) a exemplificat condiția exilului cu situația lui Andrei Codrescu, "un cetățean imperfect al lumii globale". Nu putem, din
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
vînzătorilor a fost același: "N-o mai avem, s-a terminat!". "Cum se poate, a spus Cronicarul destul de supărat, doar e o revistă lunară?" "Au testat și ei piața!" a explicat cu bun-simț unul dintre vînzători. După cum se vede, testul arată interes mare pentru noua publicație. Cronicarul, care și-a procurat-o în cele din urmă, urează viață lungă ideilor încrucișate în dialog și vînzare la fel de rapidă ca la primul număr. în numărul viitor, vom publica o amplă recenzie la I.D.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
revista fondată de Garabet Ibrăileanu și Constantin Stere, și cea de astăzi, singura legătură este numele. Deși revista a obosit puțin, deși este uneori excesiv de palidă și respiră cam greu, lectura ultimului număr (8-9 / 2004), coordonat de Liviu Ioan Stoiciu, arată că ea are încă resurse și îți poate oferi pagini de mare interes. Astfel sînt fragmentele inedite de jurnal ale scriitorului Mircea Ciobanu, din anul 1981. l La 3 ianuarie, diaristul nota cîteva considerații despre relația autor-cititor, de o formidabilă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
Au dreptate în detalii, dar greșesc în generalizări. Un român nu seamănă cu altul și, citind toate opiniile ajungi, inevitabil, la singura concluzie posibilă: că habar nu ai și nici nu are vreo importanță dacă există Românie generică și cum arată ea. Sau dacă se poate trasa un prototip al ,românului". Știu că X e om de treabă, că Y e cam frustrat, că Z ar fi în stare să calce peste cadavre pentru a-și atinge scopurile. Se poate stabili
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
interviul acordat ziarului "Libération" ("Este dreptul poetului să spună ceea ce crede. N-aș da doi bani pe mine dacă n-aș crede în dreptul meu de a spune ce cred. Deci toată admirația pentru Dinescu"), în mod oarecum surprinzător nu se arată favorabil ideii implicării scriitorilor în contestarea directă a regimului comunist. Scrie autorul Orgolii-lor: "Nu vreau să mă afirm decît ca scriitor, cu produsul muncii mele literare. În clipa în care aș scrie în presa de aici un protest, mi-ar
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
cazurile extreme, e de presupus că, supusă unei grile "românești" de receptare critică, o (bună) parte din poezia basarabeană contemporană este, în grade diferite și poate pe nedrept, dezavantajată. Comentatorilor de poezie nu le rămâne atunci decât fie să se arate mai indulgenți, fie să analizeze extrem de nuanțat. Cum citim poezia contemporană basarabeană rămâne însă o problemă, deocamdată, nerezolvată. Nicolae Popa, licențiat în jurnalism și redactor-șef al revistei Basarabia, a primit pentru al treilea volum de poezie, Lunaticul nopții scitice
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
se petrece în același timp. De altfel, trei prieteni din copilărie sunt reuniți prin această omucidere: fiica lui Jimmy (Sean Penn) e ucisă, Sean (Kevin Bacon) e detectivul care investighează crima, iar Dave (Tim Robbins) e unul dintre suspecți. Așa arată povestea best-seller-ului lui Danny Lehane (2001), adaptat pentru ecran de Brian Helgeland (L.A. Confidential). Și acest film mizează mult pe jocul actorilor (cinci dintre ei nominalizați la Oscar pentru alte roluri), dar acesta e susținut de circumstanțe credibile. Fascinant e
Adaptările, mereu la modă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12456_a_13781]
-
-l să o ia la fugă din toate puterile desculț pe zăpada foarte puțin bătătorită. Văzându-l așa gol nea Ion Ursache aproape se cruci și lăsând treaba ce Începea s-o pornească veni spre el. — Ei da, că bine arăți! Măcar de-ți luai ceva deasupra. Ia! - și-i Întinse un cojoc gros de oaie În care copilul aproape dispăru simțindu-i imediat căldura. El Însă voia mai degrabă să știe ce-a fost cu țipătul de mai Înainte și
Blana lui UTU. In: Editura Destine Literare by Ștefan Vișan () [Corola-journal/Journalistic/75_a_284]
-
frapează, ci calitatea picturală a imaginii - Zhang Yimou era oricum faimos pentru acest element, dar îl asistă și operatorul de imagine Chris Doyle (O iubire imposibilă), considerat de mulți un caligraf al luminii. Eroul e un film care vrea să arate adevărata profunzime a wu xia; nu face din violență un spectacol gratuit - deși personajele nu mor doar o dată, sângele e aproape invizibil - ci încearcă să arate și culisele "ideatice" ale artelor marțiale (codul de onoare, legăturile cu caligrafia, muzica și
HollyKong? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12475_a_13800]
-
