5,079 matches
-
băgat, Demăncare ea i-a dat Din ciubaru porcului, C-așa-i legea robului...448 . încercarea de mistificare (și ea criminală: „Fiuț, fiușoru meu,/ Cât am plâns de doru tău,/ Că de când te-ai dus de-acasă,/ Am rămas inimă arsă,/ Și de când ne-ai părăsit,/ Nevasta ta a murit”) are un rezultat contrariu celui așteptat. Fiul, regăsindu-și nevasta întemnițată, se stinge împreună cu ea. Nora în urma regimului aplicat, feciorul din iubire pentru ea. Ultimul gest solicitat văduvei este îngroparea celor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și avusese sângerări În perioada convalescenței. Cât despre tratamentul folosit de armeancă, se zvonește că aceasta l-a vârât pe prinț Într-un soi de cuptor (tandoor) Încălzit, provocându-i astfel o transpirație abundentă; după aceea Îl afumă cu carnea arsă a unei nevăstuici - numită și nymphizze - și Îl frecă cu ulei pe tot corpul. În afara acestui tratament extern, femeia Îi administră bolnavului și niște medicamente ale căror ingrediente de bază constau În ambră, coșenile și râme. A prescris apoi prințului
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
zecea parte din greutatea ei; deschizătura se va acoperi apoi cu bucata de gutuie tăiată. Apoi, Închisă Într-un aluat, se pune În jăraticul fierbinte și se lasă acolo până când aluatul se Înnegrește. Gutuia e apoi scoasă, curățată de pojghița arsă, iar resturile de opiu sunt aruncate, partea sa activă fiind absorbită de gutuie. Din acest preparat, ei trebuie să ia zilnic o cantitate egală cu cea a opiului pe care s-au obișnuit să-l consume. La Buhara am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sunt similare ca efect cu orbirea produsă de zăpadă), pot produce serioase probleme, în special a doua zi. Oricum, umbra produsă de adăpostul făcut de parașută poate reduce această problemă, ca și înnegrirea zonei din jurul ochilor cu funingine pe avionul ars. Folosind o batistă sau o compresă pe post de mască cu mici tăieturi pentru ochi s-ar putea elimina problemele cauzate de iluzii optice, dar ochelarii de soare ar face lucrurile mai confortabile. 10. Trusă de comprese din tifon Din cauza
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
august 1875, Noi Carol I de Hohenzollern, Domn al României, în al 36-lea an al nașterii Noastre, dimpreună cu Elisabeta Doamna, Scumpa noastră soție, și cu ajutorul Celui A Tot Puternic, am pus temelia Castelului Peleș, pe moșia Noastră Piatra Arsă, în vecinătatea Sfintei mănăstiri Sinaia, zidită în anul 1695 de către Spătarul Mihail Cantacuzino”<footnote Ibidem,p. 764 footnote>. Cu ocazia punerii pietrei fundamentale a Castelului Peleș, Doamna Elisabeta compune o poezie care a fost așezată în piatra de temelie a
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
general și pentru munte și pădure în mod special. Dar și taria de caracter a româncelor este evidențiată în acest volum. Principalele personaje din proza Carmen Sylvei sunt femei. Este și cazul nuvelelor intitulate “Vârful cu dor”, “Furnica” și “Piatra arsă”, cuprinse în volumul “Poveștile Peleșului”. Aceste nuvele sunt inspirate din vechi legende românești și surprind calitățile pe care româncele le aveau: loialitatea, curajul, dăruirea, spiritul de sacrificiu, harnicia. Carmen Sylva trăia într o perioadă în care femeia avea un rol
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
mai îngrijit și prefațat ediția Ioachim Miloia, Scrisori din Italia (2003), culegerea de folclor poetic Mult mă-ntreabă inima (1981), precum și câteva culegeri ale membrilor unor cenacluri literare din Timiș. SCRIERI: Umbra râului, Timișoara, 1972; Păzitorul stelelor, Timișoara, 1979; Urme arse, București, 1980; Cumpănă de aripi, Timișoara, 1982; Intrarea în poveste, cu ilustrații de Takács Estera, Timișoara, 1985; Împotrivirea lui Făt-Frumos, cu ilustrații de Emil Florin Grama, Timișoara, 1987; Un erudit cărturar: Ioachim Miloia (în colaborare), Timișoara, 1997; Conul de sine
