1,950 matches
-
nu au a se teme de contrazicere, și fiecare dintre ele nu numai că este în sine fără contradicție, ci găsește chiar în natura rațiunii condițiile necesității ei, numai că, din nefericire, aserțiunea contrariului are de partea ei temeiuri de aserțiune tot atât de valabile și necesare"267. Așadar, antinomiile nu sunt rezultatul unei erori de raționare, ci al unei erori de aplicare a rațiunii. Singurul rezultat pozitiv al lor este că sunt "cea mai bună piatră de poticnire a nomoteticii, pentru a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
distincția dintre "fenomen" și "lucru în sine". Pe această bază, conflictul de la nivelul ideilor cosmologice ale rațiunii poate fi tranșat. Kant argumentează 271 că întregul conflict al rațiunii pure se bazează pe un viciu al argumentului pe care se construiesc aserțiunile cosmologice, ceea ce înseamnă că disputa dintre cele două poziții este fără obiect sau este un conflict bazat pe o aparență. Acest viciu constă în faptul "că ideea totalității absolute, care este valabilă numai ca o condiție a lucrurilor în sine
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Satisfacerea oricărui interes, considerat ca atare, este un lucru bun, iar nesatisfacerea un lucru rău. • Din punct de vedere moral contează numai satisfacerea sau nesatisfacerea unui interes 70. Principiul lui Perry poate fi analizat sub aspectul relațiilor sale cu alte aserțiuni fundamentale și al consecințelor acceptării lui. Redau în continuare analiza întreprinsă de Varner asupra consecințelor de natură principială 71. În primul rând, principiul lui Perry susține un alt principiu, să îl numim principiul valorii vieții: • P1 În general, moartea unei
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ar fi rotația Pământului, alternanța zilei și a nopții, precum și succesiunea anotimpurilor, se încifrează înlăuntrul organismului sub forma unui orologiu biologic. Este scoasă astfel la iveală o rețea nebănuită de interdependențe, astfel încât devine demnă de a fi luată în seamă aserțiunea potrivit căreia lumea este în noi și noi suntem în lume115. Reprezentanții "ecologiei profunde" merg și mai departe și caută o ancorare religioasă, cu precădere în credințele religioase orientale. Dar despre "ecologia profundă" mă ocup pe larg în alt capitol
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
că simțul moral își are originea în instinctele sociale, ambele fiind în relație cu comunitatea 195. În opinia mea, Darwin susține aici o perspectivă holistă, chiar aceea de care va fi sedus Leopold. Virtuțile sociale se corelează cu bunăstarea comunității, aserțiune care nu ignoră faptul că aceste virtuți sunt practicate în mod individual. Leopold era bine conectat și la discuțiile din perioada în care publică primele sale studii pe teme de mediu. Astfel, în anii 1930 era în plină desfășurare o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ca unii indivizi sau colecții de indivizi să aibă valoare intrinsecă, adică o valoare distinctă, ireductibilă la și incomensurabilă cu valori precum plăcerea și satisfacerea preferințelor. Posibilitatea unei etici a mediului, deosebită de o etică a folosirii mediului, depinde se aserțiunea că obiectele naturale, chiar dacă nu sunt subiect al unei vieți, pot avea valoare intrinsecă. Aceasta ar însemna că și un stejar este bun ca stejar, adică are valoare intrinsecă, independent de folosul lui. Acest enunț despre valoarea intrinsecă a stejarului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fie o verigă necesară în lanțul trofic. Natura ca întreg are capacitatea de a supraviețui catastrofelor naturale și se readaptează la mediul extern. Dacă așa stau lucrurile și, într-adevăr, există dovezi de natură științifică pe baza cărora sunt validate aserțiunile de mai sus, atunci rezultă că din perspectivă etică, dacă acceptăm că natura se pricepe cel mai bine, omul are în primul rând datoria de a nu interveni distructiv asupra diverselor forme de viață organică. 3.2. Datorii față de speciile
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
creștine și, în acest sens, nu se consideră a fi un sacrilegiu transformarea naturii. Dar pentru a se ajunge aici, arată Passmore, era necesară modificarea concepției tradiționale despre păcat, ceea ce face Locke în Eseu. De asemenea, observă Passmore, o altă aserțiune asociată cu tradiția stoică și creștină este aceea că relația dintre om și natură are o încărcătură morală numai în cazul în care aduce atingere altor oameni sau proprietății acestora. Augustin argumentează în favoarea acestei teze pornind de la fapta lui Iisus
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
virtuoasă. De asemenea, virtutea pare să se afle în relație cu cunoașterea, în sensul că omul virtuos ar trebui să știe ceva pentru a fi ca atare. Dar să însemne aceasta că virtutea este cunoaștere? Principala obiecție față de o asemenea aserțiune este aceea că domeniul cogniției și domeniul sensibilității, inclusiv al voinței, sunt diferite. "Poate fi virtutea caracterizată prin raționalitate?" devine astfel o întrebare legitimă 283. Etica virtuții reprezintă astfel o alternativă la teorii tradiționale. Deosebim o asemenea etică normativă a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
