4,701 matches
-
primejdui unicitatea caracterului etnic românesc și trebuie deci respins. Eminescu, cel mai mare poet al României, se născuse și el la Botoșani. Ca și Iorga, era de origine etnică neromânească, numele original al familiei fiind Eminovici, cu rădăcini polonezo-ucrainene, sîrbești, armene sau de alte naturi. El a respins occidentalizarea incompletă și superficială de la 1848. Eminescu recunoștea numai două clase pozitive în România: boierimea și, mai presus de orice, țărănimea. Orice evoluție trebuie să se bizuie pe țărani și să fie organică
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
îndemînă: etichete de sticle, hîrtie de împachetat, pachete de țigări, chiar și manșetele albe ale cămășilor sale. Pe baza lor, Iorga scria pe urmă cărți, articole, conferințe, piese de teatru, recenzii etc.109 Șeicaru își amintește că în 1919, colonia armeană din București i-a cerut lui Iorga să scrie o istorie a națiunii armene care urma să fie prezentată la Conferința de Pace. A fost de acord, dar a subliniat că va cere un preț mare. Delegația armeană a crezut
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ale cămășilor sale. Pe baza lor, Iorga scria pe urmă cărți, articole, conferințe, piese de teatru, recenzii etc.109 Șeicaru își amintește că în 1919, colonia armeană din București i-a cerut lui Iorga să scrie o istorie a națiunii armene care urma să fie prezentată la Conferința de Pace. A fost de acord, dar a subliniat că va cere un preț mare. Delegația armeană a crezut că era vorba despre onorariu; le-a explicat imediat că va lucra pe gratis
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
1919, colonia armeană din București i-a cerut lui Iorga să scrie o istorie a națiunii armene care urma să fie prezentată la Conferința de Pace. A fost de acord, dar a subliniat că va cere un preț mare. Delegația armeană a crezut că era vorba despre onorariu; le-a explicat imediat că va lucra pe gratis, dar că are nevoie de un stenograf cu experiență, deoarece nu avea timp să scrie cartea de mînă. Dictarea unei istorii a poporului armean
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
armeană a crezut că era vorba despre onorariu; le-a explicat imediat că va lucra pe gratis, dar că are nevoie de un stenograf cu experiență, deoarece nu avea timp să scrie cartea de mînă. Dictarea unei istorii a poporului armean de patru sute de pagini, cîte trei ore pe zi timp de trei săptămîni i-a uluit pe intelectualii armeni. Prin 1954, Șeicaru l-a cunoscut pe un student la Istorie armean, care i-a vorbit despre acea "miraculoasă carte" scrisă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
are nevoie de un stenograf cu experiență, deoarece nu avea timp să scrie cartea de mînă. Dictarea unei istorii a poporului armean de patru sute de pagini, cîte trei ore pe zi timp de trei săptămîni i-a uluit pe intelectualii armeni. Prin 1954, Șeicaru l-a cunoscut pe un student la Istorie armean, care i-a vorbit despre acea "miraculoasă carte" scrisă de Iorga cu un dezinteres atît de nobil 110. Șeicaru își amintea de un episod care îl arată pe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
scrie cartea de mînă. Dictarea unei istorii a poporului armean de patru sute de pagini, cîte trei ore pe zi timp de trei săptămîni i-a uluit pe intelectualii armeni. Prin 1954, Șeicaru l-a cunoscut pe un student la Istorie armean, care i-a vorbit despre acea "miraculoasă carte" scrisă de Iorga cu un dezinteres atît de nobil 110. Șeicaru își amintea de un episod care îl arată pe istoricul Iorga în acțiune. El făcea multe călătorii împreună cu Iorga. Au trecut
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
respect profund față de aceasta. Cînd Bulgaria a atacat Serbia, Iorga a scris cu dispreț: "Doar relațiile diplomatice mai pot face ceva". România are o singură datorie: "Să fie gata"38. Iorga trebuia să relateze despre și să investigheze problema masacrării armenilor. Avea legături strînse cu numeroase comunități armene din România. A descris masacrarea armenilor de către turci din 1915. A vorbit despre poporul gonit în Mesopotamia, despre copiii orfani rătăcind luni în șir fără părinți și despre alte orori care au însoțit
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
atacat Serbia, Iorga a scris cu dispreț: "Doar relațiile diplomatice mai pot face ceva". România are o singură datorie: "Să fie gata"38. Iorga trebuia să relateze despre și să investigheze problema masacrării armenilor. Avea legături strînse cu numeroase comunități armene din România. A descris masacrarea armenilor de către turci din 1915. A vorbit despre poporul gonit în Mesopotamia, despre copiii orfani rătăcind luni în șir fără părinți și despre alte orori care au însoțit masacrele. Iorga știa că reprezentanții locali (consulii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dispreț: "Doar relațiile diplomatice mai pot face ceva". România are o singură datorie: "Să fie gata"38. Iorga trebuia să relateze despre și să investigheze problema masacrării armenilor. Avea legături strînse cu numeroase comunități armene din România. A descris masacrarea armenilor de către turci din 1915. A vorbit despre poporul gonit în Mesopotamia, despre copiii orfani rătăcind luni în șir fără părinți și despre alte orori care au însoțit masacrele. Iorga știa că reprezentanții locali (consulii) ai Germaniei cunoșteau fiecare detaliu, dar
