2,868 matches
-
la Neculce, prin suprasolicitare, "cuvântul pare să-și fi epuizat puterea de comunicare a dezastrului" și "vocea strident-exclamativă a naratorului se istovește". În dicția expresivă a Profesoarei, dramatismul pasajelor citate depășește cadrul narațiunii propriu-zise, reprezentat fiind "pe ecranul imaginației cititor/ascultătorilor", unde, împreună, replicile, vocea, gesturile reținute obligă concomitent auzul și vederea la receptarea textului. Selectând din cronicari construcțiile cu valoare exclamativă, de reproducere a rostirii personajelor, exemplificările din lectura critică a Autoarei pot fi închipuite sonor, ca "spectacol simultan citit-văzut-auzit
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
efectiv interesant, închegat deasupra textului, din luminile și umbrele proprii naturii umane" (p. 217); ""Actualizarea scenică" a textului îl are ca actor pe însuși autorul (...). Oricum, autorul își menține tiranic prezența ca personaj povestitor care regizează totul" (p. 222); "Dintre ascultători, pe rând, în chip regizat, se ridică un actor-retor, consumând de fapt patosul oratoric, refulat, al autorului. Regizor și actor totodată, el se zbuciumă necontenit sub toate măștile, creează și distruge, apără și acuză, plânge și râde pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mai mult de o mie de victime, nu ocupă decât câteva secunde spre finalul ediției. Așa-numitul fenomen al distanței față de victimă indică faptul că importanța acordată de către mass-media victimelor unei drame depinde de distanța care le separă de telespectator, ascultător sau cititor. De ce redacțiile ziarelor nu încearcă să trateze informațiile în funcție de importanța acestora pe plan uman, și preferă să pună accentul pe cele care aparțin micului nostru univers național? Pur și simplu, deoarece, conform mecanismului psihologic denumit infra-humanisation, suntem mai
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
victimei. Or, se știe că vederea unui chip induce o dimensiune umană care nu reiese, neapărat, din descrierea unei catastrofe în masă. La fel, faptele diverse despre victime izolate intră în detaliile vieții private și apropie victima de telespectator, de ascultător sau de cititor. Concluzie Ziarele sunt înnebunite după situații care implică indivizi izolați, pentru că astfel de situații se pretează povestirii concrete și emoționante. Nu suntem neapărat mai sensibili la suferința unui mare număr de indivizi decât la cea a unui
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
apariției personalităților politice în mass-media a arătat că numele lui Nicolas Sarkozy a fost citat de mai mult de 200 de ori în timp ce Franșois Mitterrand, al doilea pe listă, nu a fost citat decât de 80 de ori. Fiecare telespectator, ascultător sau cititor o știa în acea perioadă: președintele francez era foarte prezent în mass-media, într-atât încât nu trecea o zi fără să îi fie auzit numele. În același timp, cota sa de popularitate era foarte ridicată. De ce anumite personalități
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
legată de experiențe trecute și inconștient transferată asupra produsului care e prezentat în același timp. Un alt psiholog, Jennifer Edson Escalas, a experimentat o variantă a acestui efect care nu necesită nici măcar suscitarea unor amintiri autobiografice la telespectator, cititor sau ascultător. Era suficient să îi prezinte produsul dintr-o perspectivă narativă, incitându-l sa-și imagineze o situație anume. În acest experiment J. Escalas arăta voluntarilor reclame pentru pantofi de sport. Într-un caz, textul de lângă fotografie arăta o descriere obiectivă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de emisiunea „A prendre ou à laisser”? Anticiparea regretelor Între anii 2004 și 2007, se difuza o emisiune, seara, „A prendre ou à laisser”. Prezentată de Arthur, a atins niveluri de audiență considerabile, cu mai mult de cinci milioane de ascultători pe zi în toamna lui 2006. Jocul se termină întotdeauna printr-o situație à la Corneille, care este și cheia succesului ei: invitatul avea în față două cutii opace care conțineau fiecare o sumă necunoscută de bani și ținea în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Concluzie Întreruperea discursului este un gest agresiv din mai multe motive: privează interlocutorul de principalul lui mijloc de existență - posibilitatea de a-și exprima ideile. La fel de bine asta poate să apară ca fiind un semn al lipsei de respect pentru ascultători, al căror creier se proiectează automat - chiar inconștient în continuarea discursului, pentru care consumă energie neuronală. Întreruperea muncii de anticipare este frustrantă. De aici și necesitatea de a folosi cu moderație întreruperea cuvântului, mai ales în cazul în care urmărirea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
