2,985 matches
-
alte bunuri - au fost simțite de toți locuitorii orașului care număra, probabil, cam 24.000 localnici. Am fost martor al șirurilor de ostași ruși dezarmați care erau conduși spre Rusia și care nu mai voiau să lupte. Țara noastră ceruse armistițiu. Pe străzile Bacăului manifestau grupuri socialiste conduse, după cum îmi amintesc, de doi evrei, av. Aroneanu și cizmarul Baciu, ambii omorâți mai apoi de siguranța orașului. La o zi, două, după terminarea războiului, în luna noiembrie 1918, magazinele, dughenele s-au
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
anului 1934, a făcut și noviciatul pe care l-a încheiat cu sfânta profesiune religioasă în anul 1940. Pentru studiile superioare a mers la Luizi-Călugăra, dar de aici a fost luat și la armată, participând la luptele din Banat, după armistițiul din 23 august 1944. Scăpând cu bine din acest pericol și-a urmat studiile teologice și a fost hirotonit preot în 1948, la Oradea, în ritul greco-catolic. Ivindu-se prigoana împotriva Bisericii greco-catolice, în toamna lui 1948, nu numai că
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
proprie experiență știu că peisajul nu-l poți percepe separat de stat. El dobândind o frumusețe nemijlocită căreia nervii zdruncinați nu-i mai făceau față. Peisajul ți-arăta cât îi e de indiferent ce se petrece cu oamenii. Reprezenta un armistițiu, o stare de calm întorcând spatele agitației cotidiene, o candoare cu frunza verde și zimțuită, suficientă sieși. Când nervii sunt suprasolicitați, nu mai rabzi să fii luat prin surprindere de frumusețe. Iar peisajul ți-apare ca înscenare a existenței licărindu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de joc, excavau și dislocau o cantitate atât de mare de pământ încât căram afară cinci-șase căldări pline din scobiturile lor. Era o provocare belicoasă, un război declarat în toată puterea cuvântului. Fără menajamente, fără iertare, fără tratative de pace, armistițiu sau conciliere. Ori ei, ori noi! Nu exista alternativă. Pentru a supraviețui, eram constrânși să ne apărăm. Atacurile lor deveniseră tot mai repetate și tot mai violente. Ar fi trebuit să ne mutăm. Dar unde? Cu chiu cu vai, moș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
va intra în regimul cotelor obligatorii și lua drumul către est la «bunii noștri vecini și prieteni dezinteresați», sovieticii, la care era trimis și lemnul și celelalte cereale și tot ceeace era bun transportabil, în contul datoriilor stabilite după încheierea armistițiului din 23 august 1944. După anul 1946, morarii celor două mori ale satului au fost salarizați cu salariu fix, lunar. În noapte de 1 spre 2 iunie 1961, moara din Oprea a ars până în temelii, morar fiind, atunci Iosif Stoica
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
anii 1946 - 1947, în paralel cu existența în teritoriu a trupelor sovietice, cunoscută fiindu-le calitatea că unde apucă să intre, curând nu mai ieșeau și că unde calcă cisma de ostaș rus, acolo se usucă iarba. Imediat după încheierea armistițiului cu rușii, din august 1944 până în februarie 1945, în România se schimbă trei guverne, până ce ne vizitează țara Andrei Ianuarevici Vâșinski, adjunct al ministrului de externe al U.R.S.S., care fără să stea prea mult la povești, după ce bate cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cf. Ordinului Preturii Arpaș, nr 143 din ianuarie 1945, Oprea C. a predat pentru armata sovietică un număr de 749 ouă». sau din conținutul pr.v./ 26.07.1946 al primăriei din Streza «Oprea C. a predat în contul convenției de armistițiu pînă la 26 iulie 1946 un număr de 84 capete de vite mari, 27 capete ovine, 20 de porci grași și 8 cai». Mai aflăm din procesul verbal nr 1186/1945 al primăriei comunale Cârțișoara că: «urmare ordinului Preturii Arpașul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ordinului Preturii Arpașul de Jos nr. 1967/18.08.1945 Streza C. e obligată la plata sumei de 1.720.000 lei, iar Oprea C. la plata sumei de 1.700.000 lei, drept cotă bănească în contul obligațiilor de armistițiu». sau, din pr.v.din 25 mai 1946 și 26 iulie 1946 al primăriei, aflăm că locuitorii din Sreza au predat conform tabelelor anexate un număr de 49 vite mari, 39 de oi mari, 3 porci grași, 5 păsări și 5
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
26 iulie 1946 al primăriei, aflăm că locuitorii din Sreza au predat conform tabelelor anexate un număr de 49 vite mari, 39 de oi mari, 3 porci grași, 5 păsări și 5 cai». Mai povestesc bătrânii satului că imediat după armistițiul din 23 august 1944 rușii au amenajat în partea de nord a satului Oprea un aerodrom pentru aviația sanitară sovietică cu forță de muncă atrasă exclusiv din Cârțișoara, iar pentru cele trei luni de funcționare hrana piloților și a ostașilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
