4,147 matches
-
Barbilian nu există o schizoidie, ci o sinteză de personalitate se demonstrează în Ion Barbu. Cosmologia „Jocului secund”, o primă încercare în exegeza barbiană de a reciti creația poetului fără a ignora viziunea și structura intelectuală a matematicianului, de vreme ce el aspiră la unitatea contrariilor și la „elaborarea unei metode riguroase, geometrice de captare a inefabilului”. Se obține astfel o reorganizare din interior a simbolurilor poeziei și o invitare a lor de a-și arăta partea ascunsă, locul secret prin care fiecare
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
poemei Testamentul a lui Lermontov. Câte o însemnare capătă configurația unei schițe. În comentariul teatral se pare că priceperea lui N. se vădea mai mult în aprecierile făcute prin redacții. Altfel, critica lui, care se vrea „dreaptă și nepărtinitoare”, nu aspiră la profundități analitice, fiind îndeobște amabilă și aburită de „emoțiune”. În loc să discute spectacolul, cronicarul expune subiectul piesei și doar atunci când ajunge la maniera de joc textul ia o alură mai personală, fostul slujitor al scenei cerându-le interpreților să evite
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
o realitate din ce În ce mai firavă. De altfel, este un adevăr elementar: știința este universală și nu poate fi deci Închisă Într-un domeniu anume al existenței, fie chiar și unul atât de privilegiat de ideologii cum e câmpul național. Or, sociologia aspiră și ea de la naștere la statutul de știință, chiar dacă și astăzi i se mai contestă Încă această aspirație. Este adevărat că o conjugare a științei cu „mândria națională” are, cel puțin la Începutul dezvoltării acesteia Într-un context național, o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
doar interesul intrinsec al studiilor reunite aici, ci și exigențele noi ale profesionalizării antropologiei culturale În România invită de pe acum la elaborarea altor lucrări de profil, care, fără a rezona În mod necesar cu ideile expuse În acest volum, să aspire către un nivel comparabil de problematizare. Marin Constantin Peter Skalník (ed.) A Post-Communist Millenium.The Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe, Prague Studies in Sociocultural Anthropology 2, Charles University of Prague and University of Pardubice, Roman Mísek
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Conrad Roentgen studia descărcarea electrică produsă într-un tub Crookes de o bobina de inducție. Studiind radiațiile catodice, Roentgen a observat un fenomen neobișnuit și necunoscut până atunci: trecând un curent de înaltă tensiune printr-un tub din care fusese aspirat aerul, până la 1:100.000 din presiunea atmosferică, a observat că un ecran, care se află în apropiere, devenea fluorescent chiar și atunci când tubul era învelit în hârtie neagră, care nu permitea trecerea razelor de lumină. Ecranul, acoperit cu platino-cianură
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
parcă „venea dinspre șireagul de insule, de dincolo de meandrele Tainei”. Acest tip de personaj se înrudește, până la un punct, cu aventurierii și rătăcitorii lui Panait Istrati. Mereu atras de călătoriile pe mare, fiind mai degrabă un caracter in absentia și aspirând să devină ținta unor iubiri inaccesibile, nu reușește să supraviețuiască dincolo de intențiile auctoriale. Un alt bărbat, Mori, cucerește ușor, rând pe rând, pe Anita, Arabella, Lilly și Luiza, textul alunecând spre melodramatism, trăsătură ce minează premisele romanului. Unii critici au
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
tată, se hotărăște pentru cariera ostășească, intrând, la fel ca și vărul său, poetul Vasile Cârlova, în oștirea națională, nou înființată. În timpul mișcării de la 1848, L., aprig vrăjmaș al revoluției, participă la arestarea Guvernului Provizoriu. Înaltele recunoașteri oficiale la care aspiră întârzie însă, și când în urma unor intervenții este în sfârșit numit polcovnic, iar domnitorul Al.I. Cuza îi oferă prezidenția Consiliului Ostășesc, L., acum dezamăgit și mizantrop, are sentimentul de a fi fost un nedreptățit. Mare proprietar, polcovnicul în retragere
LACUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
și mai puțin vizibile, cu atât ne apar ca fiind mai puternice prin influențele exercitate și comenzile transmise. Iar între ele, prins ca într-o menghină, se află guvernul național. Să considerăm o țară europeană, care este deja membră sau aspiră să fie integrată în Uniunea Europeană. Ce altceva face guvernul țării respective decât să fie un gen de intermediar sau un „interpret” al partiturii de guvernare formulată când de agenții globale mai mult sau mai puțin vizibile, când de agenții regionale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o societate tinde să devină a cunoașterii? Ritmuri și simboluri Pentru a răspunde la prima întrebare, să observăm că o astfel de tranziție a prins în jocurile schimbării mai întâi țările dezvoltate industrial. Apoi și celelalte țări au început să aspire, prin programele lor de dezvoltare, spre configurarea noii economii și societăți. Oricum, odată cu extinderea globalizării economice, politice și culturale, competiția pentru performanțe tot mai mari și pentru înlăturarea discrepanțelor sau inegalităților proeminente dintre țări a devenit tot mai acerbă. Astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