că umanitatea în ansamblu ar putea împărtăși diferite seturi de valori și s-ar putea discuta asupra criteriilor de alegere a unuia dintre ele în viața reală. Altfel spus, eticile globale sunt o cercetare filosofică asupra naturii, întinderii și justificării aserțiunilor etice făcute de oameni în mod individual sau ca grupuri sociale, ca organizații formale sau unități politice precum statele, în legătură cu relațiile lor cu alți indivizi, alte grupuri, alte organizații sau unități politice. Se poate ajunge și mai departe, la o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Oficiul Limbii Franceze pt. - limba portugheză POR. - Portugalia RACAI - Prelucrarea Limbajului Natural și Modelarea Conceptuală (RACAI al Academiei Române) s.f. - substantiv feminin s.m. - substantiv masculin s.n. - substantiv neutru TermRom - Asociația Română de Termionologie V.G.T.T. - Vienna General Theory of Terms Cuvânt-înainte Valorificând aserțiunile coșeriene privitoare la "caracterul instrumental" al limbajului, potrivit cărora o formă de limbă nu reprezintă o finalitate în sine, ci "folosește pentru a comunica ceva, cu care nu se identifică" și la perspectiva "amplitudinii", a vechimii, după care fiecare act
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
canalului: ,,suntem destul de departe de identificarea unor simple "semnale" de amorsare a contactului ori subsumate "verificării circuitului sau a calității recepției", referitoare la "canal" pe care nejustificat se pune accentul în diferite interpretări" (S. Dumistrăcel, 2006: 18). Pornind de la această aserțiune, Stelian Dumistrăcel adapteză /realizează mutațiile necesare cu privire la funcțiile limbii în comunicarea mass-media. Funcția denotativă (de transmitere a informației) este comună tuturor speciilor discursului comunicării publice și private, are relevanță pentru speciile discursului tehnico-științific și poate fi identificată în specii ale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pentru perioada poststructuralistă. Cert este faptul că ipoteza intertextualității afectează toate dimensiunile comunicării media/ jurnalistice, de la identitatea autorului (ca emițător), la textul propriu-zis, la receptor/ cititor, în condițiile în care jurnalul/ presa reprezintă o încrucișare de "voci" și roluri codificate. Aserțiunea lui Roland Barthes că "moartea autorului" coincide cu "nașterea cititorului" ar putea constitui unul dintre fundamentele doctrinare ale comunicării/ textului jurnalistic contemporan, în măsura în care cititorul cooperează la informație, la actualizarea sensului. Majoritatea speciilor jurnalistice se bazează pe "anularea" fie și numai
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
două aspecte: 1) dinamica diacronică a metaforei retorice; 2) dinamica metaforei în uzul curent, dezvoltată pe ideea că limba este în mod vital metaforică. Diferențe necesare, literatura de specialitate a evidențiat și între metafora științifică și metafora poetică. Pornind de la aserțiunea că "știința descoperă" în timp ce "arta inventează", Daniela Rovența-Frumușani considera că "cele două aspecte, cognitivul și expresivul, coexistă, numai că, în știință, metafora este preponderent cognitivă, iar în artă precumpănitor expresivă" [D. Rovența- Frumușani, 2000: 118]. Mihaela Mancaș făcea observația că
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
euristică a minții inconștiente, al cărei părinte a fost Milton Hyland Erickson, psihiatru american, specialist în hipnoza medicală și în terapia de familie. În tradiția lui George Lakoff, Milton H. Erickson extinde semnificația metaforei conceptuale la comunicarea terapeutică, pornind de la aserțiunea că dimensiunea inconștientă a minții reacționează la metafore, la simboluri, la situații apartent contradictorii. Rolul metaforei în terapie (D. Butiurca, 2014: 39-45) este acela de a umple golurile de percepție și reprezentare ale subiectului cu propriile convingeri, actualizate de terapeut
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și exprimat metaforic: "nici o experiență nu poate fi înțeleasă [...] în afara bazei sale experiențiale" (Lakoff & M. Johnson, 1980). Prin "bază experiențială" în textul jurnalistic înțelegem experiențele lingvistice, comunicaționale, culturale, psihologice ale jurnalistului - mult mai complexe și mai variate în comparație cu experiența primară. Aserțiunile valorificate în demersul cercetării ar fi: "evenimente" cu un potențial deosebit de informație sunt comunicate în termenii unor echivalențe accesibile unui public inegal (intelectual/ cultural); fenomenele cele mai simplu de conceptualizat prin strategiile specifice sunt cele legate de experiența culturală a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mai mult, cu cât variația conținutului conceptual și informațional în funcție de contextele în care apare metafora jurnalistică are importanță atât pentru identificarea corectă a "referentului", cât și pentru relaxarea mesajului. În studiul său, Sprachtheorie, Karl Buhler (K. Buhler, 1934) pornea de la aserțiunea că pentru a fi înțeleasă, natura limbii nu trebuie căutată în gândirea ființei umane. Matricea socială a limbii, nu actele de vorbire, individuale în sine, constituie fundamentele gândirii, în concepția lingvistului. Pornind de la aceste considerente, K. Buhler postulează un model-organon
