13,008 matches
-
element de optimism, gândul că există posibilitatea de a lupta împotriva a toate acestea, pur și simplu nu m-aș afla aici printre voi ca să vă vorbesc. Rinascita, 27 septembrie 1974 Fascist 1tc "Fascist1" (...) Există astăzi o formă de antifascism arheologic ce constituie un bun pretext pentru a-ți procura o adeverință de antifascism real. Este vorba despre un antifascism facil ce are drept obiect și obiectiv un fascism arhaic ce nu mai există și nu va mai exista niciodată. Să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Să pornim de la recentul film al lui Naldini 2: Fascista. Ei bine, acest film, care și-a pus problema relației dintre un lider și mulțime, a demonstrat că atât respectivul conducător, Mussolini, cât și respectiva mulțime sunt două personaje absolut arheologice. Un conducător ca el este astăzi de neconceput nu doar din cauză că tot ce spune este nul și irațional, din pricina vidului logic din spatele cuvintelor sale, ci și pentru faptul că nu ar găsi absolut deloc spațiu și credibilitate în lumea modernă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
parte a antifascismului de astăzi sau măcar a ceea ce este numit antifascism este ori naiv și prost, ori invocă diverse pretexte și e de rea-credință, deoarece se bate sau se preface că se bate cu un fenomen mort și îngropat, arheologic, ce nu mai poate să sperie pe nimeni. Pe scurt, este un antifascism avantajos și comod. (...) Eu cred, și cred cu tărie, că adevăratul fascism este cel pe care sociologii l-au denumit prea bonom „societatea de consum”. O definiție
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
spus-o și o repet, este cel al societății de consum, iar creștin-democrații s-au pomenit că sunt, fără să-și dea seama, fasciștii adevărați și autentici de astăzi. În acest mediu, fasciștii „oficiali” nu sunt altceva decât continuarea fascismului arheologic, și pentru că asta sunt ei, nu trebuie luați în considerație. În acest sens, Almirante 1, oricât ar fi încercat să se pună la curent, pentru mine este la fel de ridicol ca Mussolini. Un pericol mai real vine astăzi mai curând de la
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de ce se manifestă o ură mai mare, un scandal mai mare, o capacitate mai mică de a ierta... Doar că această ură se îndreaptă, în anumite cazuri cu bună-credință și în altele cu rea credință, asupra țintei greșite, asupra fasciștilor arheologici, în loc să se îndrepte asupra puterii reale. Să luăm pistele negre. Eu am o idee poate puțin romanescă despre acest lucru, dar pe care o consider corectă. Romanul este în felul următor. Oamenii de la putere, aș putea chiar să dau nume
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Cel din urmă găsește, totuși, legitimitatea studiului său În distanțarea de experții „apăruți peste noapte”: acestora le reproșează că se dedică prea ușor crizelor prezente, fără a le stabili Însă precedentele istorice. Propune, În schimb, o cronologie stratigrafică, de factură arheologică, „plecînd de la stratul cel mai modern, de suprafață, pînă la nivelurile cele mai vechi”. Deși nu Îmbrățișează această perspectivă arheologică, Buhler este consonant cu ideile-cheie ale lui Davies, nedefinite Însă prea explicit: ilegitimitatea regimului comunist, ilegalitatea nomenklaturii, reprimarea sistematică, birocratizată
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dedică prea ușor crizelor prezente, fără a le stabili Însă precedentele istorice. Propune, În schimb, o cronologie stratigrafică, de factură arheologică, „plecînd de la stratul cel mai modern, de suprafață, pînă la nivelurile cele mai vechi”. Deși nu Îmbrățișează această perspectivă arheologică, Buhler este consonant cu ideile-cheie ale lui Davies, nedefinite Însă prea explicit: ilegitimitatea regimului comunist, ilegalitatea nomenklaturii, reprimarea sistematică, birocratizată a unei Întregi societăți. Vinovatul ultim este mereu același, extern, Uniunea Sovietică. Dar nu Își ia, ca istoricul Davies, unele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
arată intenția redactorilor, realizată în mare parte în cele cinci tomuri apărute, de a scoate o publicație pentru românii din toate provinciile, care să stimuleze cunoașterea și studierea istoriei naționale. Reflectând concepția lui Bălcescu despre istorie, precum și preocupările filologice și arheologice ale lui A.T. Laurian, fiecare tom e alcătuit din mai multe secțiuni. Acestea cuprind cronici din Țara Românească și Moldova (ale lui Radu Greceanu, Radu Popescu, cronici anonime), editate aici pentru prima dată, cu o atentă grijă filologică, acte
MAGAZIN ISTORIC PENTRU DACIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287950_a_289279]
-
care creează impresia de straniu, de insolit. Situat cronologic între aceste două cărți, romanul Domnișoara cu miozotis (1970) e construit cu alte mijloace, clasic realiste, și cu o detașare auctorială ironică. În cuprinsul lui, e restaurată, la modul așa-zicând „arheologic”, viața craioveană de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în care se consumă melancoliile și obsesiile unui tânăr intelectual cu veleități artistice, asemănător întrucâtva lui Traian Demetrescu. Iarăși diferit, sub toate aspectele, este romanul Orașul (1978), striat de masive componente livrești
