3,106 matches
-
tratând totdeauna subiecte din viața socială, religioasă și niciodată din politică. Am ținut doi ani cursuri la Universitatea populară de la Ghimeș, întovărășit de regretatul meu coleg N. N. Botez. Timp de patru ani am făcut să apară la Bacău revista literară Ateneul, la care a colaborat tineretul cu bucăți literare. Când revista a încetat să mai apară mi s-a spus că a fost o activitate falimentară. Sper că în vremuri mai bune se va scrie altfel despre utopia și pasiunea mea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
timpului, își dă seama de penuria descurajatoare a tipăriturilor, dar și de modul aproape dramatic în care intelectualii trebuie să fi resimțit această lipsă. Iată cum arăta tabloul presei literare în intervalul 1859-186616: "Foița de istorie și literatură" (Iași, 1860), "Ateneul român" (Iași, 1860), "Revista română" (București, 1861), "Dacia" (Iași, 1861), "Țăranul român" (București, 1861), "Din Moldova" (Iași, 1862), "Buciumul" (București, 1862), "Foaia Societății pentru Literatură și Cultură Română în Bucovina (Cernăuți, 1865), "Familia" (Pesta, 1865), "Revista Dunării" (București, 1865), "Albina
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
o bază pentru turism acceptabilă, deși sunt foarte multe obiective turistice; promovarea este deficitară. În schimb, avem un centru universitar de prestigiu și o viață culturală vivace. Că tot veni vorba despre viața culturală a Iașului, ce se întâmplă la Ateneul din Tătărași? E, oarecum, producția dumneavoastră (Era în toi, la acea oră, scandalul provocat de spectacolul "Evangheliștii", de Alina Mungiu Pippidi, în regia lui Benoît Vitse C.C.). Am lăsat un fel de testament în privința Ateneului. Intenția mea era să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Iașului, ce se întâmplă la Ateneul din Tătărași? E, oarecum, producția dumneavoastră (Era în toi, la acea oră, scandalul provocat de spectacolul "Evangheliștii", de Alina Mungiu Pippidi, în regia lui Benoît Vitse C.C.). Am lăsat un fel de testament în privința Ateneului. Intenția mea era să aibă funcțiile pe care le-a avut după Marea Unire. Să asimilăm ce e mai bun în lume și să ne expunem ce avem mai bun. Considerați că "testamentul" de care vorbiți a fost încălcat? Părerea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Între timp, ducându-și la bun final mandatul de manager s-a retras, în 2008, de la conducerea instituției C.C.) La început credeam că da. După piesa aceea. Acum înclin să cred că nu. Eu am o frică, poate nejustificată, că Ateneul se poate transforma într-o crâșmă, într-o "bombă" de cartier. Interesele financiare sunt foarte mari și există acest risc. Benoît a fost o garanție că așa ceva nu o să se întâmple. Din punctul acesta de vedere el s-a achitat
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Din punctul acesta de vedere el s-a achitat excepțional. Știam ce muncă a făcut la Centrul Cultural Francez din Iași, e un bun manager, are relații peste tot în lume. Părerea mea e că Vitse ar trebui păstrat la Ateneul Tătărași și poate nu el ar trebui să ne mulțumească pentru asta, ci noi ar trebui să-i mulțumim. Cu o condiție: să fie mult mai atent. Nu este cenzură. Am fost peste tot în lume și am respectat religiile
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
demers. "Drumul Crucii a izbutit. A ajuns în București trecând ape, urcând munți, înfruntând zăpezi și viscole. Au spus că vor să împace națiunea cu Dumnezeu. Bravii purtători ai românismului nu au omis în drumul lor statuia lui Eminescu de la Ateneu, îndreptându-se apoi cu același mers către Patriarhia Română. Dumnezeirea a plâns din ceruri peste tricolorul românesc stropit deja cu lacrimi îndestule, în chiar clipa oficierii slujbei de un înalt sobor de preoți. Uzi până la piele, purtătorii Crucii au pornit
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a unor scriitori renumiți precum Ion Luca Caragiale, Mihai Eminescu, Ioan Slavici (născut la Șiria). Lângă Terra Nova vasul de lux Titanic, aflat într-o croazieră se scufundă în urma ciocnirii cu un aisberg (1912). George Enescu dirijează prima audiție la Ateneul Român a Simfoniei a II-a compusă de el, 28 martie-10 aprilie 1915. În satul Cuvin au avut loc alegerile comunale în anul 1904, care au adus în conducerea comunei pe Stoiu Sârb ca primar. Acesta a condus primăria comunei
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
