2,132 matches
-
Meniul!" Burtosul căută cu privirea în jur, dar numai de formă: "Vă putem da un meniu, dar merge mai iute oral: varză călită, varză cu carne, varză fără carne. De altfel, suntem în postul Paștelui." "Varză cu carne, eu sunt ateu." Chelnerul mâzgălește comanda și, punându-și creionul după ureche, se întoarce pe călcâie, nu fără a da din mână familiar: "A plecat băiatul, și a și venit." Într-adevăr, în mai puțin de două minute, țuica e dinaintea lor. Ridică
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
acesta din urmă, criza economică, foametea și teroarea au făcut ca cea mai mare parte a populației să se îndepărteze de comuniști. Lovitura va veni totuși din exterior. În iulie 1919, armata română invadează țara pentru a distruge "regimul roșu ateu". La 6 august aceasta cucerește Budapesta, în timp ce Bela Kun al cărui regim nu a durat decît 133 de zile, trebuie să fugă în Rusia. Contrarevoluția a triumfat. Totuși, cînd amiralul Horthy, devenit șef al guvernului se pregătește să-l aducă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în inimile reci și împietrite, pentru a le transforma cu puterea exemplelor sale. Chiar și de s-ar întâmpla vreodată ca preotul să fie obligat să mânuiască secera și ciocanul, în ziua acea, în care el va apărea în ochii ateilor în toată lumina sa de curăție, de dezinteres și de iubire, masa muncitoare, convinsă de acest exemplu, va fi nevoită să-și deschidă ochii, își va reînnoi credința, va lăsa preotul liber pentru misiunea sa îngerească; și, din nou, s-
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Curajos, bun, supus, răbdător, înțelept și cu credință în Dumnezeu. Sfîntul soldat român, pentru care îndurarea și suferința sînt o deprindere. În tranșeele de la Siret am cunoscut valoarea țăranului român, soldații erau toți țărani. Am înțeles tot atunci, de la un ateu, nevoia de a crede în Dumnezeu. Aveam un camarad de tranșee, care, văzînd cum soldații își făceau cruce cînd plecau la atac, se mira mereu, cum poate cineva să creadă că există Dumnezeu, cînd nimeni nu l-a văzut. Într-
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
își făceau cruce cînd plecau la atac, se mira mereu, cum poate cineva să creadă că există Dumnezeu, cînd nimeni nu l-a văzut. Într-o zi, cînd bombele germane cădeau în tranșee din ce în ce mai aproape de noi, l-am văzut pe ateu speriat făcîndu-și cruce după cruce, pînă am fost acoperiți de pămîntul aruncat peste noi de explozia bombelor. După ce primejdia trecuse și scăpasem cu viață, nu l-am mai întrebat de ce și-a făcut cruce dacă nu crede în ea. Am
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
sub jurisdicția și ascultarea Episcopiei Romanului până la Începutul secolului al XIX-lea, când după răpirea Basarabiei de către ruși la 1812, trece la Eparhia Hușilor, văduvită de teritoriile din stânga Prutului prin tratatul de la București, iar după desființarea acesteia la 1949, de către ateii comuniști, a trecut la Episcopia Romanului și Hușilor, și din 1968 la Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Biserica cu hramul „Sfânta Treime” („Sfânta Troiță”), ctitoria boierilor Alexandru și Casandra Râșcanu, nepoata Episcopului Ioanichie, a fost sfințită la 8 noiembrie 1781, finalizarea
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
din iunie 1948, a stat împreună cu Nicolae Cobîlaș, dar și cu Dumitru Bordeianu, care a intrat în conflict deschis cu 'Țanu', pe care îl descrie ca fiind 'de un orgoliu și de un sadism feroce'. Bordeianu spune că Popa era ateu convins, asculta cu atenție ce se discuta în cameră, îi plăcea să polemizeze și fusese anchetat doar câteva zile, fără să aibă urme de bătaie, ceea ce ar sugera că a ajuns la un acord cu autoritățile comuniste chiar din primele
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
abandonezi încercărilor ce ți se propuneau. Eu eram pregătit deja! Doresc să vă mai spun câte ceva despre mine, pentru a înțelege mai bine experiența ce urma să o trăiesc în viitorul foarte apropiat. Sunt inginer. Pe vremea aceea eram un ateu convins, singura mea credință fiind știința, cunoașterea demonstrată prin legile fizicii și matematicii. Credința în alte forme de manifestare decât cele materiale (și verificabile) mi se părea cel puțin o stupiditate. Chiar dacă formația mea interioară este una umanistă, instruirea tehnică
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
