2,417 matches
-
Tăcuta; Iancu Einham și Leon Einham - arendașii moșiei Todirești, Buzdugănoaia; Adolf Schönhaus - arendașul moșiei Dumești; I. Dobreanu - arendașul moșiei Bălțați, com. Tanacu; D. Perlmutter - arendașul moșiei „Țapu”, com. Tanacu; Gavril Macri - arendașul moșiei Moara Grecilor, proprietate a Academiei Române; D. Anastassiu - arendaș Moara Domnească; Moritz Juster - arendaș Ferești; Simon Kron - arendașul moșiei Valea Rea (acum, Văleni); Ioan Sabrinius - arendașul moșiei Boroșești, com. Valea Satului (acum, jud. Iași) proprietatea a Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon din Iași; Frații Mavrojani - arendașii moșiei Rediu-Scânteia, proprietate a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Einham - arendașii moșiei Todirești, Buzdugănoaia; Adolf Schönhaus - arendașul moșiei Dumești; I. Dobreanu - arendașul moșiei Bălțați, com. Tanacu; D. Perlmutter - arendașul moșiei „Țapu”, com. Tanacu; Gavril Macri - arendașul moșiei Moara Grecilor, proprietate a Academiei Române; D. Anastassiu - arendaș Moara Domnească; Moritz Juster - arendaș Ferești; Simon Kron - arendașul moșiei Valea Rea (acum, Văleni); Ioan Sabrinius - arendașul moșiei Boroșești, com. Valea Satului (acum, jud. Iași) proprietatea a Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon din Iași; Frații Mavrojani - arendașii moșiei Rediu-Scânteia, proprietate a lui Gheorghieș Racoviță. Iată cum
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Buzdugănoaia; Adolf Schönhaus - arendașul moșiei Dumești; I. Dobreanu - arendașul moșiei Bălțați, com. Tanacu; D. Perlmutter - arendașul moșiei „Țapu”, com. Tanacu; Gavril Macri - arendașul moșiei Moara Grecilor, proprietate a Academiei Române; D. Anastassiu - arendaș Moara Domnească; Moritz Juster - arendaș Ferești; Simon Kron - arendașul moșiei Valea Rea (acum, Văleni); Ioan Sabrinius - arendașul moșiei Boroșești, com. Valea Satului (acum, jud. Iași) proprietatea a Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon din Iași; Frații Mavrojani - arendașii moșiei Rediu-Scânteia, proprietate a lui Gheorghieș Racoviță. Iată cum își începea memoriul către
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
arendașul moșiei Bălțați, com. Tanacu; D. Perlmutter - arendașul moșiei „Țapu”, com. Tanacu; Gavril Macri - arendașul moșiei Moara Grecilor, proprietate a Academiei Române; D. Anastassiu - arendaș Moara Domnească; Moritz Juster - arendaș Ferești; Simon Kron - arendașul moșiei Valea Rea (acum, Văleni); Ioan Sabrinius - arendașul moșiei Boroșești, com. Valea Satului (acum, jud. Iași) proprietatea a Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon din Iași; Frații Mavrojani - arendașii moșiei Rediu-Scânteia, proprietate a lui Gheorghieș Racoviță. Iată cum își începea memoriul către Prefectura Vaslui, Manole Varipati, administratorul moșiei Chițoc-Bahnari, proprietate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a Academiei Române; D. Anastassiu - arendaș Moara Domnească; Moritz Juster - arendaș Ferești; Simon Kron - arendașul moșiei Valea Rea (acum, Văleni); Ioan Sabrinius - arendașul moșiei Boroșești, com. Valea Satului (acum, jud. Iași) proprietatea a Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon din Iași; Frații Mavrojani - arendașii moșiei Rediu-Scânteia, proprietate a lui Gheorghieș Racoviță. Iată cum își începea memoriul către Prefectura Vaslui, Manole Varipati, administratorul moșiei Chițoc-Bahnari, proprietate a „...Dlui P. Gh. Topali”: „...la apelul Dumneavoastră și ținând cont de împrejurările grave prin care trece Țara (subl