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
referenților. Este un limbaj cu finalități precise, cu o mare varietate de intenții, depășind limitele stricte ale unui sistem terminologic normativ, prin inserția în vocabularul activ, în publicistică, literatură. Unii cercetători, printre care am aminti pe Richard Thaler, pornind de la aserțiunea corespondențelor dintre modelul gnoseologic și teoriile economice avansau ipoteza că științele economice - ca ramură a psihologiei - ar trebui integrate în sfera psihologiei maselor. Termenii economici/ constructe metaforice comune cu logica și filozofia. În baza terminologiei aparținând logicii și filozofiei, limbajul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lit(o)-, -lito-,-lit "piatră, rocă" (cf. gr. litho-, lithos, λιθο-,λίθος,- ου s.m./s.f. "piatră, rocă; marmură"): med. ro. litiază, s.f. (cf. fr. lithiase s.f.; en. lithiasis); log(o)- "cuvânt, vorbire, "principiu" (cf. gr. λόγος, -ου s.m. "cuvânt, vorbă; aserțiune; ordin; decizie; lege; concept, estimare): ro. logoree s.f. (cf. fr. logorrhée s.f.; en. logorrh(o)ea); lomb(o)- "șale" (cf. lat. lumbus,-i s.m. "șale, spate"); lute(o)- "galben" (cf. lat. luteus,-a,-um adj. "galben-auriu"): med. ro. luteinom, s.n.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ale codurilor nu apar îndată ce acestea au fost elaborate și făcute publice. Forța caracterului este cumulativă și profilul caracterial este mai ușor de păstrat decât de schimbat. În plus, în operaționalizarea infrastructurii etice, managementul organizației trebuie să admită și alte aserțiuni: * Etica nu este un subiect care poate fi delegat. * Un cod etic nu devine forță și avantaj competitiv decât în măsura în care cei cărora le este adresat îl vor accepta și interioriza în rutine. * Aderarea la un cod etic trebuie să fie
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de numeroși gânditori asupra statutului actual al epistemologiei reprobabile sunt: * dreptul de preemțiune asupra gnoseologiei: adevărata cunoaștere este furnizată doar de știință numai cu o metodologie legitimată ca științifică și prin intermediul unui discurs denotativ; * autoritarismul judecăților universale, metalimbajul și "divinația" aserțiunilor emise de știință despre ea însăși; * legitimarea exclusivismului (referitor la cunoașterea narativă). Cunoașterea narativă, deși primitivă și tradițională, după cum și cea prescriptivă, au la fel de multe potențialități de decodificare a realului și de reprezentare a evenimentelor câte are și cunoașterea științifică
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
patolo gică și microscopie la Universitatea din München. În 1859 a fost promovat ca profesor de patologie generală și anatomie patologică la aceeași universitate, unde a devenit în 1875 director al Institutului de Ceea ce trebuie să se rețină din aceste aserțiuni, este că la sfârșitul sec. XIX teoria celulară a oncogenezei a ieșit învingătoare în disputa cu neohumoralismul și, implicit, cu teoria genezei spontane. La această victorie au contribuit și alți cercetători, de-ar fi să-i cităm doar pe fran
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
concepția sa, ar putea fi purtătoare a eredității, în aceeași măsură ca nucleul spermatozoizilor ori ai ovulei. Era, evident, o exagerare, dar ținând seama de descoperirea de mai târziu a ADN-ului mitocondrial și a multiplicării mitocondriilor „pe cont propriu“, aserțiunea lui Levitsky poate fi reținută, măcar ca idee precursoare cu valoare istorică. Mai la obiect ne pare în acest sens descoperirea citologului român Dimitrie Voinov (1867-1951), care în 191678 a descris multiplicarea mitocondriei, independent de evenimentele care se petrec în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de patologie celulară introdus de Robert Virchow în 1858, a dus la o intensificare a cercetărilor dedicate ciclului de multiplicare al diferitelor tipuri de celule, pornindu-se de la respingerea ipotezei generării spontane, valorificând în schimb adevărul de necontestat cuprins în aserțiunea Omnis cellula e cellula. În anii care au urmat, o serie de cito-histologi au putut preciza, pas cu pas, etapă cu etapă, nu numai fazele care compun ciclul celular, dar și fenomenele de tip enzimatic care se desfășoară în interiorul acestuia
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
favorabile evoluției filogenetice a speciei care „le suferă“. Se apreciază astfel că sute de microARN intervin posttranscripțional nu numai în embriogeneză ci și în procesele vitale din viața postembrionară de la toate speciile de plante și animale. Pentru a susține această aserțiune redăm în tabelul 5-3 câteva asemenea exemple. Funcții ale unor miARn în economia celulară Funcția normală sau patologică indusă Autorul care a semnalat 1. miARn 15 și 16 Bcl 2 Apoptoză A. Cimmino et al. (2005) 2. miARn-1 GJA 1
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]