întrebare, este împăcat în credința sa și atât; intelectualul acceptă sintagma prin educația primită de mic în familie sau prin formarea ulterioară în spirit religios. Dar cum poate deveni conduită de viață un astfel de precept în viața unui intelectual (ateu), într-un mod conștient? Prin definiție, el nu poate accepta ușor ceva ce, prin educație, i se pare un nonsens. Lui îi trebuie o explicație logică dusă, poate, până la abstract. N-ar fi necesară și o... revelație? Chiar dacă înțelege și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
fenomen important și specific epocii faptul că istoria religiilor (religionshistoria) este tot mai mult discreditată și înlăturată din universități, atât în Europa, cât și în America, și că această excludere este organizată prin alianțe deloc sfinte între ortodocși pioși și atei, fie aceștia din urmă marxiști sau burghezi, diferența nemaiavând nici o importanță. Cele două tipuri de dogmatici au un interes vital în oprimarea cercetării libere, autonome, a religiei. Pentru grupul pios, aceasta pare a fi o amenințare față de unicul sistem dogmatic
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cumva o trădare față de vechile principii pravoslavnice. Uitând, aceștia, că unul dintre factorii de extremă slăbiciune a rezistenței romândești față de robia ruso-comunistă a fost tocmai acea mult-trâmbițată „auto-cefalitate” a marii Biserici Ortodoxe, lucru care a permis statului comunist brutal și ateu să se amestece În treburile sale, Începând cu primul abuz - acela când Gh. Dej, În ciuda practicii și a tradiției acestei mari Biserici naționale, l-a numit În fruntea ei pe un oarecare mărunt preot de la TÎrgu-Jiu, Iustinian, tocmai pentru a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să-și abjure ideile „avântate și revoluționare ale tinereții!”. Ca președinte al unei țări ce vrea să regăsească drumul spre o normalitate democrată și burgheză, trebuie nu numai să accepte, ci și să „militeze” pentru capitalism, ba, penibil pentru un ateu „științific”, trebuie să-și facă cruce când, asistat de un sobor Înalt de preoți, ascultă recules Sfânta Liturghie! Astfel, „sărmanul Iliescu” și-a pierdut propria-i credință, dar a câștigat puterea; și, devenind mai puternic și mai liber decât oricând
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
lui Densușianu, inclusiv faimosul argument al absenței translatorilor pe Columna lui Traian. Se anula astfel romanizarea, romanii nefiind decât cuceritori temporari ai Daciei. În schimb, se amplifica nemăsurat valoarea civilizației dace (nu În sensul religios al lui Zalmoxis, comuniștii fiind atei. Se puneau Însă În evidență cunoștințele științifice și chiar Înclinările filozofice ale dacilor. Izvorul ideal pentru o asemenea interpretare este Iordanes, istoric din secolul al VI-lea, autor al unei istorii a goților. Propunându-și să-i Înfățișeze pe goți
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
se arată neliniștit de renașterea comunității greco-catolice, căreia nu se grăbește să-i restituie bisericile devenite ortodoxe după 1948, ca și de relativul succes Înregistrat În anii din urmă de confesiunile neoprotestante.) Înainte de 1989, mulți români se prefăceau că sunt atei. Astăzi, aproape toți se declară credincioși. Imediat după revoluție, bine educat În spirit comunist, Iliescu a perseverat un timp, definindu-se drept „liber-cugetător“. „Domnule Iliescu, credeți În Dumnezeu?“, a fost ultima Întrebare, neașteptată, pe care i-a pus-o Emil
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pe care i-a pus-o Emil Constantinescu În confruntarea televizată din ajunul alegerilor prezidențiale din 1996. Iliescu s-a fâstâcit și nu prea a știut ce să răspundă. A Încercat, cam neconvingător, să argumenteze că „liber-cugetător“ nu Înseamnă chiar ateu. Cinstit — dar nepolitic — ar fi fost să spună că este ateu. Nu este o crimă să fii ateu! Dar În România, astăzi, nu se mai poate, cel puțin dacă ești om politic. Pierzând alegerile, Iliescu a mai făcut un pas
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din ajunul alegerilor prezidențiale din 1996. Iliescu s-a fâstâcit și nu prea a știut ce să răspundă. A Încercat, cam neconvingător, să argumenteze că „liber-cugetător“ nu Înseamnă chiar ateu. Cinstit — dar nepolitic — ar fi fost să spună că este ateu. Nu este o crimă să fii ateu! Dar În România, astăzi, nu se mai poate, cel puțin dacă ești om politic. Pierzând alegerile, Iliescu a mai făcut un pas (În speranța că le va câștiga data următoare): a Început să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