când, la Sala Palatului din București, Mircea Dinescu devenea președintele Uniunii Scriitorilor din România. A doua zi, pe 23 aprilie 1990, începea istoria Pieței Universității. Apoi îmi vine în minte data de 15 dec. 1990, când s-a fondat, la Ateneul Român, Alianța Civică, pe al cărei prim președinte, Marian Munteanu, l-am ales, și data de 7 iulie 1991, când, la Opera Română din București, delegați ai Iașului fiind, am votat, amândoi, pentru apariția PAC, deși nici unul dintre noi nu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ca ipostază locală a valorilor de libertate ale Occidentului, militantismul dezinteresat și participarea civică directă la lupta pentru democrație câștigă tot mai mulți aderenți, ceea ce se va dovedi decisiv pentru progresul Opoziției politice. La 13 decembrie 1990 se reunește la Ateneul Român Congresul de constituire oficială a Alianței Civice, a cărei personalitate dominantă și emblematică este încă de pe acum Ana Blandiana. Tot atunci este expusă public și Carta Alianței Civice, care definea AC drept "organism reprezentativ al societății civile românești... care
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
În ciuda tonului moderat și aluziv, AC e percepută instantaneu de regim și de mediile de informare fidele acestuia ca un mare pericol de destabilizare și subversie. În zilele Congresului de fondare a AC, s-a putut constata, pe străzile din spatele Ateneului, o mobilizare excepțională de trupe, gata să intervină pentru reprimarea unei manifestații de stradă, în timp ce presa pro-FSN publica articole denunțătoare și apeluri incendiare contra "forțelor antinaționale care urmăreau destabilizarea țării". Singurul rezultat al acestor bătălii în mare măsură imaginare a
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
înverșunat își susțineau ei "descoperirile și invențiile". 2. Holera în folclorul românesc Și la noi în țară, panica stârnită de izbucnirile holerei a lăsat, de-a lungul vremii, urme adânci în memoria colectivă. Într-o conferință ținută în 1893, la Ateneul din Bârlad, doctorul Teodor V. Cerchez remarca, în legătură cu molima din 1831, că mulți bătrâni continuau să-și calculeze vârsta în funcție de acest eveniment. Astfel, dacă-l întrebai pe un moșneag: "de câți ani ești?, el îți răspundea: sunt născut în timpul sau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
crezi... Le pune muzică cultă, numa’ șopin, bah, brams, moțarturi și alte alea. Pe mine mă doare capul de la șopin și am căderi de calciu de la moțarturi, iar lor le merge bine la petale, zici că-au fost crescute la ateneu. Sandule, cred că sunt flori melomane! Altfel nu-mi explic... Ale ăluia de visavis sunt melomanele, nu prea le merge bine, am auzit, eu cred că Guță le oprește din creștere, iar Vijelie ofilește bobocii prematur... Dacă le cântă și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
are schepsis. Care din autori? Cel cu inițiativa sau cel care a modelat statuia? Și fiindcă tot am în față înscrisul care lămurește lucrurile, am să ți-l citesac întâi pe cel care dezvăluie pe autorii inițiativei: „Ridicat din inițiativa Ateneului Popular Toma Cozma din Păcurari - Iași în anul 1929”. Acum iată-l și pe meșter: „I. Schmith-Faur” „Mihai Eminescu 1850-1889”. Dacă ai să crezi că ai scăpat numai cu atâta, asta se cheamă bucurie în mână străină. Adică ce ai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
frizerie" nu va mai fi decât un pas, mic pentru om... Până acolo, să mai amintesc un fapt deloc întîmplător: într-un memorabil număr din "Dilema", tânărul poet a avut curajul să deconstruiască imaginea lui Eminescu, cel în trunks, din fața Ateneului, lamentabil transformat de taxidermiștii spiritului într-un Crist român. 155 "Bucla" este organizată ca o biografie, mai mult, ca o apologie a personajului central, Nea Gică, și ca o monografie a lumii lui de carton și poleială, lumea ca frizerie
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
valorile noastre, pe care le credeam superioare. După 1900, Bucureștiul devenise un oraș comparabil cu cele occidentale, era uneori numit "micul Paris", după cum România devenise "Belgia Orientului". Se spune că bulgarii veneau aici ca într-un pelerinaj, să vadă faimosul Ateneu, celebrul restaurant Capsa... Eram pentru ei un fel de substitut mai modest al Europei. Ne mândream față de ei cu cultura noastră, cu originea noastră, cu istoria noastră. în geografia noastră simbolică nordul era superior sudului. E interesant că românii din
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
statuile, 305 oricâtă importanță "socială" ar avea ele. Iubirea pentru un scriitor e pentru mine ceva intim și nu public. Gestul de odinioară al lui Geo Bogza de a pune o floare, de ziua nașterii lui Eminescu, în fața statuii de la Ateneu poate fi frumos, nobil etc. Dar cred că Eminescu ar dori mai degrabă, ca singură floare, înfiorarea reală la lectura, singur în camera ta, a unui vers din poemele lui. Câți îi mai aduc azi acest singur omagiu adevărat? Până la