după cum au confirmat alte studii, mai ales în domeniul publicitar. Un studiu realizat în 2003 de psihologi de la Universitatea din Columbia Britanică a arătat că folosirea unei voci grave într-o reclamă reduce numărul reacțiilor negative la mesajul publicitar din partea ascultătorilor și-i face mai deschiși către marca respectivă. Și de această dată, timbrul grav este perceput ca demn de încredere. Recent, psihologul David Puts de la Universitatea din Pittsburgh a propus o explicație efectului vocii grave asupra credibilității ascultătorilor. Pentru asta
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
publicitar din partea ascultătorilor și-i face mai deschiși către marca respectivă. Și de această dată, timbrul grav este perceput ca demn de încredere. Recent, psihologul David Puts de la Universitatea din Pittsburgh a propus o explicație efectului vocii grave asupra credibilității ascultătorilor. Pentru asta a realizat următorul experiment. Voluntari bărbați au fost invitați să interacționeze cu femei într-un joc al întâlnirilor amoroase. În a doua etapă, bărbații se întâlneau și discutau între ei, iar vocea le era înregistrată. Psihologii au dat
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
niște chestionare în care erau întrebați cât de mult erau de acord cu ceea ce se spunea dacă li se părea că persoana este credibilă în argumentarea ei. Compararea rezultatelor în diferitele grupuri de participanți a dus la două concluzii: la ascultătorii americani, bărbați sau femei, persoana care se exprimă într-un ritm rapid este percepută ca fiind mai credibilă decât cea care se exprimă într-un ritm lent. La ascultătorii coreeni, femeile îl considerat pe vorbitorul rapid mai credibil, iar bărbații
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
obișnuit să ne alegem decidenții în funcție de rapiditatea de expresie și de decizie, într-atât încât ne-am obișnuit să vedem astfel de persoane în posturi cu responsabilitate. Studii de psihologie au arătat și că principalul de persuasiune între vorbitor și ascultători este asemănarea vitezelor de vorbire: o persoană care vorbește repede va avea impact mai mare asupra ascultătorilor care vorbesc repede, iar una care vorbește mai lent va convinge mai mult ascultătorii care vorbesc astfel. La televizor, prezentatorii emisiunilor vorbesc tuturor
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
obișnuit să vedem astfel de persoane în posturi cu responsabilitate. Studii de psihologie au arătat și că principalul de persuasiune între vorbitor și ascultători este asemănarea vitezelor de vorbire: o persoană care vorbește repede va avea impact mai mare asupra ascultătorilor care vorbesc repede, iar una care vorbește mai lent va convinge mai mult ascultătorii care vorbesc astfel. La televizor, prezentatorii emisiunilor vorbesc tuturor ascultătorilor în același timp fără a face diferența între debitele de vorbire. În acest caz, contează efectul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
arătat și că principalul de persuasiune între vorbitor și ascultători este asemănarea vitezelor de vorbire: o persoană care vorbește repede va avea impact mai mare asupra ascultătorilor care vorbesc repede, iar una care vorbește mai lent va convinge mai mult ascultătorii care vorbesc astfel. La televizor, prezentatorii emisiunilor vorbesc tuturor ascultătorilor în același timp fără a face diferența între debitele de vorbire. În acest caz, contează efectul general de rapiditate. Concluzie Rapiditatea vorbirii și a informației ne înșală în mai multe
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
este asemănarea vitezelor de vorbire: o persoană care vorbește repede va avea impact mai mare asupra ascultătorilor care vorbesc repede, iar una care vorbește mai lent va convinge mai mult ascultătorii care vorbesc astfel. La televizor, prezentatorii emisiunilor vorbesc tuturor ascultătorilor în același timp fără a face diferența între debitele de vorbire. În acest caz, contează efectul general de rapiditate. Concluzie Rapiditatea vorbirii și a informației ne înșală în mai multe feluri. Pe de o parte, pentru că avem tendința să asociem
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
să strecor câteva remarci de circumstanță. Nu mi-am dat seama decât după a doua sau a treia vizită că-mi căuta compania, obligându-mă de-a dreptul să-l invit să urce, nu atât pentru că regăsise în mine un ascultător indulgent, cât pentru a nu fi singur într-un moment în care presimțea - sau știa deja - că existența sa era la o răscruce. Ne găseam, de fapt, amândoi într-un moment de răscruce și, chiar dacă prăpastia care ne despărțea avea
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