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care trece Țara (subl.ns.) (...)”. Administratorul primise dezlegare din partea proprietarului pentru subarendarea suprafeței de 120 de fălci (180 ha.), pătimiților țărani ce urmau a efectua diferite munci și plăți în contul „...pământului de hrană ce îl vor primi”. L. Beer - arendașul moșiei Târzii, arondată comunei Muntenii de Jos venea, de asemenea, în întâmpinarea cererii prefectului Ghica. Adolf Vritzell, arendașul moșiilor Șcheia, Halița și Șofronești, răspunsese pozitiv necesității îmbunătățirii învoielilor agricole. Dar, iată și alți arendași sau proprietari: L. Kaufman - arendașul moșiei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ha.), pătimiților țărani ce urmau a efectua diferite munci și plăți în contul „...pământului de hrană ce îl vor primi”. L. Beer - arendașul moșiei Târzii, arondată comunei Muntenii de Jos venea, de asemenea, în întâmpinarea cererii prefectului Ghica. Adolf Vritzell, arendașul moșiilor Șcheia, Halița și Șofronești, răspunsese pozitiv necesității îmbunătățirii învoielilor agricole. Dar, iată și alți arendași sau proprietari: L. Kaufman - arendașul moșiei Bâcu-Șendreni; Iacob Löbell - arendașul moșiei Vaslui, oferea „...la toți locuitorii aflați pe moșia Vaslui cu toate satele și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ce îl vor primi”. L. Beer - arendașul moșiei Târzii, arondată comunei Muntenii de Jos venea, de asemenea, în întâmpinarea cererii prefectului Ghica. Adolf Vritzell, arendașul moșiilor Șcheia, Halița și Șofronești, răspunsese pozitiv necesității îmbunătățirii învoielilor agricole. Dar, iată și alți arendași sau proprietari: L. Kaufman - arendașul moșiei Bâcu-Șendreni; Iacob Löbell - arendașul moșiei Vaslui, oferea „...la toți locuitorii aflați pe moșia Vaslui cu toate satele și anume: Vaslui (sic!, n.a.), Rediu, Pușcași și parte din Bahnari, o porțiune de aproximativ 300 de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Beer - arendașul moșiei Târzii, arondată comunei Muntenii de Jos venea, de asemenea, în întâmpinarea cererii prefectului Ghica. Adolf Vritzell, arendașul moșiilor Șcheia, Halița și Șofronești, răspunsese pozitiv necesității îmbunătățirii învoielilor agricole. Dar, iată și alți arendași sau proprietari: L. Kaufman - arendașul moșiei Bâcu-Șendreni; Iacob Löbell - arendașul moșiei Vaslui, oferea „...la toți locuitorii aflați pe moșia Vaslui cu toate satele și anume: Vaslui (sic!, n.a.), Rediu, Pușcași și parte din Bahnari, o porțiune de aproximativ 300 de fălci teren de hrană”; I.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
comunei Muntenii de Jos venea, de asemenea, în întâmpinarea cererii prefectului Ghica. Adolf Vritzell, arendașul moșiilor Șcheia, Halița și Șofronești, răspunsese pozitiv necesității îmbunătățirii învoielilor agricole. Dar, iată și alți arendași sau proprietari: L. Kaufman - arendașul moșiei Bâcu-Șendreni; Iacob Löbell - arendașul moșiei Vaslui, oferea „...la toți locuitorii aflați pe moșia Vaslui cu toate satele și anume: Vaslui (sic!, n.a.), Rediu, Pușcași și parte din Bahnari, o porțiune de aproximativ 300 de fălci teren de hrană”; I. Vexler - arendașul moșiilor Ciofeni, Chioaea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Bâcu-Șendreni; Iacob Löbell - arendașul moșiei Vaslui, oferea „...la toți locuitorii aflați pe moșia Vaslui cu toate satele și anume: Vaslui (sic!, n.a.), Rediu, Pușcași și parte din Bahnari, o porțiune de aproximativ 300 de fălci teren de hrană”; I. Vexler - arendașul moșiilor Ciofeni, Chioaea și Telejna. Numai prin simpla citire a numelor arendașilor din acest scurt studiu, poate fi remarcat faptul că afirmațiile unor istorici potrivit cărora revolta țăranilor a pornit în mare parte împotriva minoritarilor evrei poate fi oricând probată
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