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
râului”, O, 1973, 5; Vasile Crețu, „Umbra râului”, F, 1973, 2; Șerban Foarță, Debutul lui Aurel Turcuș, O, 1973, 52; Ciobanu, Incursiuni, 125-126; Lucian Alexiu, „Păzitorul stelelor”, O, 1979, 31; Costin Tuchilă, „Păzitorul stelelor”, LCF, 1980, 16; Eugen Dorcescu, „Urme arse”, O, 1981, 7; Ilie Măduța, „Urme arse”, F, 1981, 5; Brândușa Armanca, „Cumpănă de aripi”, O, 1982, 22; Costin Tuchilă, Pasărea măiastră, LCF, 1983, 16; Ruja, Parte, I, 223-229, II, 95-102; Ulici, Lit. rom., I, 318-319; Berca, Dicț. scriit. bănățeni
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
râului”, F, 1973, 2; Șerban Foarță, Debutul lui Aurel Turcuș, O, 1973, 52; Ciobanu, Incursiuni, 125-126; Lucian Alexiu, „Păzitorul stelelor”, O, 1979, 31; Costin Tuchilă, „Păzitorul stelelor”, LCF, 1980, 16; Eugen Dorcescu, „Urme arse”, O, 1981, 7; Ilie Măduța, „Urme arse”, F, 1981, 5; Brândușa Armanca, „Cumpănă de aripi”, O, 1982, 22; Costin Tuchilă, Pasărea măiastră, LCF, 1983, 16; Ruja, Parte, I, 223-229, II, 95-102; Ulici, Lit. rom., I, 318-319; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 164-165; Otilia Hedeșan, „Descinderi în cultura populară
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
sine, U. se autodefinește în poezia Lut ars din volumul omonim, apărut în 1984: „Sunt un ciob dintr-un vas, / imposibil de reconstituit”. Dacă s-ar avea în vedere doar titlurile majorității plachetelor sale, În prelungirea luminii, Cratere (1981), Lut ars, Heliante (1987), Febra esențială (1997), ori ale unor poeme (Lumină sonoră), s-ar putea conchide că poeta scrie o lirică vitalistă, solară, tentată doar de aspectul diurn al existenței. Însă cu trecerea timpului ea se dovedește mai degrabă o structură
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
cu emoția și viziunea. În ordinea apariției lor, cărțile par a se înscrie într-un fel de proiect al cărui mesaj vizează ab initio transcendența, întorcându-se în final în același spațiu generos, de semnificații proteice: prelungirea luminii, craterul, lutul ars, floarea soarelui, lumina nemuritoare. Pentru U., poezia se definește ca o „febră esențială”, „o lege care te îngroapă de viu/în splendorile lucidității”. SCRIERI: În prelungirea luminii, București, 1976; Cratere, București, 1981; Lut ars, București, 1984; Heliante, București, 1987; Febra
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
semnificații proteice: prelungirea luminii, craterul, lutul ars, floarea soarelui, lumina nemuritoare. Pentru U., poezia se definește ca o „febră esențială”, „o lege care te îngroapă de viu/în splendorile lucidității”. SCRIERI: În prelungirea luminii, București, 1976; Cratere, București, 1981; Lut ars, București, 1984; Heliante, București, 1987; Febra esențială, Timișoara, 1997; Ce-ar fi să-i dezbrăcăm sufletul? Fabula rasa II, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Tonalitatea imnică, LCF, 1977, 2; Nicolae Manolescu, „În prelungirea luminii”, RL, 1977, 13; Ulici, Prima
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
tratat de glorie poemele sunt ca niște definiții lirice. Unele se pot cita în întregime: „eu vin către voi tulbure și bolnav/ clătinându-mă de porunca pe care o port/ apropiați-vă cu ochii în palme// precum cerșetorii cu degetele arse/ de monedele calpe și întrebați-mă / prin coarnele berbecilor / sacrificați după ce au rodit lâna de aur” (Cerere de grațiere) sau: „atârnat printr-o pedeapsă între un ceas / mai treaz și altul mai de somn / șpagat de o durere verde / aștept