întâmplări dispersate pe care le pune laolaltă în ordinea narativă. Memoria este văzută, și în acest context, ca privire mesianică aruncată evenimentului. Experiența construiește trecutul, îl reconfigurează în propria viață a povestitorului și, mai apoi, în cea creată intersubiectiv, împreună cu ascultătorul. Povestitorul este, în textul lui Benjamin, o figură magică. Asemenea colecționarului, este subiectul unei experiențe integrale a lumii (cu „ochiul“ și cu „mâna“, cum afirmă Valéry, citat în finalul textului), pe care o încorporează și o transmite. Dispariția sa echivalează
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Festivalul Prix Europa din Berlin, 2008; Premiul Special al Juriului și Premiul Publicului, Festivalul Documfest, Timișoara, 2008; Best International Film, Connecticut Film Festival, 2009. Cărți publicate • Biopsie einer Liebe (Biopsia iubirii), Editura Gütersloher Verlagshaus/random House, 2010. Sunt un bun ascultător V-ați format într-o familie de muzicieni, cum de ați ajuns la film? De fapt, întrebarea e: cum de nu s-a lipit muzica de mine? Vrând, nevrând, am crescut cu muzica în jurul meu, am supt muzică și ea
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
o mână de operatori, nu mai mult de trei. Îi cunosc, ne cunoaștem, există o anumită afinitate. Dar nu mă bazez numai pe asta. Înaintea fiecărui proiect ne așezăm și discutăm foarte mult. Ca să răspund la întrebare, sunt un bun ascultător. Având încredere în ei, ascult foarte atent ceea ce îmi propun, se naște astfel un dialog și luăm împreună deciziile necesare. Nu sunt dictatorul care ordonă cameramanului să facă așa și așa, ci dialogăm. Uneori mă înfurii la montaj, că nu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
mai răbdătoare, și care presupune, cum spuneam, întâlnirea dintre un subiect și un punct de vedere. Război pe calea undelor nu este un film despre Europa Liberă, ci despre o anumită fațetă a Europei Libere, văzută ca relație subiectivă între ascultători și vocile de acolo. Când niște imagini înregistrate devin film? De ce uneori niște imagini montate devin film, iar alteori nu? Greu de zis, poți să spui, pe de o parte, că e vorba de o poveste cu cap și coadă
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
să fie explicită pentru un anume public. În cazul filmului Război pe calea undelor, unde este vorba de o secție română a unui post de radio american, m-am gândit dacă vreau să spun povestea asta numai pentru înțelesul foștilor ascultători ai Europei Libere, care au un nivel de așteptări și cunoaștere foarte ridicat. Dar mie mi s-a părut că trebuie făcut un film pe înțelesul unor oameni care nu știu povestea asta. Am căutat să văd ce este universal
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
narațiune. Ca și în viața de toate zilele, cea mai bună explicație a celor întâmplate este adesea o istorisire adevărată. Ea oferă răspunsuri la întrebările „de ce?“ și „pentru ce?“, pe care și le pune atât naratorul, cât și cititorul sau ascultătorul. O narațiune istorică este atât o descriere, cât și o explicație a unei schimbări, a unui eveniment sau a unui șir de evenimente. O asemenea schimbare a fost, bunăoară, scăderea tot mai accentuată a popularității regelui Ludovic XIV în ultima
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
împac, să accept acest adevăr, în clipa când mi-am dat seama că el este rezultatul unei legi psihologice universale: orice valoare are prețul ei; un cuvânt, o poezie, un vers, prin care autorul risca, la fel cum risca și ascultătorul, aveau o valoare infinit mai mare decât exact același vers sau aceeași poezie în condiții de libertate, în care totul se reîntoarce între propriile sale limite. Și, la urma urmei, normalitatea este alta. Acum, poezia, literatura sau cultura au aria
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
bărbați are o părere diferită despre ceea ce semnifică apariția unui copil în interiorul cuplului, părere care va influența decisiv atitudinea Ilenei / Lena față de fiecare dintre ei. Confesiunea lui Mavrodin începe firesc, fără vreo încercare forțată de motivare sau de ,,testare” a ascultătorului, fără vreo umbră de îndoială. Pentru el, destăinuirea nu înseamnă numai posibilitatea de a retrăi prin cuvânt un trecut de mult timp apus, ci și aceea de a reanaliza niște evenimente confuze care i au marcat existența (,,Și apoi mi
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
lanseze într-o meditație asupra întâmplărilor trecute. Discursul ia forma unei povestiri echilibrate, caracterizată de o continuitate aproape desăvârșită. Eroul se transpune practic în trecut, singurele reveniri în planul prezentului fiind marcate doar de câteva paranteze menite să clarifice pentru ascultător contradicțiile dintre concepțiile și faptele lui Hasnaș: ,,(Îți atrag mereu atenția: nu uita că pozam într-un bărbat obosit de succese, de femei. Și apoi, atmosfera toată te îndemna la mască ieftină și vulgaritate.)”- p.87; ,,( Te rog să mă
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]