2,333 matches
-
13 împărați ai dinastiei. De aici, denumirea de Cele 13 Morminte Ming. Structura celor 13 locașuri funerare este identică cu cea a mausoleului Xiao. Pe axul zonei cu morminte, este poziționat "drumul sfânt''. Intrarea în zonă este încadrată de o arcadă din marmură cu o vechime de peste 450 de ani, conservată perfect. La mică distanță de arcadă este poarta principală, pe unde intra împăratul când participa la oficierea slujbelor. Complexul de morminte era înconjurat de un zid lung de 40 km
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
funerare este identică cu cea a mausoleului Xiao. Pe axul zonei cu morminte, este poziționat "drumul sfânt''. Intrarea în zonă este încadrată de o arcadă din marmură cu o vechime de peste 450 de ani, conservată perfect. La mică distanță de arcadă este poarta principală, pe unde intra împăratul când participa la oficierea slujbelor. Complexul de morminte era înconjurat de un zid lung de 40 km și prevăzut cu 10 intrări. În vremea aceea, toate intrările erau păzite de ostași. Fiecare edificiu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
06 - 0, 22% din copii între 14 și 25 ani. Fetele sunt de patru ori mai afectate decât băieții și există o predispoziție familială. Se descriu două forme: formă localizată: atingere a incisivilor centrali și a primilor molări de pe ambele arcade, fără manifestări la nivelul altor dinți; formă generalizată: alveoliza generalizată la nivelul tuturor dinților, survine în general după 18-19 ani și este adeseori rezultatul progresării formei localizate. În ambele cazuri inflamația gingivala este redusă, placă în cantitate redusă, leziunile simetrice
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Fază a II-a de terapie - fază corectivă (chirurgicală/restaurativăă Constă în îmbunătățirea mediului parodontal prin eradicarea pungilor parodontale superficiale, a leziunilor de furcație închise (vizibile doar radiologica și imobilizarea dinților. Printr-o colaborare stomatologica interdisciplinara se urmărește obținerea unor arcade dentare neretentive dar care să satisfacă în același timp cerințele fizionomice și funcționale ale pacientului. 92 Etapă cuprinde măsurile terapeutice tradiționale, având ca obiect restaurarea funcției parodontale. Acestea se referă la metode chirurgicale, de terapeutică endodontică, tratamente conservatoare protetice și
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
a continua cu restaurațiile provizorii până la tratamentul definitiv. Obiectivul principal al imobilizării este acela de a reduce deplasarea tridimensională a dinților lipsiți de suport parodontal corespunzător . Acest obiectiv este adeseori întâlnit odată cu plasarea adevată a unui imobilizării la nivelul întregii arcade, si, pentru a se obține o imobilizare de succes, centrul rotației dintelui afectat trebuie localizat în osul de susținere rămas. În acest caz, dinții afectați sunt capabili să reziste mișcării dintelui. Altfel prognosticul pentru orice aparat de imobilizare va fi
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ușoare inflamații. Inflamația moderată sau severă poate persistă, împiedică reparațiile tisulare și atunci imobilizarea dentară sau însoțită de eșec -se poate chiar constitui într-un factor de agravare a evoluției bolii. În lipsă imobilizării dentare, o parte din dinții de pe arcade sunt suprasolicitați prin traumatism ocluzal, iar alții devin nefuncționali. Insuficientă stimulare produce o reducere a grosimii ligamentului parodontal cu reducere a spațiului dento-alveolar, atrofie a fibrelor, osteoporoza osului alveolar manifestată printr-o radiotransparentă crescută datorită demineralizării osului. Protezarea sau repunerea
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ocluzale o mare importantă o are reproducerea 191 reliefului ocluzal a dinților lezați sau absenți. Această problemă necesită aprofundarea cercetărilor privind diverse aspecte ale tehnologiilor de restaurare morfofuncționala directăși indirectă în dereglările ocluzale Așadar, restabilirea morfologica a ariilor ocluzale ale arcadelor dentare integre sau întrerupte, având ca concept refacerea echilibrului și funcției ocluzale, prevede selectarea tehnologiilor optimale de imobilizare directă/indirectă sau o îmbinare rațională a acestor tehnici. Diversele metode și tehnici de imobilizare, aspectele de refacere ale arhitecturii zonelor de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