moșia Vaslui cu toate satele și anume: Vaslui (sic!, n.a.), Rediu, Pușcași și parte din Bahnari, o porțiune de aproximativ 300 de fălci teren de hrană”; I. Vexler - arendașul moșiilor Ciofeni, Chioaea și Telejna. Numai prin simpla citire a numelor arendașilor din acest scurt studiu, poate fi remarcat faptul că afirmațiile unor istorici potrivit cărora revolta țăranilor a pornit în mare parte împotriva minoritarilor evrei poate fi oricând probată prin documente originale, măcar în cazul județului Vaslui. 1. Răzmerița țăranilor din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
văzut printre grupurile de oameni discutând, dar nu știu ce apoi l’am văzut apărând prăvălia cumnatului Moisuc ca să nu o strice oamenii. De asemenea Ion Florea a apărat farmacia (subl.ns.) însă mai pe urmă nu știu ce a mai făcut”. g. Proprietari, arendași și șiretlicuri În momentul aprinderii scânteii răscoalei la Flămânzi în județul Botoșani, în comuna Pungești erau doi mari proprietari de pământ și anume Gheorghe Palade și Virgil Mironescu, prin urmare elementul evreiesc nu era prezent în agricultură față de alte zone
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
afla la ce samavolnicii și șiretlicuri se dedau crâșmarii evrei atunci când era vorba de deschiderea unor conturi de băutură pe datorie. De altfel, vom demonstra cu documente originale (publicate) că proprietarii semiți de cârciumi sătești „lucrau” mână în mână cu arendașii de aceeași nație la ruinarea totală a țărănimii sărace, prin „umflarea” conturilor. De aici și o altă nemulțumire a oamenilor care, adăugată celorlalte, a condus la izbucnirea revoltei și scăparea ei de sub controlul autorităților. h. Alte declarații ale martorilor răscoalei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
eu nu i’am văzut pe devastatori”. Vizavi de zvonurile privind prezența studenților la Pungești, tot preotul declara: „În comuna și parohia mea n’a fost nimeni, nici străin, nici localnic cari să îndemne pe oameni la răscoală în contra proprietarilor, arendașilor ori în contra evreilor (subl.ns.)”. Trăgând linia, preotul Vasile Stamate (în care se putea avea încredere), mai scria că: „...nu s’a împărțit nici un manifest sau broșură care să îndemne pe oameni la răscoală”. k. „N’am cunoștință despre obiectele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
comerț „...cu cereale și tinichigerie”, a povestit următoarele: „Mercuri la 7 a curentei am văzut că s’au adunat la Herșcu Naht o mulțime de țărani cari cereau să le dea pământ (subl.ns.)”. De teama mulțimii înfuriate și vindicative, arendașul Nacht s a ascuns, firește, așa că, după cum relatează martorul întâmplării, „...au năvălit în casă mai mulți oameni între care i’am cunoscut pe D. Stratan, Gheorghe Potcoavă, Mihalache Rusu, Ion Crăciun și V. Bulgaru (...)”. Fiind luat prin surprindere, se pare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Fiind luat prin surprindere, se pare că Herșcu Nacht n-a avut timp să-și găsească un ascunziș convenabil așa că țăranii de mai sus, ca și alții pe care martorul nu i-a cunoscut, probabil, după ce au devastat toată casa arendașului, aruncându-i toate bunurile în colbul străzii, au dat și de urma acestuia. Relatarea acestui fapt a fost următoarea: „...deodată am văzut că 4 oameni au adus pe H. Naht afară în fața caselor și l’au luat la bătae cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Codiță declara că „...am fost luat cu sila și am spart ușele și geamurile pe la dughene aruncând și eu marfa afară (...)”. Acest Iftime Codiță a confirmat că prima grijă a răsculaților mânioși a fost aceea de a pătrunde în biroul arendașului pentru a distruge condica ce cuprindea învoielile agricole pe anul 1907. Ca și la Pungești, revolta a ținut două zile, adică miercuri, 7 martie și joi, 8 martie după care, cel mai probabil, a fost adusă armata pentru a liniști