considerat de mulți un caligraf al luminii. Eroul e un film care vrea să arate adevărata profunzime a wu xia; nu face din violență un spectacol gratuit - deși personajele nu mor doar o dată, sângele e aproape invizibil - ci încearcă să arate și culisele "ideatice" ale artelor marțiale (codul de onoare, legăturile cu caligrafia, muzica și șahul). De aceea, melodrama inerentă triunghiului amoros Fulg de Nea -Lună - Sabie frântă ajunge pe planul doi. Nu același lucru se poate spune despre Tigru și
HollyKong? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12475_a_13800]
-
din cu totul alte motive: începeam să constat că atitudinea pictorului în ce mă privea nu se datora unei simple exaltări de moment. Avea un substrat mai adânc, pe care nu puteam să-l intuiesc, șI care urma să-și arate, nu cu mult mai târziu, consecințele. I-am confirmat și detaliat lui Ionașcu cele numai vag ajunse până atunci la urechea lui, declarându-i că era într-adevăr posesorul unui fals. De altfel, însuși cel ce i-l vânduse era
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
uriaș, după ce a distrus tot ce-a întâlnit în jur, făcând praf și pulbere case, oameni, copaci, forme de relief, a început să muște din sine. Ultima fază a nebuniei distructive nu poate fi decît autodisctrucția. În 1996, cam așa arăta România: un teritoriu făcut tabula rasa de demența "social-democraților" iliescani. Nemulțumiți doar să distrugă, ei au început să emită tot felul de legi menite parcă să provoace revolta. N-aș duce, azi, comparația foarte departe, pentru că pesedeii n-au mai
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]
-
introducere în contextele pragmatice de apostrofare: ,Bă intelectualule bă ați dat-o în bară!" (Ciberplai 2000), , Mă intelectualo, așa vă învață la biologie acolo la voi ?" (desprecopii.com), sau chiar în structura sintactică a insultei (,prostul de cutare"): "a le arăta intelectualilor de arhitecți cine este miezul în țara asta" (Ac Caț 16, 2000, 3). Oricum, succesul lui telectual e de două ori semnificativ: pe de o parte, sporește numărul aferezelor lexicalizate din româna actuală; pe de alta, contribuie cu încă
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
cu imaginea pe care o are lumea despre el: scrisul la persoana I scoate la iveală acel ego pe care nu-l vede nimeni, pe care nu-l prinde nici o oglindă, la care are acces numai cel care scrie. Scriitorul arată, așadar, în autoportret, un eu al său, necunoscut tuturor celorlalți, un eu orgolios și tiranic ascuns sub masca timidului sau un eu vulnerabil și chinuit ascuns de o personalitate intimidantă. Spunînd eu, scriitorul îi ajută pe ceilalți să treacă dincolo de
500 de autoportrete by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12497_a_13822]
-
unul dintre noi a devenit chiar erou". (Convorbire cu Marin Preda. Marea călătorie, loc.cit.). Dintre toate aceste întâmplări la care fusese martor, unele aproape greu de crezut că s-ar fi desfășurat sau nu cu adevărat, Marin Preda se arată impresionat de destinul cu totul exemplar al gazetarului și poetului Sergiu Filerot, a cărui biografie reprezintă un episod aparte în mica istorie a așa-numitei "generații a războiului". Fără să intrăm în prea multe detalii biografice, menționăm că Sergiu Filerot
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
cel care citea schița, "mă corecta să zică eroii mei dă în loc de de, pă în loc de pe, n-avea nici o importanță, gândeam eu, lasă-l să le pună". Într-o altă împrejurare, în interviul Marea călătorie (1974), Marin Preda se va arăta cu mult mai categoric față de acest aspect, condamnând cele "câteva mici corecturi făcute de mâna poetului. Nu erau binevenite. Adăugase în text muntenismele dă și pă, care mie nu-mi plăceau" (vezi, în acest sens Sergiu Filerot, Reîntâlniri, ed. cit
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
la rîndu-i, nedesăvîrșit, indecent: Stau în firavul cerc și ascult/ cum punctele lui bîzîie, mișunînd pe circumferință,/ găsesc că-i foarte multă obrăznicie în nerăbdarea lor/ și cam prea multă necuviință" (Nu sînt Arhimede). Tranziția de la inform la Formă se arată dificilă, încărcată de vise confuze, de telurice năluciri: Foarte amețit este/ bietul meu centru, firavă foarte/ e amărîta mea margine,/ pe care abia o mai simt,/ abia o mai bănuiesc,/ mai curînd visînd-o, închipuind-o,/ ca marinarul flămînd de-un
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
captiv al trudei în cauză, echivalată cu un demers fără sfîrșit la porțile misterului prevăzute cu o kafkiană birocrație implacabilă. Purgatoriu terestru al autorului aparent "îndărătnic și nesupus", de facto supus supliciului său de Sisif al textului: "Așa ți se arăta Purgatoriul:/ să scrii, să tot scrii,/ împăraților, preaînaltelor fețe,/ proteste și rugi,/ cereri, petiții, memorii,/ suplice, amare plîngeri,/ pe dale de piatră îngenuncheat,/ lîngă negri neclintiți chiparoși,/ ca negre sfeșnice.// Așa ți se arăta Purgatoriul:/ să scrii în genunchi, / să
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]