infernale de cap, de fiecare dată. Lăsă aparatul de fotografiat să atârne, spânzurat de gât, apoi întoarse privirea către locul de unde se auzise vocea. Un șevalet, în stânga, aproape lipit de zidul interior al cetății. Își dădu seama că trecuse pe sub arcada impunătoare, însă niciun străjer nu-i proptise sulița în piept, pentru a-i cere hrisoave domnești, buletin de identitate, scrisori de acreditare sau pur și simplu o hârtie îngălbenită, făcută sul, sigilată cu o pecete plină de înflorituri. Un răvaș
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Bărbatul ținu ușa deschisă, apoi o Închise În urma lor. Brunetti deschise drumul prin intrarea principală și se opri la fereastra paznicului, unde-și anunță venirea și-și arătă legitimația. Paznicul le făcu semn să-și continue drumul În jos prin arcada deschisă din dreapta. Brunetti Încuviință din cap. Cunoștea drumul. Când pășiră prin ușă și intrară În clădirea care adăpostea morga, Brunetti simți brusca scădere de temperatură. Doctorul Peters o simți și ea, pentru că Își Încrucișă brațele la piept și coborî fruntea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
În stânga, unde cadavrul Încă mai zăcea pe targa cu rotile, acum acoperit. Când ajunse lângă el, Brunetti se Întoarse și o luă Înainte spre ușă, o ținu deschisă pentru ea și ieșiră În aerul călduț al serii. Când mergeau pe sub arcada cea lungă, ea spuse: — Îmi pare rău. Nu știu de ce mi s-a Întâmplat asta. Doar am mai văzut autopsii. Ba chiar am făcut autopsii. Scutură din cap de câteva ori În vreme ce-și continuară mersul. El văzu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
devină indiferent la frumusețea orașului, să se plimbe prin mijlocul lui, uitându-se, dar fără să fie observat. Dar apoi se-ntâmpla Întotdeauna: o fereastră pe care n-o mai observase Înainte Îi agăța privirea sau soarele strălucea Într-o arcadă, iar el simțea cum i se strânge inima la propriu ca reacție la ceva infinit mai complex ca frumusețea. Presupunea, atunci când se deranja să se gândească la asta, că avea ceva de-a face cu limba, cu faptul că erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Aicea totul tăcea, nu cântau păseri, nimica, numai din biserică s-auzea un cântec încet, trist, mormântar, ca bocetul cel înădușit lângă patul murindului. Intrai, pin portalele de aur ale bisericei, înăuntru, Pe jos, marmură albă ca laptele, pe sus, arcadele nalte de aur, stâlpii de aur... iconostasul cu icoane nalte și palide de sânți și îngeri de-o frumusețe suprapământească, ce păreau suflate pe pânze de argint, în altar - o masă de marmură cu sfintele Taine... în biserică nu era
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
că după fiece piatră, din fiece umbră sclipesc ochi sinistri, izvoare subțiri roiau de sub picioarele zeilor și se pierdeau în pământ... din când în când flacăra roșie a făcliei, izbucnind mai tare, zvârlea dungi de lumină în deșertele hale, prin arcadele sumbre și sure, prin columnele reci... și nimeni, nimeni în acest lăcaș al morții... Deodată apăru Tla... El zvârlise ușa mormântului după sine, între el și lume... fața sa mare și palidă, ochii lui adânci și scânteietori, mersul său mândru
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și îi învățase pe de rost poeziile. Îl plăcea acest om, dar nu se gândise niciodată la el ca la un bărbat. Masa de stos era în fierbere. Zoe stătea lângă o fereastră mare, căci pavilionul era deschis prin șase arcade, prin care se vedeau împrejurimile până departe. Ea era așezată pe un banchet auriu și privea din când în când spre masa jucătorilor. În jur erau așezate câteva femei din anturajul ei obișnuit. Ținea în mână o carte cu coperta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
pași de spital, vino sus să vezi unde stau, bei o cafea cât fac eu un duș. Era un apartament cu două camere, cu mobilier puțin. Din sufragerie, de pe fotoliul în care Giulia își bea nesul, se vedea pe sub o arcadă un pat de fier, acoperit cu un pled alb, de bumbac subțire. Bobo a ieșit de sub duș, înfășurat în halatul azuriu și pufos, ca într-o reclamă. - Să nu-mi faci avansuri acum, că ar trebui să fac și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
mai înțelegea nimic. Vedea și nu îi venea să-și creadă ochilor. Pe masă se aflau de-a valma o mulțime de produse de patiserie, dulciuri, fructe glazurate și chiar și caviar. ă De unde ai luat toate astea? ă De la Arcada șciukin, bineînțeles. De unde altundeva? Misterul îi reaminti Liliei de un altul: ă De ce ai venit să mă vezi aseară? Mi-au spus că m-ai căutat. ă și ce fel de mamă ești tu, să nu spui nimic despre șalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