țării în spațiul sovietic. Obedienta noastră conducere comunistă reacționează, surprinzător de data aceasta, în spirit patriotic, ia poziție verticală și pentru prima oară, după douăzeci de ani le amintește amicilor că termenul de plată a ceea ce ne impusese la semnarea armistițiului din 1944, s-a încheiat și că, gata, a-nțărcat drigana. Din momentul acela în țară, se produce un oarecare reviriment, pentru prima oară, după război apar în vitrinele magazinelor alimentare, mărfuri cărora populația de mult le uitase numele. Pentru prima
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
statul așa zis socialist. Până la urmă, pagubele produse de acest soi de «lichidare», conform unor estimări mai mult decât aproximative, făcute de oameni cunoscători ai problemelor etapei, depășesc cu mult cuantumul valorilor plătite de sat în contul obligațiilor rezultate din armistițiul cu sovieticii, din 1944. Rezultă de aici încă odată că nația noastră, dacă nu are are la îndemână un străin care să-i facă zile grele, șile face singură. Era momentul atunci, la începutul anilor 1990, statul român să înregistreze
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Voi pierde Într-o zi toate acestea? Zeii instigatori ai pasiunilor verii știu ce Înseamnă un dar. Pe nisipul Încins, soarele orbitor mă Îndeamnă să iubesc această oră care năvălește În sînge, Îl luminează și-l obosește, dăruindu-mi un armistițiu al memoriei. Nu mai aud decît foșnetul mării, iar nisipul se amestecă printre gînduri. Da, trupul uman e aici forma cea mai firească a artei. Nimic nu se poate compara cu el. Și nicăieri mai mult decît În glorificarea lui
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
a fost luată de o furtună foarte puternică și înălțata spre Luna. După câteva zile ajunge pe o insulă mare, rotundă și strălucitoare, Luna, în toiul unei lupte dintre locuitorii Lunei și năvălitorii din Soare . Războiul se încheie printr-un armistițiu, iar Lucian și tovărășii săi revin pe Pamant [7],[17]. Preocupările pentru dezlegarea tainelor zborului au continuat și în Evul Mediu. Învățatul arab Abdul Kasim în anul 880 la Cordoba (Spania), călugărul Olivier Elmer de Malmesbury (Anglia) în 1060, matematicianul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ofensiva pe teritoriul Basarabiei; trupele germane aliate se retrag, iar corpurile 4 și 6 de armată românești, rămase fără sprijin german, sunt copleșite de ofensiva rusă. Soluția dorită atât de populație, cât și de Rege și de oamenii politici - un armistițiu cu URSS-ul - se lovea de împotrivirea fermă a șefului armatei române, mareșalul Ion Antonescu, care nu admitea să încalce promisiunile făcute lui Hitler, în momentul încheierii alianței. 23 august 1944 - Mareșalul Antonescu, revenit de pe front, convoacă un consiliu de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
frontul și în Moldova, și în Basarabia) și propunerea lui ca armata să se retragă spre munți, într-o ultimă încercare de continuare a luptei sau măcar de rezistență în fața inamicului sovietic. Regele se aștepta, dimpotrivă, la o propunere de armistițiu. Prin urmare, mareșalul Ion Antonescu a fost arestat. În seara aceleiași zile, la ora 22, după ce Regele a anunțat încetarea ostilităților și „armistițiul“ cu rușii, adică întoarcerea armelor împotriva Germaniei, bucureștenii au ieșit în Piața Palatului să ovaționeze acea lovitură
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a luptei sau măcar de rezistență în fața inamicului sovietic. Regele se aștepta, dimpotrivă, la o propunere de armistițiu. Prin urmare, mareșalul Ion Antonescu a fost arestat. În seara aceleiași zile, la ora 22, după ce Regele a anunțat încetarea ostilităților și „armistițiul“ cu rușii, adică întoarcerea armelor împotriva Germaniei, bucureștenii au ieșit în Piața Palatului să ovaționeze acea lovitură de palat, care pentru mulți însemna aproape ieșirea României din război. Totuși, armistițiul dorit de România, câtă vreme nu era semnat de ambele
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la ora 22, după ce Regele a anunțat încetarea ostilităților și „armistițiul“ cu rușii, adică întoarcerea armelor împotriva Germaniei, bucureștenii au ieșit în Piața Palatului să ovaționeze acea lovitură de palat, care pentru mulți însemna aproape ieșirea României din război. Totuși, armistițiul dorit de România, câtă vreme nu era semnat de ambele părți, se înfățișa mai degrabă ca o capitulare necondiționată a trupelor române în fața celor sovietice. 24 august 1944 - Aviația germană începe să bombardeze intens centrul Bucureștiului. 26 august 1944 - Sosesc
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