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
Handels, în ibidem, 3, 1984, 1, • 116-124; N. Zugravu, Glosar de termeni, în V. Pârvan, op. cit., p. 261-268. Vasile Pârvan și-a fundamentat analiza valorificând materialul existent la acea vreme în domeniul epigrafic 47, papyrologic 48, literar 49 și chiar arheologic 50. Pe baza lui a urmărit dispersia și prezența diverselor „naționalități“ de negustori fie ca întreprinzători independenți, fie sub forma asociațiilor de comercianți (corpora, collegia, conventus), respectiv a italicilor în provincii, inclusiv în Italia 51, apoi a gallo-romanilor, a locuitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
RPC 403) et l’École française de Rome, Roma, 1989, p. 339-365. 72 V. Pârvan, op. cit., p. 134, 137, 164. 73 Ibidem, p. 134. oraș a devenit, așa cum o acreditează izvoarele vremii 74 și cum o atestă descoperirile epigrafice și arheologice recente, un centru economic cu o activă „burghezie“ negustorească 75 și un nod de-o importanță excepțională în desfășurarea relațiilor comerciale dintre provinciile sudice și cele nordice, dintre partea occidentală și cea orientală a statului roman, dintre Imperiu și Barbaricum
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Trecerea de la convingerile legionare la cele comuniste a fost pentru cei din ultima categorie o mișcare naturală. Fără probleme de conștiință sau de adaptare. A treia categorie, cea a adepților tăcerii, a ieșit din scenă. E nevoie astăzi de acribie arheologică spre a-i descoperi și a le valorifica experiența. Procesul de identificare este abia la început, dar nu lasă să se întrevadă descoperiri spectaculoase. Cei mai numeroși intelectuali români au traversat deșertul comunist preferând să nu-și clameze drama. Eroii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1969 până în 1973, cu subtitlul „Revistă studențească de cultură”. Redactor-șef este Sever Dumitrașcu, secretar general de redacție - Ion Ghiur, redactori-șefi adjuncți - Florin Druță și Ioan Derșidan. Rubrici: „Pagini din istoria patriei”, „O pagină de filosofie”, „Poezie și proză”, „Cronica arheologică”, „Minutul studențesc”, „Reportaj”, „Omicron”, „Flux și reflux în Alma Mater”, „Cronica științifică”, „Cronica dramatică”, „Sport”, „Revista revistelor” ș.a. Se publică poezie de Gh. Moldovan, Tudor Crișan, Gheorghe Grigurcu, Dinu Flămând și Agatha Grigorescu-Bacovia. Semnează proză Ion Iustin Purza, Eugen Petrescu, Dimitrie
GAUDEAMUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287174_a_288503]
-
distingi Între aceste variante? Cum procedezi? Faci o selecție a lor, le combini, propui niște delimitări, faci niște ierarhii, după care una este mai adevărată decât alta? Ovidiu Pecican: Eu cred că, exact ca În cazul altor mărturii istorice, scrise, arheologice etc., istoricul este obligat deontologic, profesional, să apeleze la instrumentarul său critic, să Încerce să facă o critică a respectivelor versiuni, să vadă cui folosește faptul că se afirmă ceva, ce anume se afirmă, În ce context se afirmă, să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Îți trebuie cincizeci de oameni. Dacă vrei să faci ceva cum au făcut cei patru tineri (Manolescu, Cernat, Mitchievici, Stanomir), adică istorii punctuale, antropologie culturală până la urmă, e de ajuns să Încropești o echipă mică și să Începi un șantier arheologic pornind de la colecțiile revistelor vremii și de la mărturiile tot mai numeroase. Andrada Fătu-Tutoveanu: Corneliu vorbea din perspectiva istoricilor care abordează lucrurile foarte minuțios, pe segmente mici de timp pentru a acoperi În Întregime evenimentul, pentru că studiul urmărește clarificarea, relatarea unor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
limbi clasice, iar în 1948, profesor universitar titular. În 1950 i se ridică dreptul de a semna și de a preda nu doar în învățământul superior, ci și în cel mediu. Radu Vulpe îl ajută să lucreze temporar pe șantiere arheologice (1953-1954). În 1955 reușește să publice, în colaborare cu Eusebiu Cămilar, un volum de traduceri, Comedii de Aristofan. Abia în 1957 are din nou un loc stabil de lucru: cercetător la Institutul de Lingvistică (până în 1963), apoi la Institutul de
MIHAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288112_a_289441]
-
folosească arma automată, dar nimerește perfect, ca un supererou, ținte fixe și mai ales pe cele în mișcare; un rănit declară că a fost ucis și cere să fie dus la spital (Potirul Sfântului Pancrațiu); sub pretextul inspectării unui șantier arheologic, protagonistul primește misiunea de a lămuri misterul apariției OZN-urilor în comuna Malu Mare și totodată pe cel al morților care vorbesc (Damen-vals). Cărțile pentru copii - Sub aripa vântului de noapte (1979), Aventurile unui soldat de plumb (1993) - se caracterizează
MIHAIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
și în Republica Democrată Vietnam. Dorul de țara de baștină capătă uneori accente patetice, care nu sunt specifice lirismului „greoi” al lui G. Noimele (1976) este o călătorie în timp, pare-se impulsionată de statuetele date la iveală de șantierul arheologic de la Istrița. Glorificată din nou pentru că păstrează lumea primordială este civilizația țărănească, singura depozitară a ritualurilor specifice în illo tempore; țăranii, semne trimise de zei, titani constructori și totodată purtători de hieroglife sfinte, „făptuiesc ceea ce pune la cale soarele”. Ca
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
a recunoscut, prin tipărirea cu caracter cursiv, preluarea unor versuri din autorii chinezi (dintr-o traducere anonimă, apărută în 1924), susținând și prin titlul cărții că textele sale sunt replici. Scripturile (1983), ca și Cenușile, ar fi interpretarea unor vestigii arheologice (monede geto-dacice). Notele explicative completează, printr-un discurs amplu, evocarea „Daciei hiperboreene”. Joaca jocului (1984) și Și mai joaca jocului (1985) transcriu obiceiuri, ritualuri străvechi asociate ludicului folcloric. Condica în versuri (1987) evocă personalități istorice și locuri ce păstrează obiceiuri
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
Ramuri”, „Cronica”, „Almanahul literar” ș.a. În calitate de redactor la „Viața Buzăului”, a inițiat și susținut câteva rubrici („Să vină reporterul”, „Cadran cultural”, „Cadran istoric”) și a publicat texte privind valorile culturale și de civilizație ale așezărilor de la curbura Carpaților: rezultatele săpăturilor arheologice din zonă, evenimente cu rezonanță națională din trecutul țării, scriitori mai puțin sau chiar deloc cunoscuți de altădată, tradiția sculpturii în piatră, moștenirea folclorică etc. O bună parte din această experiență publicistică se regăsește în cartea sa de debut, Aventurile
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
Greoni, liceul la Biserica Albă, Brașov și Lugoj, unde își dă bacalaureatul. Între 1920 și 1924 urmează studii la Politehnică, neterminate, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. În 1924 se află alături de Vasile Pârvan pe șantierul arheologic de la Caliacra, apoi este profesor la gimnaziul din Balcic. În 1924, o călătorie pe Mediterana îi prilejuiește întâlnirea cu Jim Hayford, care îl pune în contact cu poezia negrilor americani. Trece la liceul din Oravița, iar între 1926 și 1930
STOIA-UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
și ispita autorului de a construi - pentru „eroii” săi - un decor adecvat: voluptatea descrierii Ploieștilor postbelici în capitolul despre Nichita Stănescu, de pildă, atrage cititorul în capcana unui început de adevărată operă epică. Și exemplele sunt mai numeroase. Asemenea recompuneri „arheologice” nu trebuie totuși să înșele: accentul cade totdeauna pe judecata critică și ea e, în multe cazuri, judicioasă și rezistentă. La fel de înșelătoare poate să apară reconstituirea istorică din Dimineața poeților, unde S. pare a-și acorda o „vacanță” de la „registratura
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
acorda o „vacanță” de la „registratura” criticii curente, întorcându-se spre „începuturile poeziei române”. Dar strategia e numai aparentă: când criticul se întreabă liminar „cum citim poezia veche, ce ne spune ea astăzi?”, e limpede că accentele nu cad pe reconstituirea arheologică, ci pe găsirea unor punți de comunicare cu sensibilitatea estetică de azi. Smulse din uitare, fragmentele lirice „aurorale” pot îndeplini o funcție catalitică asupra lectorului/producătorului de poezie nouă. În direcția refacerii unui credit estetic se orientează citirea din unghi
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
ei îl numesc pe Bar Kokhba, „Bar Koziba”, „fiul minciunii”; 4) autorii creștini de mai târziu, Eusebiu, spre pildă (HE, 4, 6, 2), sau Ieronim (Adu. Rufinum, 3, 31), denunță caracterul pseudomesianic al personajului, polemizând cu tradiția opusă; 5) mărturiile arheologice - conducătorul revoltei este reprezentat pe monezile epocii având aparența unui rege, cu imaginea templului reclădit în fundal, iar deasupra o stea în șase colțuri. Acestea sunt semne evidente ale mesianității personajului. Cea de‑a doua descoperire făcută de Isus ucenicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Tot din Orient veneau stofele grele țesute cu „sârmă”, cumașurile, concurente ale postavurilor italienești cunoscute sub numele de drappi d’ori, catifelele, atlazul, barhetul, taftaua, serasirul, un soi de mătase cu urzeală din fir de aur. Confirmate și de cercetările arheologice, aceste „mărfuri de pe mare”, „tătărești” sau „turcești”, țesute la Alep, la Brusa sau la Damasc și pline de motive vegetale, încep să sosească în spațiul românesc cam din prima jumătate a secolului al XVI-lea și acoperă cele două veacuri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]