s-a fâstâcit și nu prea a știut ce să răspundă. A Încercat, cam neconvingător, să argumenteze că „liber-cugetător“ nu Înseamnă chiar ateu. Cinstit — dar nepolitic — ar fi fost să spună că este ateu. Nu este o crimă să fii ateu! Dar În România, astăzi, nu se mai poate, cel puțin dacă ești om politic. Pierzând alegerile, Iliescu a mai făcut un pas (În speranța că le va câștiga data următoare): a Început să se Închine! Altminteri, toți oamenii politici, inclusiv
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o mică biserică catolică, Sfânta Anna, cu o fațadă impresionantă - 33 de arcade, arhitectură gotică -, o biserică despre care se spune că Napoleon, încântat de cele văzute, ar fi vrut s-o mute la Paris. Vizitarea bisericilor îi deranjează pe ateii din Trenul Literaturii - există și din aceștia. Unii refuză să mai intre în biserici, spunând că e aproape sufocant să suporte „atâta credință”. „De ce fac esticii trasee turistice din vizitarea bisericilor? De ce a consimțit clerul la așa ceva?” - mă întreabă o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a copiilor (ca și în Iordania și în alte țări) constă în a-i pune pe copii să repete în cor sloganele oficiale. Dar unde, în guvern, sunt mai mulți creștini ca în Egipt, unde îți este permis să fii ateu și unde femeile au avut drept de vot înaintea franțuzoaicelor. Oficialitățile au un argument (foarte utilizat în regiune): "Ori noi, ori Frații Musulmani. Ori șurubul strâns, ori baia de sânge, ce preferați?" Creștinii preferă statu-quo-ul, și nu sunt singurii. Paștile
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu bonetă rotundă. Șocul imaginilor m-a descumpănit. Nu-mi scapă faptul că puterea de impact a unei efigii se măsoară după suma de nedumeriri pe care le stârnește, dar efectiv nu vedeam ce l-ar putea apropia pe argentinianul ateu de libanezul șiit. Greșeam. În patruzeci de ani, torța și-a schimbat purtătorii, dar noaptea, flacăra este aceeași după cum același este și imperiul sfidat. Nu cea a lui Robin Hood, ci a samuraiului trăitor în marginea societății, să zicem: a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lui Buridan, care nu se poate decide între căpița de fân și pârâul de colea, rămâne cu copitele curate, dar a refuza să intervină, mai devreme sau mai târziu, n-ar fi decent. Așadar, de partea cui? Ca un creștin ateu ce sunt, aș răspunde fără ezitare: de partea celui mai slab, hic et munc. Am avea nevoie de o morală a momentului t. Ar fi una de tip stoic. Ea ar ști dinainte ce se va întâmpla când vântul își
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în mod strălucit, manifestându-și din când în când și niște indignări care nu-i costă nimic. Niciodată nu e prea târziu să mai înveți ceva. O cauză poate fi considerată ca importantă atunci când niciun om cinstit, fie el evreu, ateu, creștin sau musulman, nu poate refuza să-și pună semnătura în josul poliței. Efectul de seră, foametea din Sahel și uciderea pruncilor nou-născuți numărând puțini partizani declarați, acești cei mai mari numitori comuni galvanizează energiile tuturor prietenilor neamului omenesc care se
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a ispitelor refulate, ca o oglindă întinsă, dacă nu în fața caracterului nostru, cel puțin în fața a tot a tot ce cuprinde el în materie de virtualități netraduse în fapte, de înclinații sau de regrete. În orice om, fie el chiar ateu, sălășluiesc un muslman, un creștin și un evreu care dormitează, dar pe care o astfel de galerie plină ochi îi pot trezi, dând în vileag atunci anumite alergii sau predispoziții intime, nebănuite până în acea clipă. În jocul florilor și al
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nemurirea" pentru un artist? Îi dau în continuare dreptate lui Nichita Stănescu. Și tu și eu abordăm la fel, avem aceeași viziune "romantică" de abordare a destinului. "Nemurirea" poate să nu însemne nimic, la fel cum credința în Dumnezeu pentru atei nu înseamnă nimic. Dar cât de echilibrați, de întregi ne simțim având credință! Anii trecuți "Bahluiul literar" devenise foarte mocirlos, în multe locuri dăduse peste margini rupând zăgazuri, prietenii, înțelegeri... Cum s-au retras valurile în matcă? Cu ce pagubă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pus rănit și plin de Sânge. A vrut să ne arate la toți că este Adevărul Adevărat, că S-a jertfit și nu este o născocire omenească. Oricât S-a străduit El, de ce mai sunt și poate vor mai fi atei să nege Adevărul? Nu Înțeleg. Dar El va rămâne deasupra totdeauna. Această piatră este groasă de vreo 30 cm. Deasupra ei sunt 7 candele atârnate. Foarte frumoase și mari. Părintele David ne citește o Sfântă Evanghelie, noi toți Îngenunchem, ne
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]