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ardeleni, și de șvabi din Banat. Sașii au făcut pace cu administrația română; șvabii din Banat erau mai puțin conciliatori; nu au existat probleme deosebite cu minoritatea germană înaintea venirii lui Hitler la putere. Exista un număr mic de greci, armeni sau tătari în Dobrogea, unde se vor stabili aromânii (românii din regiunile Greciei); rămăseseră cîteva grupuri izolate de sîrbi în Banat și de austrieci și polonezi în Bucovina. Țiganii puteau fi găsiți pe tot cuprinsul țării. Se spune că siguranța
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
am spus! Nu trebuie să ne așteptăm la nimic din partea românilor!" Iar în anii '30, speranța evreilor se va spulbera definitiv. Evreii s-au retras în cadrul Kahal-ului, Comunitatea evreiască, și s-au refugiat în religie. "Falansterul evreiesc, ca și cel armean, sălășluiește în interiorul religiei", remarca Iorga 127. Majoritatea evreilor români s-au închis în interiorul ghetourilor lor și au continuat să aibă puține lucruri în comun cu spiritul tradițional al țării. Nu se simțeau bineveniți, ci doar tolerați cît timp își plăteau
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
completare la cartea pe care o scrisese despre corespondența diplomatică a Regelui Carol I, Războiul pentru independența României (București, 1927). A scris apoi Scurtă istorie a micii Armenii (Paris, 1930). Cartea aceasta se baza pe memorandumul pregătit de Iorga pentru armeni în timpul Conferinței de Pace. Pamfletele politice scrise de Iorga în perioada aceasta ilustrează dezgustul său față de politicianism și de Suprafanar menținute în viață de un proces pseudodemocratic și de partidele democratice, așa cum demonstrează el în Din originile politicianismului român (București
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
proitaliană. În timpul unei conversații cu ambasadorul Bulgariei, Iorga a făcut următoarea afirmație: "Italia a luat în Balcani locul Austriei. Sînt îndrăgostit de Italia, dar cel mai mult țin la autonomia țării mele". În Franța s-a întîlnit cu reprezentanții comunității armene. Îi considera pe armeni ca fiind o "minoritate prietenoasă". A declarat totuși limpede că România le putea oferi armenilor numai sprijin moral, pentru că bunele relații cu Turcia erau de interes național pentru români 76. S-a înregistrat în acești ani
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cu ambasadorul Bulgariei, Iorga a făcut următoarea afirmație: "Italia a luat în Balcani locul Austriei. Sînt îndrăgostit de Italia, dar cel mai mult țin la autonomia țării mele". În Franța s-a întîlnit cu reprezentanții comunității armene. Îi considera pe armeni ca fiind o "minoritate prietenoasă". A declarat totuși limpede că România le putea oferi armenilor numai sprijin moral, pentru că bunele relații cu Turcia erau de interes național pentru români 76. S-a înregistrat în acești ani o oarecare evoluție pozitivă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Sînt îndrăgostit de Italia, dar cel mai mult țin la autonomia țării mele". În Franța s-a întîlnit cu reprezentanții comunității armene. Îi considera pe armeni ca fiind o "minoritate prietenoasă". A declarat totuși limpede că România le putea oferi armenilor numai sprijin moral, pentru că bunele relații cu Turcia erau de interes național pentru români 76. S-a înregistrat în acești ani o oarecare evoluție pozitivă a relațiilor dintre România și Ungaria. Fostul prim-ministru al Ungariei și mare om de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Cincea coloană nazistă. Înainte de aceasta, făcuse în mai multe rînduri gesturi prietenești față de ei. După venirea lui Hitler la putere, Iorga a adoptat o poziție violentă împotriva intruziunilor naziste în România prin intermediul minorității germane. Celelalte grupuri etnice mai puțin numeroase (armeni, greci, turci, slavi etc.) erau considerate de el drept "minorități prietenoase". Ele erau acceptate de către Iorga nu conform contribuției lor, ci în funcție de loialitatea lor față de România. Este interesant faptul că Iorga a spus puține lucruri bune sau rele despre numeroșii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sectorul 2. 190. Hussein Mohamad, cetățean libanez, născut la 3 martie 1964 în localitatea Machghara, Liban, fiul lui Hussein și Ilham Mării, cu domiciliul actual în România, București, str. av. Protopopescu Ștefan nr. 11, sectorul 1. 191. Mkrtcian Partev, cetățean armean, născut la 19 februarie 1965 în localitatea Leninakan, Armenia, fiul lui Galust și Seda, cu domiciliul actual în România, localitatea Pitești, str. Trivale bl. 18, sc. D, et. 3, ap. 12, județul Argeș. 192. Alexandru Olga, cetățean moldovean, născută la
