5,570 matches
-
la fel sunt și eu”. Aaron Beck s-a străduit să identifice convingerile pe care el le numește patologice și pe care eu prefer să le numesc toxice. El consideră că acestea au unele elemente În comun: 1) Sunt inferențe arbitrare. Ajung la concluzii ferme, În lipsa unor probe care să le susțină. „Trebuie să fiu apreciat de toată lumea, dacă merit.” „Dacă nu câștig mulți bani, voi fi un ratat.” 2) Folosesc o abstractizare selectivă. Apreciază o experiență centrându-se pe un
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
ca o credință fundamentală și, mă tem, periculoasă. Mai Întâi, pentru că se absolutizează un criteriu relativ. Copilul poate Învăța să fie basc, spaniol, european sau om. Cum poate hotărî care e cea mai bună identificare, fără a pica pe panta arbitrarului afectiv sau a hazardului istoric? Cărei națiuni aparține: Țării Bascilor, Spaniei, Europei sau Terrei? Există și o a doua problemă. Psihologia a studiat modul cum se dezvoltă sentimentul de identificare națională. La patru ani, copiii deja au o preferință pentru
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
de aceeași comisie. Aprecierea discernământului în stările de remisiune cu defect impune expertului o analiză complexă în dinamică a psihopatologiei, în funcție de vârstă, evoluție, tratament și caracteristicile defectului rezidual. Una din problematicile extrem de controversate în legătură cu stabilirea discernământului constă în caracterul arbitrar bazat pe o criteriologie medico-legală al aprecierii acestuia și implicit al aprecierii responsabilității sau iresponsabilității, din punct de vedere penal. î n particular în debutul schizofreniei, practica expertală (ca și cea judiciară dealtfel) a demonstrat că un procent mai mult
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
punct de vedere teoretic, o variabilitate infinită, clinicianul (și odată cu el expertul psihiatru) este tot mai tentat spre o apreciere graduală și/sau "procentuală" în vreme ce practica judiciară nu reține decât două situații: absentă sau prezentă. în prezent, exprimarea arbitrară în cele trei mari categorii de discernământ: păstrat, scăzut sau absent este mai mult rezultatul unui compromis (și el contestat de juriști), fiind argumentată și interpretată astfel: A. discernământul păstrat în raport cu fapta comisă în momentul săvârșirii acesteia, echivalează cu responsabilitatea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
distorsiunilor cognitive ce au precedat acceptarea convingerilor delirante: centrarea asupra sa însuși (atitudine referențială) și principalele sale reprezentări prin personalizare (abordarea problemelor dintr-un punct de vedere strict referit personal), abstracțiunea selectivă (abordarea lucrurilor ân afara contextului lor) și inferența arbitrară (a trage concluzii fără dovezi). 1.4. Contradicția ipotetică a credințelor constând a solicita pacientul până în ce punct un fapt ipotetic care ar intra în contradicție cu convingerile sale ar putea săle influențeze sau să le modifice. 1.5. Pacientul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ca o formă de supraviețuire și chiar de prosperare a acestor profitori ai fostului regim, în spiritul noilor cerințe ale zilei. „Economia de piață” este spațiul în care o națiune devine eficientă și prosperă material, dar și un loc al arbitrarului care îngăduie, cel puțin în zona noastră, postcomunistă, cele mai mari jafuri, deturnări de fonduri, devalizări de bănci etc. - fenomene, sar zice, imposibile sub regimul partidului unic. Iată ce diferențe se pot ascunde în spatele aceluiași cuvânt, aceleiași noțiuni. Și poate
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
intim produce În mod spontan o aliniere a evenimentelor cotidiene după o lege sui-generis a selecției și a ordonării. Acest lucru Îi alterează fundamentele structurale, instaurând coerență și ambiție literară acolo unde se presupunea că vom Întâlni doar informalul și arbitrarul notației zilnice. Literatura se insinuează, prin urmare, În mod spontan, fără a fi urmat o strategie atent instrumentată și fără a recurge la obiectivitatea - discutabilă, de altfel - a analogiilor cu genurile literare consacrate. Ea irumpe În plin haos al amănuntelor
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Nu altceva se Întâmplă cu jurnalul intim: timpul pe care-l instituie este un timp al trăirii, suprapus timpului confesiunii. Dar simpla sa captare, prin Înscrierea datei, nu Înseamnă mare lucru. Măsura timpului, calitatea sa, o dă interpretarea, și nu arbitrara numerotare. Jurnalul intim confirmă o lege - În egală măsură a fizicii și a psihanalizei: există câte un timp pe care-l decupează dorința. Legat Întotdeauna de semnificant, timpul suferă acțiunea declanșatoare a acestuia. Timpul reținut (reținut, „pur și simplu”, spune
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
