2,860 matches
-
i la Iași. tare greu o discu icală pen a foarte sc ul de oame stil și mor . TV în ț -a primit U, i, rieteni, să ul anivers (ca în cu ne, ne, de ție, tru urt ni, gă, ară, cu vă ării 98 Știu că acolo, în inima Moldovei, dumneavoastră v-ați străduit, cu talent și real profesionism, să fiți o oglindă fidelă a transformărilor petrecute în acești ani în județul dumneavoastră și în România întreagă. într-adevăr, ne-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
locului s ntru valoa ntinescu, Bârlad la am ca cu în la al, se așa isaj eri alte ar, ația xă, unt rea Cum "am descoperit" Elada, cu toate cele 6 simțuri (deci și bunul...!): Generalități: N-am văzut ț ară mai săracă (cca. 80% din suprafață cu spini și stânci golașe, munți săraci, doar bauxită) cu oameni mai bogați, angrenați în afacerile cele mai diverse, sau servicii. E un pământ al legendelor (mai ales olimpice) cu un turism bine bine
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a 80 de ă...) în au 18slui era n știrile lucrate. , nr.8: dețean inului, lturală 70 de arti ști slui se scot artelor D.V. Mar ia, prima com. Ștef ... mai altf comunit cu ajuto in, pag.5 ) pe ț ară (la an cel Ma el ! ate, rul , 2 P. re, 141 Vernisaj la Galeriile de artă "N.N. Tonitza" din Bârlad, Apariția drogurilor; rubrici permanente: info Bârlad, pagina culturală și... caricaturile lui N. Viziteu, un caricaturist de valoare naț ională, precum și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
va folosi...?/ îmi va fi frig înaintea altora !". Ion Enache care exprima un optimism specific chiar din starea în care se află acum: "Să mor... să mă odihn, în aglomerația plană/ Să-mi fie iarba... veșnic vană/ Să pun... să are niște linii/ Iar tu să ieși din plan cu sânii." Ion a purtat o permanentă luptă cu cuvântul, convins că "în pușcăria limbii române/își păstrează și alții cuvintele". Darul vieții lui a fost un talent uriaș, cu pierderi uriașe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a județ. 313 adrul num în arbitraj tică neces ie. erve valut eastă bază l Vaslui și i, ceea c or săi. ricultură rândul p și prin . n-a falime dimpotriv -și respe strâns în La sărbăto eroaselor și valoar ară, invoca are ca re însă s-a s din țară, e indică (peste 40. opulaț iei bio(gaz ntat nici ă le-a adu ctă angaj jurul său area presei: 27 show-uri e în fotba t fiind me putat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
reprezentând GENERAȚIA ACTIV|, adică autori de vârste diferite care au publicat masiv după 1989. Antecedentul ar fi "literatura dintre 1900 - 1918" cu distinctă individualitate, posteminesciană și postcaragialiană. Grup masiv, sute de vasluieni (născuți sau localizați în județ, "plecați" în ț ară, sau "peste") dintre care sunt totuși, câteva vârfuri (era nevoie doar de unul) nominalizate, în mari lucrări de sinteză sau dicționare. (Notă specială care se impune) Mi s-a reproșat că am fost secretar de partid la Liceul 3 (Ion
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
care alții dau bani grei pentru a constitui o asemenea colecție. Și era o colecție reprezentativă, adunată în ani de zile, așa cum se face acum la muzeul din Pitești. Dacă Vaticanul și Muzeul de Artă din Roma au secții de ară naivă, nu-i stătea bine Bacăului să o păstreze? S-a încercat atunci să se facă și o asociație a pictorilor naivi, dar au intervenit alți amatori, așa că acum această categorie ar trebui redescoperită și pusă în valoare. Cum se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
La începutul secolului al XX-lea, în comuna Oncești existau, pentru păstrarea cerealelor, construcții special amenajate: 128 de hambare, 312 coșare, sau în podurile caselor și lesele de sub șoproane. Până în 1950 s-a lucrat pământul în mod tradițional. Se ara manual cu plugul tras de animale, iar culturile erau întreținute manual. După cooperativizare, s-au pus bazele unei agriculturi mecanizate, pentru care s-a pregătit o forță de muncă specializată, în special mecanici agricoli, din rândul cărora îi amintim pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
numită „poarta țărnii”. În Tarnița, aceasta era situată lângă locuința lui N. Apostu. Recoltele erau păzite de către un jitar, care primea, drept răsplată pentru activitatea depusă, o cotă parte din recoltă, de la fiecare sătean. Anul agricol începea primăvara, când plugarii arau ogoarele pentru a le însămânța. Înainte vreme plugurile erau construite în totalitate din lemn, cu excepția fierului lung și a celui lat. După anul 1900, și-au făcut apariția plugurile din fier, care au conviețuit, la început, cu cele din lemn