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să-i calmeze pe turbulenți, atât Baciu cât și ceilalți s au dus „...în fața localului Alexa”, unde „...ne’a vorbit D-l Primar, Inspectorul comunal și D-l Judecător că să fie liniște (...) și să ne împăcăm cu administratorul moșiei (arendașul Herșcu Nacht, n.a.) pentru pământ și vite”. Oamenii, nerăbdători și nemulțumiți, au dat iama iarăși prin dughenele și prăvăliile orașului, potrivit celor declarate de martor. Tot conform celor spuse de acesta, unele acțiuni au luat o altă turnură: „...noi cei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și pe fondul acelorași revendicări ce pentru țărani nu puteau fi amânate cu hârtii citite în piața publică de către notabilitățile timpului. e. „(...) m’au bătut cu un hârleț de fer spărgându-mi capul” Foarte importantă și oarecum lămuritoare rămâne declarația arendașului evreu de 50 de ani Herșcu Nacht, cel mai păgubit personaj al evenimentelor de la Negrești. Acesta gestiona la vremea respectivă moșiile Buhăiești, Parpanița și Glodeni. Din fericire, mărturia lui s-a găsit la dosar așa că putem cita unele pasaje care
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
personaj al evenimentelor de la Negrești. Acesta gestiona la vremea respectivă moșiile Buhăiești, Parpanița și Glodeni. Din fericire, mărturia lui s-a găsit la dosar așa că putem cita unele pasaje care s-au vrut a face lumină în mecanismul revoltei. Potrivit arendașului, cel puțin în duminica de 4 martie a anului 1907, nimic nu se anunța în materie de răzmeriță: „Duminică la 4 martie curent au venit la casa mea din Negrești mai mulți oameni din Glodeni (...) cari m’au întrebat dacă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din Negrești mai mulți oameni din Glodeni (...) cari m’au întrebat dacă le dau și anul acesta pământ și dacă le primesc vitele la suhat”. Bine-nțeles că sătenii s-au interesat și de prețurile pe care le va practica arendașul Nacht în anul curent, 1907. Conform declarației acestuia, le-ar fi spus țăranilor că „...prețurile vor fi tot ca anul trecut”, așa că solicitanții „...au eșit mulțumiți și au spus oamenilor ce au vorbit cu mine și au plecat cu toții mulțumiți
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pământ”. Neuitând să specifice că sătenii erau beți, Herșcu a descris continuarea evenimentelor astfel: „...le’am spus că nu le pot da pământuri mai cu seamă că nu sunt depe moșia mea”. Totuși, cel puțin N. Lungu era de partea arendașului, odată ce acesta mai declarase următoarele: „...s’a întors N. Lungu mai târziu și a spus unui copil al meu să încuem ușele”. Încuierea ușilor a fost un sfat bun dar nu a rezolvat povestea de antregul deoarece, potrivit arendașului, „...au
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
partea arendașului, odată ce acesta mai declarase următoarele: „...s’a întors N. Lungu mai târziu și a spus unui copil al meu să încuem ușele”. Încuierea ușilor a fost un sfat bun dar nu a rezolvat povestea de antregul deoarece, potrivit arendașului, „...au venit la casa mea toți oamenii ce erau adunați la Paraschiv”. Dintre răsculați i-a remarcat pe: „...N. Strâmbu, V.N. Strâmbu, D. Stratan, N. Lungu, Gh. Condurache, N. Hănceanu și Gh. Ciobanu zis Olaru”. Acțiunile oamenilor, pașnice la început
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din Parpanița m’au luat la bătae cu ciomegele și cu un hârleț de fer spărgându-mi capul și trântindu-mă jos”. O fi fost adevărat sau numai a vrut să-i bage la gherlă și mai tare pe participanți, arendașul a povestit anchetatorilor vasluieni că în răstimpul încasării, cu tot cu dobândă, a bătăii de la țărani, i-a fost furat din buzunar și portofelul cu suma de 180 de lei, în afara altor 1.800 de lei furați dintr-un sertar de mobilă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]