șandramlele din lemn făcute de mântuială între ele, îi apăreau stranii. Trântite în întinderea înzăpezită care le lăsa indiferente, acestea apăreau fragile și visătoare în ciuda aroganței și energiei pe care construcția lor o implica. Porfiri intră în marea piață de la Arcada Apraxin din Strada Sadovaia, aproape de intersecția cu Aleea Apraxin. Trecând pe sub icoana Sfâtului Nicolaie care era atârnată peste îngusta poartă de lemn, el pășea într-un univers întunecat și agitat. Muzica flanșnetei se îngâna cu zumzetul tâmplarilor aplecați peste strung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
este un sfânt, zise Vadim Vasilieici după o vreme, în care se uită la Porfiri îndelungat, cu ochii mici, fără să clipească. Porfiri se înclină, ca și cum i-ar mulțumi pentru această informație. Capitolul cincisprezece O mulțime de icoane Zoia traversa Arcada Apraxin cu aceeași hotărâre infelxibilă cu care străbătuse Parcul Petrovski cu câteva zile mai devreme. Cei care o vedeau venind se dădeau la o parte, iar cei care nu o făceau îi simțeau împunsătura umărului sau lovitura mâinilor și îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
unui birou înalt, așezat la începutul unei coridor îngust și jos. Tapetul galben și murdar absorbea lumina chioară. Porfiri apăsă soneria de pe birou, iar aceasta scoase un țiuit spart. După ceva vreme un portar bărbos își făcu apariția de sub o arcadă. Purta o uniformă soioasă deschisă la brăcinar peste o vestă decolorată. Portarul îi întâmpină pe cei doi cu o expresie insolentă: ă O cameră pentru o oră, nu-i așa? ă Cum îți permiți? strigă Salitov. Viteza cu care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
protejat de birou, portarul se trase înapoi în fața avansării amenințătoare a polițistului. Aruncă o privire nedumerită spre Porfiri și strigă după Dima din nou, de data aceasta înfrumusețând diminutivul cu abuz. O clipă mai târziu, băiatul își făcu apariția de după arcadă. Era la fel de murdar ca ultima dată când Porfiri îl văzuse. Purta un chipiu dat pe spate, iar ochii i se măriră când îl văzu pe Porfiri și păru pentru o clipă că e gata să o ia la goană. ă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ciobit și de nesemnificativ, pentru un samovar urât și ordinar. Îi semnală dezgustul său lui Salitov și împreună au părăsit magazinul fără să mai pună nicio întrebare. § Au ieșit în hărmălaia pieței de vechituri și în îmbulezeala strașnică a marii Arcade Apraxin. Mirosul pinilor și al produselor de patiserie condimentate îi gărbea, însă Porfiri se simți brusc slăbit, flămând și amețit. ă Ce ai de gând să faci? întrebă Salitov. ă Să rămân aici și să fiu atent. ă Crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
pălăriaă de dragul vremurilor de altă dată. - Poate că‑i prea groasă pentru luna iunie. - Mă rog, mă aștept să mai trăiesc și În octombrie. Pe rue de Rivoli se Împăuna În sacoul Lanvin. Palatul Louvre și parcurile erau În stânga noastră. Arcadele forfoteau de turiști. - Palais Royal - a spus Ravelstein arătând cu un gest leneș spre palat - locul unde Diderot se plimba În fiecare seară purtând faimoasele lui conversații cu nepotul lui Rameau. Dar Ravelstein nu semăna sub nici un chip cu nepotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Nici măcar răposata doamnă Glyph, cea care Îl exclusese de la mesele ei pentru că băuse Coca Cola din sticlă În fața lui T.S. Eliot, nu avusese o locuință mai bine plasată. În mod bizar, casa lui avea un aer monastic. Pătrundeai pe sub niște arcade joase. Holul era panelat cu mahon. Lifturile erau ca niște cabine de confesional. În fiecare apartament intrai printr‑un vestibul pavat cu dale de gresie și luminat de o lampă gotică, fixată În tavan. Pe palierul din fața apartamentului lui Ravelstein
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
roșu, ar putea fi sfârșitul tău.” Nu trebuie să te lași Înghițit de istoria vremurilor tale, spunea adeseori Ravelstein. În acest sens, Îl cita pe Schiller: „Trăiește o dată cu secolul tău, dar nu fi creația lui”. Arhitectul care plasase aici o arcadă maură ornamentală, cu un joc de apă și de plante acvatice, avusese aceeași idee: „Trăiește În acest oraș. Dar ferește‑te să‑i aparții”. Rosamund, care ședea alături de mine pe bordura bazinului de piatră, nu se simțea izolată și neglijată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Însărcinările care‑i reveneau În calitate de Împuternicit al ministrului de Finanțe din Anglia la Consiliul Economic Suprem. Brancarda pe rotile a trecut repede pe lângă noi și am văzut capul descoperit al lui Ravelstein, neted ca un pepene galben, precedându‑ne pe sub arcada maură și pe după plantele de lângă bazinul căptușit cu mușchi, În care picura, susurând, apa. Nikki a intrat grăbit, urmând brancarda pe ușile de alamă și cristal. Rosamund și cu mine am luat liftul de pasageri până la ultimul etaj. Niște puști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]