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
Suveran e un imagism originar al naufragiului („izbânda apelor materne ce-și trag trufașe victima-n adânc”) și senzoriumul înecului („clopote la gâtul meu însângerat”). Făptura e un „delfin fulgerat”, o epavă în derivă ori eșuată pe „faleze de sare, arse, văruite” sau în „fiorduri imaginare”, terase, țărmuri virgine, plaje, dune de nisipuri fluide - clepsidre gigantice în care „generații caste” de oșteni anonimi ai idealului s-au stratificat în osuare marmoreene. Poemele sunt construite muzical, demarcând obsesiile prin refrene și laitmotive
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
poetice simboliste, populată de „galere roze-n drum către Cythera”, „palizi matrozi” și „fantastici albatrozi”. Scrisă după numai un an, poezia Tuzla anticipează, în juxtapuneri sincopate și eliptice, o discontinuitate simptomatică pentru devenirea excentrică a omului modern: „Val pal, stâncile arse, / albastrul sat într-un inel de var. / Femeile țărmului au obraz de mărgean / și se vând pe stras și suliman”. Începând cu poemele publicate în 1915 în „Cronica”, lirismul lui, evoluat în răspăr cu idealul compoziției sinestezice și imagistica de
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
amuleta antropomorf(ă) de la Păuleni-Ciuc„Dâmbul Cetății” reprezintă primul artefact de acest tip realizat din corn de cerb, semnalat până în prezent în aria culturii CucuteniAriușd. Morfologia sa este identică sau apropiată de aceea a altor piese, confecționate însă din lut ars, metal (aur, argint, cupru) și os, din aria aceleiași culturi (regiunile estice ale României dintre Carpați și Prut - Moldova; Republica Moldova) sau în aria culturilor Tiszapolgár și Bodrogkeresztúr din Transilvania și Ungaria (H. Dumitrescu, 1961; Vl. Dumitrescu, 1974; Vl. Dumitrescu,1979
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
sau plate, de tip troian, reprezintă, foarte probabil, schematizarea extremă a imaginii marii Zeițe mame în ipostaze variate. Ele se prezintă sub formă de statuete (idoli) sau de piese de podoabă (pandantive, aplice, elemente de colier), fiind realizate din lut ars, materii dure animale (os, corn de cerb, scoici din specia Spondylus ș.a.), piatră (marmură, gresie), metal (aur, argint, cupru) și figurează siluete feminine în picioare sau având corpul ovoidal sau circular (schematizarea extremă a poziției de naștere pe pământ). În ceea ce privește
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
aplicate (cusute) pe veșminte/suporturi textile sau de piele; ● pandantive; ● elemente de colier (E. Comșa, ,1994, p. 71-75; D. Monah, 1997, p. 135-144). Caracteristice pentru faza Cucuteni A (etapele A2-A4), pandantivele amulete plate de tip troian sunt confecționate din lut ars, gresie, os, corn de cerb, cupru, aur, argint, în mai multe variante tipologice (D. Monah, 1997, p. 135; D. L. Buzea, Gh. Lazarovici, 2005, p. 31, 39). Piesele din materii dure animale (os; corn de cerb, în mod excepțional) sunt apariții
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
descoperite la: Hoisești; Igești; Isaiia; Păuleni-Ciuc; Poduri; Ștefănești; Târpești; Traian-Dealul Viei (România); Florești I; Florești III; Rogojeni (R. Moldova); Koszylowce (Ucraina) - pentru detalii și bibliografie a se vedea repertoriul. Nu este lipsită de interes ipoteza după care artefactele din lut ars, materii dure animale și piatră sunt imitații (din materii aflate la îndemână), ale celor mai prețioase, realizate din metal (mai ales cupru). Se pot evoca, astfel, spre exemplu, similitudinile clare între piesa de la Păuleni-Ciuc și piesele de aur provenind din