limbă, teritoriu, religie, comuniune culturală etc.) și mai mult pe construirea și afirmarea identităților personale, respectiv a opțiunilor și nevoilor de afirmare ale individualităților ce aparțin organizațiilor și asociațiilor statului național. Organizațiile și mai ales firmele economice puternice sunt sau aspiră să devină interși multinaționale, oricum cosmopolite, trans-locale. Chiar dacă aparțin unui stat național, aria constitutivă și piața la care participă trec cu mult dincolo de granițele unui stat național. De exemplu, în UE, tot mai multe corporații, organizații culturale și universități vor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
comparată cu o relație de vasalitate a femeii față de bărbat. Societatea industrială a putut să o conserve, întrucât ea nicicând nu a fost pe deplin modernă, ci, așa cum spune Ulrich Beck în lucrarea deja citată, a fost pe jumătate modernă, aspirând spre înainte, și pe jumătate feudală, conservând tradiția pe care o dorea raționalizată. Treptat, în virtutea principiului și a valorii egalității specifice modernității încă de la începuturile ei, femeile devin tot mai educate, odată cu generalizarea școlarității obligatorii pentru băieți și fete și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
academică (universitară) a fost dintotdeauna plurală, multiformă, cu ritualuri și credințe ușor deconectate, dar intens perpetuate, cu practici metaforice prin semnificații și sugestive prin implicații. Texte, pretexte și subtexte s-au combinat și încă se îmbină într-un tot ce aspiră spre o vocație a universitas-ului. Este vorba însă despre un tot care nu se constituie într-un Gestalt universal și integrator, atâta vreme cât s-a scindat disciplinar în traiectorii cognitive alternative și concurente, iar din punct de vedere educațional, în experiențe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
comporte ca atare: vinde servicii educaționale studenților deveniți „clienți” și „consumatori”, își schimbă structura de organizare și conducere după modelul corporațiilor industriale, pentru a propune strategii de marketing și relații publice, de asigurare a calității și de parteneriat cu industria, aspirând, atunci când se poate, chiar să fie cotată la bursă (cum face Phoenix University din SUA). Învățământul superior, divers cum este în prezent, a ajuns astfel să fie privit el însuși ca o „industrie” (cea mai reprezentativă industrie a economiei cunoașterii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unei filosofii a culturii românești. Discursul este fragmentar, compozit, deleuzian, ludic-aluziv în spirit caragialesc sau cinic-cioranian. Nu atât teoriile și ideile sunt original-șocante (autorul stă în umbra lui Cioran, Caragiale, Mihail Ralea, Mircea Martin, Luca Pițu ș.a.), cât maniera, care aspiră să provoace perplexitate absolută prin jocul lingvistic și paradox. Dar pentru că miza e, cert, una serioasă, filosofică, textul dă senzația de inconsistență, de excentricitate inutilă, mai ales că autorul se lasă uneori furat de stilistica discursului său, în dauna conținutului
MIHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
-lea, își pune amprenta dramatică asupra conștiinței personajului principal din prima carte a lui M., romanul Oamenii nimănui (1937). Este un traseu al experiențelor, nedumeririlor, căutărilor unui adolescent cu o minte activă, cu un acut simț al observației și care aspiră la claritate, coerență, la găsirea unei formule care să dea substanță și autenticitate vieții. Cum nu-și poate explica lipsa de sens a manifestărilor celor din jur, iar imaginea și comportamentul indivizilor îi apar ca dezagreabile și deconcertante, el se
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
ș.a. I s-a decernat Premiul Asociației Scriitorilor din Sibiu (1978), Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, 1997), Premiul UNITER (1998) ș.a. Cartea de debut a lui M., Istm, bine primită de critică, propune o lirică abstractă, de semne, cu imagini diafane, aspirând la spiritualizarea și descărnarea expresiei: „Dacă dorm, nu eu// dorm.// Iată, ne amintim/ o pasăre.// Zborul ei nu/ se întrerupe.// O, craniul perfect// al florii” (Dublul). Influența lui Lucian Blaga sau a lui Nichita Stănescu, programul unei ambițioase poetici inovatoare
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
ermetizant. Prin acumularea de elemente disparate se mizează în fond pe un efect de sugestie, hipnotic, care să unifice poemul și să comunice acel inefabil de dincolo de cuvânt. M. pare că dorește să refacă aventura alchimică rimbaldiană, în orice caz aspiră la o resacralizare a discursului poetic - întreprindere modernistă -, dar cu mijloace proprii, postmoderniste (se recunoaște aici și modelul lui T. S. Eliot). Are conștiința textului și voința construcției totale, de tipul unei geneze (și autogeneze) textuale, cu alte cuvinte, aspirații