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Numai atunci când pasărea cânta „la plug, la plug” se mergea la arat și la semănat, primăvara. Aratul se făcea începând de la margine sau de la mijloc, iar semănatul prin aruncarea semințelor pe brazdă sau pe ogorul ce urma să fie arat. Netezirea și mărunțirea arăturii se realizau cu ajutorul grapei cu mărăcini, a borunei (un fel de grapă, alcătuită dintr-un cadru pe care erau montate la partea de jos cuie metalice sau din lemn) sau a tăvălugului confecționat dintr-un trunchi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este interesat de preocupările tradiționale. Cei care mai lucrează în acest domeniu, o fac mai mult pentru menținerea tradiției. Iată ce s-ar putea spune despre ultimul iscusit meseriaș Jenică Chirilă...o portretizare se impune: Mâini cutate și un chip arat de trecerea fugară a anilor, un zâmbet gros de bărbat trăit în mijlocul naturii, la adăpostul norilor în ruperea norilor de vară. Un trup puternic, puțin adus de spate, acoperit de un halat muncit de vreme și încălțări parcă din alte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
unui călător străin care vizita aceste meleaguri prin secolul al XVIII-lea, era consemnat: „în râuri și mlaștini și pe câmp se află din belșug păsări de văzut, dar locuitorii nu se îndeletnicesc cu vânătoarea, fiind ocupați cu alte treburi: ară, pasc vitele, fac unt, cresc albinele și altele...” În contrast cu aceste informații, pe la 1788 se menționa că țăranii vânau în Moldova cam 20.0000 de iepuri. Reglementarea vânătorii în Moldova s-a făcut în anul 1842 astfel: între 1 martie și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-a uitat,/ Ca s-aleagă loc curat,/ De arat și semănat”. În alte variante ale Plugușorului, personajele se bucură de drepturi nelimitate în stabilirea locului de arătură și a întinderii lui: „Cât cu ochii cuprindea,/ Brazdă neagră răsturna” sau „arară pân’ se săturară”. Deci, pe la mijlocul sec. al XIV-lea, se extinde proprietatea privată pe aproape întreg trupul de moșie al satului, prin libertatea fiecărei familii de a-și organiza structura proprietății după un plan personal și prin inexistența turmelor colective
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bolnavul alerga la tușa Ileana a lui Spiridon, care știa să descânte. Ea folosea pentru descântec o piatră cu care atingea buba de la nas, în timp ce spunea: „Sculatu-s-a omu’ mare ș-a plecat la plug cu șase boi/ Să are drumurile,/ Să pună chetre și chetroaie./ Când a răsări chetrele și chetroaile / Atunci să răsaie/ Din creierele capului,/ Din viderile ochilor,/ Din sfârcul nasului,/ Din rădăcina dinților,/ Din grumazul gâtului/ Să rămâie Lenuța curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
poate contrage într-o propoziție, ca în cazul altor enunțuri-frază: „E necesar să studiezi” ® „E necesar studiul.”, „Cel ce nu muncește nu mănâncă” „Leneșul nu mănâncă.”, „Trebuie să ai curaj pentru asta.” „Trebuie curaj pentru asta.” etc. Conjuncția că (să) are aici caracter expletiv. Această natură a lui că este dovedită de diferitele ei întrebuințări, nespecifice conjuncțiilor subordonatoare: • Conjuncția poate fi eliminată fără consecințe asupra integrității sintactice și asupra planului semantic al enunțului: „Poate că e bolnav.” - „Poate e bolnav.”; această
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acțiuni, ale modalității de desfășurare a unei acțiuni sau ale intensității unei însușiri: „Și acolo în fața cortului îi aștepta Ionescu, transformat și el de nu-l mai recunoșteai.” (M.Eliade, Dionis, 237), „Și numai credința dusă până la capăt reușește să are destul de adânc pământul ca sămânța să rodească în el.” (O. Paler, Viața..., 247), „Lăcomia lor e așa de mare, încât se aruncă orbește oriunde cred că e ceva de ciupit.” (G. Călinescu, C.O.,17), „Cine nu se teme de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de neatins de mintea noastră oricât de scrutătoare și totul pare o luptă inutilă, (chiar și în povești) niciodată nu învinge acel "rău" care devine în timp necesitate vitală pentru societățile utopice. El a smuls pădurea toată/ Și s-o are începu./ Și-a arat pădurea toată/ Însă n-a găsit-o, nu.// Și-a cosit pădurea toată/ Din grâu azime-a gătit/ Și-o corabie-și cioplise/ Din stejarul prăvălit". La prima lectură am fost tentat să cred în lașitate
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