germană începe să bombardeze intens centrul Bucureștiului. 26 august 1944 - Sosesc avioane americane care bombardează trupele germane ascunse în pădurile de la Băneasa și Otopeni, înclinând astfel balanța de forțe în sensul victoriei noastre. 28 august 1944 - O comisie pentru semnarea armistițiului, condusă de Lucrețiu Pătrășcanu, pleacă la Moscova. 30 august 1944 - Trupele rusești ocupă Capitala (o „eliberează“). Septembrie 1944 - Trupele rusești iau prizonieri 150 000 de militari români, jefuiesc, distrug, comit violuri și crime pe tot teritoriul României, inclusiv la București
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la Moscova. 30 august 1944 - Trupele rusești ocupă Capitala (o „eliberează“). Septembrie 1944 - Trupele rusești iau prizonieri 150 000 de militari români, jefuiesc, distrug, comit violuri și crime pe tot teritoriul României, inclusiv la București, sub pretext că până la semnarea armistițiului România este încă în război cu URSS-ul. 12 septembrie 1944 - Se semnează armistițiul cu Moscova. Octombrie 1944 - Armata Roșie continuă să devasteze țara. Partidul Comunist din România trece la acțiune pentru destabilizarea oricărui guvern și pentru acapararea puterii politice
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
rusești iau prizonieri 150 000 de militari români, jefuiesc, distrug, comit violuri și crime pe tot teritoriul României, inclusiv la București, sub pretext că până la semnarea armistițiului România este încă în război cu URSS-ul. 12 septembrie 1944 - Se semnează armistițiul cu Moscova. Octombrie 1944 - Armata Roșie continuă să devasteze țara. Partidul Comunist din România trece la acțiune pentru destabilizarea oricărui guvern și pentru acapararea puterii politice, după scenariul și cu ajutorul sovietic (primit prin Ana Pauker, Vasile Luca și reprezentantul personal
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să asculte nici un cuvânt, așa că oftez în sinea mea și iau o înghițitură de șampanie. O să aștept vremuri mai bune. Rămânem așa în tăcere câteva minute, după care ne relaxăm aproape simultan. E ca și cum am fi ajuns subit la un armistițiu. — Trebuie să plec, zic într-un final. Suze nu cunoaște pe nimeni aici. — Cât stă la New York? întreabă Luke, ridicând privirea. — Doar câteva zile. Iau o gură de șampanie și privirea îmi zăbovește leneșă asupra camerei. N-am mai fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
problemele economice și militare. Antonescu știa că sfârșitul Germaniei însemna și sfârșitul României, de aceea era convins că nu era în interesul României să încerce desprinderea de Germania. La 23 august 1944 a refuzat cererea regelui Mihai de a încheia armistițiul cu Unounea Sovietică și a fost arestat și trimis la Moscova, de unde a fost adus în anul 1946 pentru procesul în urma căruia a fost executat. Eliberarea părții de nord a Bucovinei și a Basarabiei Generalul Ion Antonescu a considerat că
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Gheorghe Tătărescu (PNL), Anton Alexandrescu (PNȚ) și Lothar Rădăceanu (PSD) mai primise grele lovituri și sub aspect propagandistic, ziarele „Viitorul” și „Dreptatea” fiind serios cenzurate de către comuniștii din guvernul dr. Petru Groza sub masca aplicării articolului 16 din Convenția de Armistițiu. În aceste condiții vitrege, era foarte greu să se câștige alegerile și așa s-a și Întâmplat Însă, după libertatea cuvântului și a cercetării câștigate după decembrie 1989, a ieșit la iveală adevărul crunt al falsificării nerușinate a voturilor, de-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
inaugurată cantina CDE-ului. Totuși, asupra trâmbițatului ajutor dat de URSS Moldovei Înfometate, trebuie spus că rușii nu au dat NICIODATĂ ceva gratis așa că, după calmarea mațelor goale, livrărilor de cereale În contul despăgubirilor de război stipulate de Convenția de Armistițiu semnată la Moscova la data de 12 septembrie 1944 li s-au adăugat și „ajutoarele” date românilor dar nu În aceeași cantitate ci cvadruplată, spre veșnica afurisenie a bârdanelor nesătule de la Răsărit conduse de „tătucul” Stalin. După cum se poate vedea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
faptul că ziarul local era la a doua serie, prima apărând În decembrie 1944 la inițiativa unui grup etnic mixt: Isidor Kremer și Valer Mitru. Un timp, a lucrat și profesorul V.I. Cataramă, până la numirea sa ca șef al Biroului Armistițiului din cadrul Prefecturii județului condusă În acel timp de preotul Neculai Sârbu, și apoi ca pretor al Plășii Vaslui. Păzirea unui secret de stat uneori vizibil pentru toată lumea era una din formele de introducere a psihozei În masă, specifică numai regimurilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]