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
muză, alter ego oniric și poetic, evadând, ca într-o „camee”, în zona unei veșnicii spațiale care este opera de artă. Singură în noaptea infinită, instalată în eul propriu, poeta se simte stăpână pe ea, „închisă ca-ntr-un turn”, aspirând parcă spre reificare. Întregire (1936) atestă o schimbare de atitudine, în urma unei revelații aduse de înțelepciune, ceea ce echivalează cu ruperea de lumesc, de anxietate și suferință. În versurile, postume, din Cartea a patra (1974) trecutul e retrăit într-o lungă
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
populației din localitate cu privire la problematica europeană, însă ne arată că trebuie folosit un alt canal de comunicare pentru această categorie de populație. Efectul campaniei: schimbarea atitudinilor și a opiniilor Pentru cei mai mulți dintre sătenii intervievați, Europa reprezintă încă ținta la care aspiră, însă consideră că mai sunt multe de făcut pentru ca satul lor să fie unul european. Ceea ce ne desparte de Europa este nivelul de dezvoltare, materializat în primul rând în factori de natură economică precum: infrastructura rurală, oportunitățile de angajare, sărăcia
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
greierului și furnicii. Lăutarul ne interzice judecarea vieții în categorii finale, lipsite de fluiditate: nici tragedie ascunsă, nici comedie pe față. Totuși, din această îndestulată împăcare cu sine se ivește, calm, mediocritatea. În sfârșit, un neam doar simpatic nu poate aspira la nici o glorie, ci doar la o incomodă bălteală și marginalitate 1. Puțină istorie europeanătc "Puțină istorie europeană" Marginalitatea este soarta țiganilor de-a lungul întregii istorii europene 2. Istoricul britanic Norman Davies (profesor emerit la Universitatea din Londra) crede
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
atât de necesară devine iertarea- un act esențial care restituie demnitatea persoanei și libertatea sa interioară. În creștinism, iertarea nu este o opțiune, ci o datorie, născută din convingerea că pocăința reprezintă doar etapa tristă dintr-o transformare subiectivă care aspiră la seninătate. Ca să înțelegi asta trebuie să ieși din cadrele legalismului. Nu ar fi decât o biruință a răului să credem că miracolul binelui cotidian nu răscumpără anii răvășiți de acute infidelități. Trecutul nu este definitiv și nici prezentul mai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
simțită prezența. Dezrădăcinarea nu mai creează angoase. Inculturarea noului se dispensează de lecția trecutului. După Reformă, puțini europeni mai cred că ar mai fi ceva de învățat din tradiția eclezială a primului mileniu creștin. În filozofie, metoda radical-dubitativă de gândire aspiră la nimic mai mult decât autofondarea metafizică a subiectului (René Descartes). Cunoașterea tehnică și gândirea calculatoare - de fapt, tot ceea ce are de-a face cu materialitatea - sunt învestite cu atributele tari ale cunoașterii. Nu putem vorbi despre adevăr fără o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de efectele istoriei (wirkungsgeschichtliches Bewusstsein). Finitudinea este pentru om constitutivă și indepasabilă. Pentru că vorbim întotdeauna limba unei tradiții anume și pentru că semnificația acestei apartenențe este rescrisă mereu, nu vom reuși niciodată să ne înțelegem pe noi înșine mai bine. Putem aspira doar la o altă înțelegere. Comprehensiunea nu are un punct terminus ad quem bine definit. Pentru Gadamer, orice încercare de comprehensiune actualizează dialectica întrebării și a răspunsului. Reflexivitatea acestei dialectici face din interpret un subiect interogator, dar și un obiect
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
imitației inocente ne mutăm în sfera rivalităților mimetice, pentru care valori precum eroismul sau creativitatea rămân cardinale. În generația tinerilor formați la începutul anilor ’90, prioritatea convingerilor politice a declinat mereu această prioritate a ordinului etic față de orice epistemologie alternativă. Aspiram mai ușor, din convingere sau printr-o suită de convergențe, la titlul de „golan” mai degrabă decât la cel de „academician” - ambele revendicate glorios de Eugène Ionesco. Discuțiile avute la Asociația Foștilor Deținuți Politici au însemnat mai mult decât comentariile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
politică. Dar revoluția democratică a gustului instituie valoarea estetică printr-un simplu act de voință. Aserțiunea culturală a sinelui e separată de orice proiect paideic. Bildung nu mai emană grija anticilor și a medievalilor europeni pentru suflet (Jan Patodka), care aspirau la reîntregirea spirituală a chipului (das Bild) divin în matricea umanului. „Arta pentru artă” pronunță verdictul crizei și are ca marcă distinctivă retorica discontinuității. Temporalitatea catastrofică a unui secol marcat de două conflagrații mondiale și un paralizant Război Rece a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]