noastră oricât de scrutătoare și totul pare o luptă inutilă, (chiar și în povești) niciodată nu învinge acel "rău" care devine în timp necesitate vitală pentru societățile utopice. El a smuls pădurea toată/ Și s-o are începu./ Și-a arat pădurea toată/ Însă n-a găsit-o, nu.// Și-a cosit pădurea toată/ Din grâu azime-a gătit/ Și-o corabie-și cioplise/ Din stejarul prăvălit". La prima lectură am fost tentat să cred în lașitate, în părăsirea ideii de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
noastră oricât de scrutătoare ar fi ea și totul devine o luptă absurdă, (chiar și în povești nu întotdeauna învinge binele acel "rău" transformat cu timpul în necesitate vitală pentru societățile utopice). El a smuls pădurea toată/ Și s-o are începu./ Și-a arat pădurea toată/ Însă n-a găsit-o, nu.// Și-a cosit pădurea toată/ Din grâu azime-a gătit/ Și-o corabie-și cioplise/ Din stejarul prăvălit". La prima lectură am fost tentat să cred în lașitate
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ar fi ea și totul devine o luptă absurdă, (chiar și în povești nu întotdeauna învinge binele acel "rău" transformat cu timpul în necesitate vitală pentru societățile utopice). El a smuls pădurea toată/ Și s-o are începu./ Și-a arat pădurea toată/ Însă n-a găsit-o, nu.// Și-a cosit pădurea toată/ Din grâu azime-a gătit/ Și-o corabie-și cioplise/ Din stejarul prăvălit". La prima lectură am fost tentat să cred în lașitate, în părăsirea misiunii de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mai rafinat. Lectura cioplește în noi piatra naturală a instinctelor, ne aduce mai aproape de spiritualitate. Ori omul lipsit de spirit e un eșec al evoluției. România are pe trupul ei cicatrici adânci desenate de grozavul secol XX. Alexandru Șafran le arară pe cele ale comunității evreiești, Ecaterina Bălăcioiu pe cele ale unei mame, Nicolae Steinhardt pe cele ale unui prieten. Pierderea libertății este un îngrozitor eveniment care conduce oamenii valoroși ai unei țări care se descotorosește de ei pentru a-și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
neliniar: lipsa sau excesul lor afectează negativ sănătatea mentală și cresc riscurile de stres. Warr a întocmit o schemă care ilustrează efectele caracteristicilor muncii asupra sănătății mentale (vezi fig. 17.3). SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 17.3 − Modelul „vitamină” Segmentul A arată că absența anumitor caracteristici ale muncii diminuiază sănătatea mentală a angajaților, în timp ce prezența lor inițială ca și ameliorarea lor permanentă are un effect benefic asupra sănătății mentale a angajaților. Segmentul B demonstrează că dincolo de un anumit nivel cerut, încetarea luării
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
op.citată p.86-83. 32 H.Wald,op.citata, p.90-91. 24 anumit gen de lucruri. Pentru a se desfășura în mod concret, definirea vizează numai cinci categorii: genul, specia, diferența,propriul și accidentul. Aceste categorii sau predicamente de care ara nevoie definiția se mai numesc predicabile sau categoreme. Genul conține însușirile care aparțin tuturor lucrurilor de același gen, specia conține însușirile genului și însușirile ei specifice, diferența conține numai însușirile care deosebesc o specie de celelalte specii ale aceluiași gen
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Dat fiind caracterul realist al artei romane, piesele sînt cu atît mai interesante ca mărturii ale vieții antice, pe care o reflectă cu o fidelitate superioară lucră rilor grecești. Din acest punct de vedere, un exemplu elocvent este friza de la Ara Pacis, care reprezintă o procesiune, dominată de familia imperială. Trăsăturile personajelor sînt redate cu o precizie atît de mare, Încît pot fi identi ficate prin comparare cu alte surse plastice (statui, monede). Întreaga artă statuară din vremea lui Augustus prezintă
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
en Occident de Macrobe a Cassiodore, ed. De Baccard, Paris, 1944. Dumitru, Anton, Istoria logicii, Editura Tehnică, București, 1993, vol.1. Evola, Julius, Tradiția hermetică, simbolismul ei, doctrina și arta regală, traducere de Ioan Milea, ed. Humanitas, București, 1999. Frenkian, Aram, Studii de matematică sumeriană, egipteană și greacă. Flamant, Jacques , Macrobe et le neo-platonisme latin a la fin du IV-e siecle, e. j. Brell, Leiden, 1977. Gomperz, Theodore, Les penseurs de la Grece, Payot, Paris, 1928. Grimal, Pierre, Literatura latină, traducere de
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]