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
poartă marca unei oralități de tribună, uzând din abundență de interogații, exclamații, false îndemnuri și încurajări, prescripții, verdicte etc. (de altfel, următoarea indicația metatextuală: "Această încercare critică, să nu se uite, era menită a se citi ca o conferență la Ateneul român", indiferent de autenticitatea ei, plasează discursul în sfera oratoriei pure). E limpede că aici discursul-parodie are în vedere existența-virtuală a unui auditoriu persuadabil și, de aceea, pune în mișcare un întreg arsenal retoric, de la tonul inflamat și gesticulația care
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ca reprezentanți: John Paxton -„Crystal Palace” - Londra; Gustave Eiffel - „Turnul Eiffel” - Franța. Antonio Gaudi - „Sagrada Familia”, „Casa Balto”,”Parcul Güell”; Arhitectura românească din sec. XX combină mai multe stiluri : o stilul romanic (Palatul Șuțu și Casa Filipescu) o stilul ecletic (Ateneul Român, Palatul Cantacuzino, Teatrul Național din Iași, Palatul de Justiție) o modernismul monumetal (Facultatea de Drept București și Institutul Agronomic București) Societatea de masă, născută în amurgul veacului XIX, nu aprecia însă cultura modernă, fiind atrasă de: o spectacole de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
15 Lumina cerului 19 Ghid pentru viitorii părinți 21 Povestea pisicuței Pisa 44 O poveste a adolescenței 55 Eternul feminin 61 Culorile iubirii 64 Sufletul 68 Transformarea 70 Noel 72 Bibliografie 144 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 6 7
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
complet. Om normal, nu era Beldiceanu" (Gorovei, 1930, p. 97). Stil și gîndire. Începuturile psihologiei literare în România În anul 1888 publică lucrarea "Stil și gîndire" la editura Șaraga din Iași, după ce anterior ținuse pe aceeași temă o conferință la Ateneul din București pe data de 19 aprilie a aceluiași an, având drept subtitlu Încercare de psihologie literară, în care propune o tipologie artistică cu patru tipuri: auditiv, vizual, motric și indiferent (pentru cei care au toate tipurile de imagini la fel de
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
1999, pp. 159-162. 42 Ion Simuț, O nouă școală a lui Caragiale, în "Familia", nr. 7, iulie, 1989, reprodus în Gheorghe Crăciun, Competiția continuă (Generația '80 în texte teoretice), ed. cit., pp. 39-45. 43 Al. Cistelecan, Moștenitori și moșteniți, în "Ateneu", nr. 2, februarie, 1989, reprodus în idem. pp. 339-342. 44 Sorin Preda, Competiția continuă, în "Ateneu", nr. 9, septembrie, 1988, reprodus în idem., pp. 368-369. 45 Vasile Gogea, Vocația succesorală, "Ateneu", nr. 11, noiembrie, 1988, reprodus în idem, pp. 356-357
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
iulie, 1989, reprodus în Gheorghe Crăciun, Competiția continuă (Generația '80 în texte teoretice), ed. cit., pp. 39-45. 43 Al. Cistelecan, Moștenitori și moșteniți, în "Ateneu", nr. 2, februarie, 1989, reprodus în idem. pp. 339-342. 44 Sorin Preda, Competiția continuă, în "Ateneu", nr. 9, septembrie, 1988, reprodus în idem., pp. 368-369. 45 Vasile Gogea, Vocația succesorală, "Ateneu", nr. 11, noiembrie, 1988, reprodus în idem, pp. 356-357. 46 Michael Riffaterre, L'intertexte inconnu, "Littérature", nr. 41, februarie 1981, p. 4. 47 Monica Spiridon
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pp. 39-45. 43 Al. Cistelecan, Moștenitori și moșteniți, în "Ateneu", nr. 2, februarie, 1989, reprodus în idem. pp. 339-342. 44 Sorin Preda, Competiția continuă, în "Ateneu", nr. 9, septembrie, 1988, reprodus în idem., pp. 368-369. 45 Vasile Gogea, Vocația succesorală, "Ateneu", nr. 11, noiembrie, 1988, reprodus în idem, pp. 356-357. 46 Michael Riffaterre, L'intertexte inconnu, "Littérature", nr. 41, februarie 1981, p. 4. 47 Monica Spiridon, Melancolia descendenței, O perspectivă fenomenologică asupra memoriei generice a literaturii, Ediția a II-a, Editura
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
5 Ion Simuț, Une nouvelle école de Caragiale, dans "La famille", nr. 7, juillet, 1989, reproduit dans Gheorghe Crăciun, La compétition continue (La génération '80 dans des textes théoriques), ed. cit., pp.39-45. 6 Al. Cistelecan, , Héritiers et Hérités en "Ateneu", nr. 2, februarie, 1989, reproduit en idem. pp.339-342. 7 Sorin Preda, La compétition continue, dans " Ateneu ", no. 9, septembre, 1988, reproduit en idem., pp. 368-369. 8 Vasile Gogea, La vocation successorale, " Ateneu ", no. 11, novembre, 1988, reproduit en idem
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]