HOTĂRÂRE nr. 465 din 9 iunie 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128893_a_130222]
-
perioadă nedeterminată. Acesta își va înceta valabilitatea la 6 (șase) luni după ce una dintre părțile contractante își va fi notificat intenția de a-l denunță. Semnat la Erevan la 3 iulie 1998, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, armeana și engleză, toate textele având aceeași valabilitate. În caz de divergență de interpretare, textul în limba engleză va prevală. Pentru Guvernul României, Adrian Gheorghe Marinescu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor Pentru Guvernul Republicii Armenia, Yervand Zakharian, ministrul transporturilor -----------
ACORD din 3 iulie 1998 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Armenia privind tranSportul combinat internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128250_a_129579]
-
sectorul 2. 29. Karadja Eugen, cetățean iugoslav, născut la 4 aprilie 1965 în localitatea Vlajkovac, Iugoslavia, fiul lui Pavel și Dragă, cu domiciliul actual în localitatea Timișoara, str. Take Ionescu nr. 55, ap. 32, județul Timiș. 30. Călin Armen, cetățean armean, născut la 2 mai 1968 în localitatea Tbilisi, Georgia, fiul lui Eduard și Wanda, cu domiciliul actual în București, Str. Amaradiei nr. 13, sectorul 5. 31. Ivanov Ivelin, cetățean bulgar, născut la 11 decembrie 1972 în localitatea Silistra, Bulgaria, fiul
HOTĂRÂRE nr. 412 din 19 mai 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128520_a_129849]
-
Gerasoudis Karafylis, apatrid, născut la 7 martie 1947 în localitatea Asproneri, Grecia, fiul lui Constantinos și Anastasia, cu domiciliul actual în Constantă, bd Tomis nr. 334, bl. ST6, sc. C, et. 5, ap. 51, județul Constantă. 72. Galstyan Vera, cetățean armean, născută la 19 martie 1980 în localitatea Erevan, Armenia, fiica lui Vahan și Marină, cu domiciliul actual în București, sos. Berceni nr. 51, bl. 129, sc. 1, et. 7, ap. 26, sectorul 4. 73. Gaudin Danilo-Carlo, cetățean italian, născut la
HOTĂRÂRE nr. 412 din 19 mai 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128520_a_129849]
-
Limicola falcinellus - Prundărașul de nămol - Philomachus pugnax - Bătăușul - Phalaropus lobatus - Notătița cu cioc subțire - Phalaropus fulicaria - Notătița gri (Notătița cu cioc lat) Laridae - Larus leucopthalmus - Pescărușul cu ochi albi - Larus hemprinchii - Pescărușul negricios - Larus audouinii - Pescărușul Audouin - Larus armenicus - Pescărușul armean - Larus ichthyaetus - Pescărușul asiatic - Larus genei - Pescărușul rozalb - Larus melanocephalus - Pescărușul cu cap negru - Sterna nilotica - Chira de Nil - Sterna caspia - Chira de Caspică (Pescărita mare) - Sterna maximă - Chira regală - Sterna bengalensis - Chira cu creasta mică - Sterna bergii - Chira cu
ACORD din 16 iunie 1995 privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128567_a_129896]
-
Articolul UNIC Se conferă Înalt Preasfinției sale Dirayr Mardichian, arhiepiscopul Bisericii Armene din România, Ordinul Serviciul Credincios în grad de Mare Cruce cu ocazia sărbătoririi a patru decenii de la intronizarea să în scaunul Arhiepiscopiei Armene din București, pentru meritele personale în păstrarea și valorificarea bogatului patrimoniu al civilizației armene din țara noastră
DECRET nr. 223 din 9 iunie 2000 privind conferirea Ordinului Serviciul Credincios în grad de Mare Cruce. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129173_a_130502]
-
Articolul UNIC Se conferă Înalt Preasfinției sale Dirayr Mardichian, arhiepiscopul Bisericii Armene din România, Ordinul Serviciul Credincios în grad de Mare Cruce cu ocazia sărbătoririi a patru decenii de la intronizarea să în scaunul Arhiepiscopiei Armene din București, pentru meritele personale în păstrarea și valorificarea bogatului patrimoniu al civilizației armene din țara noastră, dovadă a îndelungatei conviețuiri și a rodnicei colaborări dintre armeni și români, pentru spiritul sau ecumenic, precum și pentru dragostea și devotamentul față de patria
DECRET nr. 223 din 9 iunie 2000 privind conferirea Ordinului Serviciul Credincios în grad de Mare Cruce. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129173_a_130502]
-
Mardichian, arhiepiscopul Bisericii Armene din România, Ordinul Serviciul Credincios în grad de Mare Cruce cu ocazia sărbătoririi a patru decenii de la intronizarea să în scaunul Arhiepiscopiei Armene din București, pentru meritele personale în păstrarea și valorificarea bogatului patrimoniu al civilizației armene din țara noastră, dovadă a îndelungatei conviețuiri și a rodnicei colaborări dintre armeni și români, pentru spiritul sau ecumenic, precum și pentru dragostea și devotamentul față de patria să de adopție, România. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2
DECRET nr. 223 din 9 iunie 2000 privind conferirea Ordinului Serviciul Credincios în grad de Mare Cruce. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129173_a_130502]