va fi modelul științific riguros al semiologiei sau științei care studiază "viața semnelor în cadrul vieții sociale; ea va reprezenta o parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale" (CLG: 41). "Se poate spune deci că semne pe deplin arbitrare reprezintă mai bine decît altele idealul metodei semiologice; de aceea limba este cel mai bogat, răspîndit și caracteristic sistem de exprimare; în acest sens se poate considera limba ca model general (patron général) al întregii semiologii, deși ea nu este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a.m.d.)... Limba este un sistem adică o structură susceptibilă de a fi descrisă în mod abstract și reprezentînd un ansamblu de relații" (U. Eco, 1988: 100). 3.2.2. Arbitrar și motivat. Îmbinarea semnificanților cu semnificații este o operație arbitrară (a priori și nu a posteriori). Semnificatul casă este asociat în franceză semnificantului mai-son, în engleză semnificantului house, în germană lui Haus ș.a.m.d. Uneori semnificanții pot evoca anumite sunete (onomatopei, verbe cu simbolism fonetic de tipul a vui
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lui Haus ș.a.m.d. Uneori semnificanții pot evoca anumite sunete (onomatopei, verbe cu simbolism fonetic de tipul a vui, a scîrțîi etc., dar și aici există paradoxul cocoșului galic care cîntă cocorico și nu cucurigu sau kikiriki). Semnele integral arbitrare realizează cel mai bine procedura semiologică; de aceea limba, cel mai complex și răspîndit sistem de semne este și cel mai caracteristic. Față de rituri, gestualitate, proxe-mică ce păstrează legături naturale (gesturile bruște rectilinii sugerează universal agresivitatea, evocînd amenințarea armei)," limba
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în formularea (din păcate neglijată) din Curs: Dacă în raport cu ideea pe care o reprezintă semnificantul apare liber ales, în schimb în raport cu comunitatea lingvistică ce îl utilizează, el nu este liber, ci impus" (CLG:30) sau în precizările definiționale liminare: "Cuvîntul arbitrar cere și el o precizare. Nu trebuie să lase impresia că semnificantul depinde de libera alegere a subiectului vorbitor (vom vedea imediat că nu stă în puterea individului să schimbe ceva la un semn odată stabilit într-un grup lingvistic
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
defini semnul; or, noțiunea de arbitrar introduce în mod insidios substanța în momentul în care evaluează natura relației dintre semnificantul /bou/ și semnificatul "bou". După Benveniste, lingvistul genevez s-ar referi implicit la realitate, la lucrul exclus de modelul bipolar; arbitrară nu ar fi decît relația semn/obiect, iar legătura dintre semnificant și semnificat nu ar fi arbitrară, ci necesară. Componentele semnului se află într-o per-fectă simbioză, unul îl convoacă pe celălalt și această "consubstanțialitate" a semnificatului și semnificantului asigură
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
relației dintre semnificantul /bou/ și semnificatul "bou". După Benveniste, lingvistul genevez s-ar referi implicit la realitate, la lucrul exclus de modelul bipolar; arbitrară nu ar fi decît relația semn/obiect, iar legătura dintre semnificant și semnificat nu ar fi arbitrară, ci necesară. Componentele semnului se află într-o per-fectă simbioză, unul îl convoacă pe celălalt și această "consubstanțialitate" a semnificatului și semnificantului asigură "unitatea structurală a semnului lingvistic". Definirea diferențială și opozițională a valorii saussuriene este consolidată de noțiunea de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și nerăspunzînd arbitrariului semnului el depinde de constrîngerile fixate de relațiile de cauzalitate...Se pot repeta doar lucrurile din afara realului ce țin de logici de simbolizare create de oameni în sistemele sociale și instituționale" (B. Lamizet, 1992:76). Existența semnelor arbitrare ("natură moartă"/vs/still life au bagage/vs/piece of luggage) demonstrează relativismul categoriilor noastre de gîndire, faimoasa ipoteză Sapir-Whorf, conform căreia lu-mea este construită după modelul limbii (eschimoșii au zeci de cu-vinte pentru zăpadă, limbile slave au o bogată
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
că cele două categorii (motivarea și arbitrariul) se intersectează:un același semn poate fi codificat (iconic) după reguli diferite (în funcție de cultură) și va apărea mai mult sau mai puțin realist, mai mult sau mai puțin motivat. Un semn per definitionem arbitrar (semnul lingvistic) comportă o componentă iconică: astfel ordinea verbelor în frază desemnează or-dinea în care s-au produs evenimentele (Veni, vidi, vici, " Pe locuri! Fiți gata! Start!" sau "Petre și Maria s-au căsătorit și au avut un copil", propoziție