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
grupă este, fără îndoială, Dolni Vestonice. Reprezentările umane pot fi divizate în două grupe (B. Klima, 1995): Cele mai mari, adevărate opere de artă, reprezentând personaje feminine cu caractere sexuale accentuate. Însă, lucru cu totul excepțional, ele sunt din lut ars. Nu găsim analogii ale acestei materii prime decât la Predmosti, Pavlov și un mic exemplar al unei statuete antropomorfe, în localitatea siberiană Maininskaja, datată însă la 16.000 B.P (S. A. Vasiliev, 1995). Totuși, Dolni Vestonice este unic prin faptul
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
este deosebit de voluminos (ceea ce face din ea, probabil, cea mai „grasă” statuetă paleolitică); picioarele sunt clar reprezentate, cu genunchii redați, însă fracturați în partea inferioară. Surprinde faptul că este lucrată în calcar, în timp ce majoritatea statuetelor sunt în fildeș sau lut ars. O. Soffer (2000) consideră că decorul de pe capul statuetei pare a fi, mai degrabă, modelul unei „bonete” din fibre împletite, decât al unei coafuri. Examinarea acestui specimen indică o țesătură făcută cu mâna, în spirală sau radială, model ce pare
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Exemplarul de la Kostenki 13 reprezintă tot o femeie așezată, dar a fost realizată în calcar, cu picioarele repliate. J. K. Kozlowski (1992) o compară, prin modul realist de sculptare a triunghiului pubian, cu una din statuetele de la Pavlov, din lut ars. În cadrul acestei grupe, femeia apare gravată doar într-un singur caz, la Kostenki I, pe o plachetă din calcar. Torsul este înconjurat de o bandă reprezentată de două linii gravate, sânul stâng este enorm, în timp ce mâna stângă este îndreptată spre
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
B.P. (4780-4619 Cal B.C.). În perimetrul construcției nr. 36 (locuință sanctuar), lângă cea de a doua vatră, s-a descoperit ansamblul numit Soborul Zeițelor, cu cele 21 statuete feminine, 13 tronuri și alte două mici piese neidentificabile, toate din lut ars (Dan Monah, Gh. Dumitroaia, F. Monah, 2003, p. 34, 44-46, 107 111, 143-144). Autorul descoperirilor precizează că, din totalul statuetelor, 15 erau de dimensiuni mari, dintre care, 13 păstrau încă un „luxuriant decor pictat cu roșu”, alte 6 statuete fiind
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
formă de „cornițe”, mai proeminente sau mai slab modelate. Tot în această stațiune au fost identificate 21 de conuri mici, reprezentând, probabil, imagini phalice schematizate, 21 de bile mici, parțial perforate, și 42 bile mici, complet perforate, toate din lut ars (Ibidem, p. 120-122, fig. 36-38). La aceste descoperiri se adaugă o masă-altar, care întregește caracterul cultual al întregului complex arheologic. Se mai precizează faptul că, spre deosebire de locuința de la Poduri, unde au fost amenajate două vetre, la Isaiia a fost descoperită
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
că se poate explica identitatea unor elemente decorative, de factură geometrică, în Gravettianul Europei de Est și Occidentale, și în neoliticul aceluiași spațiu geografic, indiferent de suportul pe care este realizat (ivoriu de mamut, respectiv plastică sau ceramică din lut ars). Ne referim la decorul cu romburi sau triunghiuri (transmiterea putând fi identificată pe cunoscuta falangă de cal, cu decor rombic, de la Cuina Turcului-Dubova, aparținând Epigravettianului din zona Porților de Fier), dar luăm în considerație și decorul spiralic geometrizat, cu identități
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]