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de construcție" (A.J. Greimas & J. Courtés, 1979: 222). 3.4. Trăsături caracteristice ale limbajului În cele ce urmează vom discuta trăsăturile fundamentale ale limbajului formulate explicit (Hockett apud J. Lyons, 1977) și/sau implicit (supra F. de Saussure). i) Arbitrarul în opoziție cu iconicitatea (cf. infra semnele iconice); ii) Dualitatea (ceea ce Hockett numește dualitate este cunoscut în lingvistica franceză sub numele de dubla articulare a limbajului André Martinet, Éléments de linguistique générale, Paris, A. Colin, 1960). Limbile naturale sînt articulate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau chiar neimaginabil într-un anume sens" C.S. Peirce, C.P. 2.230) și cu referentul intern (universul discursului, intertextul). Pentru Saussure, semnul lingvistic reunește un concept și o imagine acustică, un semnificat și un semnificant (CLG:85 ) într-o asociere arbitrară, în timp ce simbolul cunoaște un "rudiment de legătură naturală între semnificant și semnificat" (CLG: 87); de aceea balanța poate funcționa ca simbol al justiției, iar un car nu; pentru C.S. Peirce dimpotrivă, simbolul este pur convențional, bazat pe obicei, pe o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
50 m), ea are rolul de a insulariza individul: biroul în cabinetul directorial are rolul de a ține vizitatorul la distanță (în faza îndepărtată la această distanță căldura sau parfumul corpului nu se mai simt). Distanța aceast cultural condiționată și arbitrară poate fi manevrată conform intențiilor de comunicare (directorul băncii își va trage fotoliul mai aproape de cel al clientului pe care vrea să îl cîștige sau dimpotrivă îl va îndepărta în cazul adoptării unei posturi glaciale, autoritare). Orientarea sociofug/vs/sociopet
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în vest etc. * la explozia subiectivității și chiar a intoleranței (rasism, xenofobie, intoleranță religioasă etc.), la catharsisul individual și național Una din moștenirile apăsătoare ale comunismului este ura generalizată datorată ideologiei confruntării (noi/vs/ei, dușmanii de clasă) și codificării arbitrarului (F. Thom, 1996:160-163). Or, după distrugerea ordinii comuniste fiecare cetățean dorește să-și ia revanșa, "să sfideze legea într-un Far-West fără șerif, într-o societate compusă din gangsteri și asistați" (F. Thom, 1996:242). Tipurile sociale ale societății
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
anumit grad de similaritate (situații analoge, imagini analoge etc.). Analogia este esențială în semiotica vizuală (în definirea gradelor de iconicitate în raport cu referentul reprezentat) și în semiotica lingvistică (în cazul instaurării și interpretării izotopiilor). ARBITRAR În teoria lui Ferdinand de Saussure arbitrarul caracterizează raportul nemotivat instaurat între semnificatul și semnificantul ce constituie semnul lingvistic (faptul că același obiect al lumii reale se numește într-o limbă casă, în alta house, maison, Haus etc.). ARGUMENTARE Ansamblu de tehnici discursive ce permit crearea sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
încă anihilată, faptul se datorează și parodiei, pe care înclinăm s-o considerăm, în acord cu teoreticiana canadiană Linda Hutcheon, "o deschidere a textului, mai degrabă decât o închidere a lui" pentru că ea "expune toate contextualizările ca limitate și limitatoare, arbitrare și cu caracter coercitiv, autoritare și neașteptând nimic din exterior, teologice și politice" și oferă paradoxul unui "determinism eliberator"67. Deși în O teorie a parodiei Linda Hutcheon nu se oprește exclusiv asupra fenomenului literar, discutând importante opere parodice din
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
metamorfoze simbolice, dar identitatea fiecăruia se construiește prin sublinierea opoziției, a elementelor care îi separă, iar nu prin trăsăturile ce i-ar putea apropia în sensul umanist pe care se întemeia romanul lui Defoe. Vineri este un intrus în ordinea arbitrar instituită pe insulă de către Robinson. Astfel, aproapele este vizualizat drept dușman prin toate gesturile pe care le va face: tot ceea ce îl compune de Vineri reprezintă, de la un punct încolo al narațiunii, o agresiune la adresa lui Robinson. Araucanul este negru, nu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și o forță care oprește dezordinea. Pe itinerarul acestor curente de gândire se inserează și problema obiecției de conștiință față de serviciul militar. Acesta nu este episod în sine, ci trebuie atașat refuzului coerciției statale ce pretindea dirijarea conștiințelor în mod arbitrar, chiar și în pericolul imoralității și al idolatriei existente în întreaga sferă civilă a societății. Creștinii, eludând toate acele profesiuni care puteau să aibă vreo relație cu cultul idolatric și puteau comporta vărsarea de sânge, erau orientați spre excluderea tuturor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ca fiind contrar adevărului natural și revelat. Creștinismul Evangheliilor, al Faptelor și al Scrisorilor nu doar că nu recunoaște privilegiul deciziilor private, în materie de observare a legilor, ci chiar îl exclude și îl condamnă (cf. Fap 15, 24); interpretarea arbitrară a normelor de credință, ca și conduită a vieții religioase, era considerată și definită ca deviație de la pura Evanghelie: Mă mir că așa degrabă treceți de la cel ce v-a chemat pe voi, prin harul lui Cristos, la altă Evanghelie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]