52,791 matches
-
Dar până că Ralea să devină aici spirituș rector această funcțiune o exercitase din plin Ibrăileanu, cel căruia i se datorează (ămpreună cu D. D. Pătrășcanu) meritul de a fi reluat ciclul revistei ăntrerupt an 1916. Importante, ăn luările de atitudine ale lui Ibrăileanu șanț, desigur, eseurile sale despre apusul poporanismului și clarificările oarecum postume despre fizionomia acestuia. Va reduce poporanismul la categoria specificului național, pe care a continuat să o apere câtă vreme (un deceniu ăntreg) a mai scris an
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
fac cîteva precizări: mai întîi, recunosc explicit că sînt îngrijorat. ansa nu internaționalizarea limbajelor mă îngrijorează - acest proces este legitim și el trebuie exploatat inteligent, iar nu deplîns - , ci superficialitatea comunicării, informația în grabă și confecționarea, de dragul demonstrației, a unor atitudini de care tocmai vrei să te desolidarizezi pentru a da credibilitate propriilor aserțiuni. Dacă Perjovschi ar fi citit așa cum se cuvine textul meu, adică l-ar fi citit cu ochiul și nu cu urechea, ar fi constatat că eu nu
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
ce își începuseră activitatea încă înainte de primul război mondial și o continuaseră și între cele două războaie, si o generatie mai tânără de scriitori, care se apropiaseră de mișcarea revoluționară, nu prea numeroși, totuși înzestrați și de acum definiți în ceea ce privește atitudinea lor literară. Aceste generații - cu tot nivelul de care se bucurau - nu se credea totuși că ar putea să determine o miscare revoluționară în însuși procesul de formare a literaturii, având în vedere lipsa lor de experiență, mai cu seamă
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
câștiga focurile de artificii ale unei epoci iluzorii și derizorii. Fiindcă suntem invadați de "ultimii oameni", de ființele infantilizate pentru care viața se împarte fatal în două emisfere: muncă și distracție, nu avem altă posibilitate decât de-a adopta o atitudine desuetă.Atitudinea îndârjita, cum am arătat, e la rândul ei perisabila. Să fii doar pentru o zi în mintea cititorilor, acesta e curat blestem! Să scrii repede și scurt. De acord! Și Cioran spunea: va veni ziua în care nu
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
de artificii ale unei epoci iluzorii și derizorii. Fiindcă suntem invadați de "ultimii oameni", de ființele infantilizate pentru care viața se împarte fatal în două emisfere: muncă și distracție, nu avem altă posibilitate decât de-a adopta o atitudine desuetă.Atitudinea îndârjita, cum am arătat, e la rândul ei perisabila. Să fii doar pentru o zi în mintea cititorilor, acesta e curat blestem! Să scrii repede și scurt. De acord! Și Cioran spunea: va veni ziua în care nu vom mai
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
e curat blestem! Să scrii repede și scurt. De acord! Și Cioran spunea: va veni ziua în care nu vom mai citi decât telegrame... Dar și rugăciuni! Între relaxare și crispare nu mai rămâne, deci, decat contemplarea, cea mai desueta atitudine. E posibil ca literatura acum să fie, paradoxal, în pericol chiar din cauza autorilor extrem de talentați. Excesul de talent poate fi, incredibil, la fel de nociv că și lipsa de talent. Nu poți să scrii a dacă n-ai ceva de spus a
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
vede, e aceea a transcenderii, a învingerii dichotomiei relaxat-crispat, postmodernism ludic, - literatura zilei. Aceste două extreme, fără îndoială, sunt direcțiile pe unde va naviga literatura viitorului. Dar opoziția lor nu e neapărat fertila. Poate de aceea avem nevoie de o atitudine desueta. Cum s-o câștigăm în condițiile fugii de desuetudine? Simplu! Citindu-i și recitindu-i pe mării scriitori (Shakespeare, Dostoievski, Rilke, Blaga etc.). Nu să-i citim ca să-i rescriem și astfel să-i coborâm la nivelul înțelegerii noastre
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
a am impresia că m-a plăcut", stînd de vorbă cîteva ore, vorbindu-i de proiectele sale). Altădată îi scrie Lenei: "Chagall mă întreba alaltăieri dacă vreau să mă stabilesc în Israel. I-am explicat situația mea, i-am explicat atitudinea actuala a României față de Israel și a înțeles foarte, foarte bine, în genere, a avut de-a face cu români plecați". Înregistrează trei dintre compozițiile sale (Norii, Munții și La moartea lui Ștefan cel Mare) și recoltează din partea unor avizați
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
la apogeul puterii ei. Echilibrul trăsăturilor, tunsoarea specific română, cu breton, împreună cu figură hotărîtă dau o impresie de calm maiestuos". Contrastul între ironia titlului și normalitatea citatului este evident. În vreme ce citatul dovedește doar intenția de a forma la elevi o atitudine larg culturală, obișnuință de a privi și de a interpreta imagini din epocile trecute (lucru curent, si nu de puțină vreme, în manualele străine similare), atitudinea jurnalului dovedește indignarea în fața blasfemiei de a folosi cuvîntul breton atunci cînd se vorbește
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
citatului este evident. În vreme ce citatul dovedește doar intenția de a forma la elevi o atitudine larg culturală, obișnuință de a privi și de a interpreta imagini din epocile trecute (lucru curent, si nu de puțină vreme, în manualele străine similare), atitudinea jurnalului dovedește indignarea în fața blasfemiei de a folosi cuvîntul breton atunci cînd se vorbește despre un părinte fondator. Pentru a vedea cum s-a creat reacția de respingere la un termen și la o descriere normală, putem reparcurge în grabă
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
face, aici, cu brutalitatea victimei, care înțelege să răspundă, cu toată energia, agresorului sau"), o scrisoare a lui Laszlo Alexandru către Paul Goma, un atac plin de insulte la adresa lui George Pruteanu (atac în cursul căruia apare o referire fugitiva la atitudinea lui George Pruteanu față de Jurnal-ul sus-menționat), un schimb de scrisori între Laszlo Alexandru și Gabriel Andreescu referitoare la George Pruteanu (plus un comentariu al lui Laszlo Alexandru care, printr-o coincidență, îl favorizează pe Laszlo Alexandru), un pamflet plin
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
sub titlul În jurul lui Paul Goma figurează și două reacții intempestive a lui Laszlo Alexandru la ceea ce a scris Ioan Buduca, în calitate de critic literar, despre volumul Între Icar și Anteu. A treia secvență a cărții cuprinde o pătimașa luare de atitudine în problema scrierii cu a și cu sunt, autorul declarându-se cu totul împotriva acestei reveniri la ortografia precomunistă și încercând să demonstreze, cu o pedanterie agresivă, ca un avocat, ca Academia Română "nu are autoritatea necesară" pentru a institui reguli
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
simte vexat constatând că devotamentul lui a fost confundat cu obedienta și protestează într-o manieră mai puțin academică: "pentru mine lumea nu se împarte în șefi, sefuti și futuți".) După cum se vede, Laszlo Alexandru are față de propriile sale texte atitudinea pe care o are un editor față de textele unui clasic. Consideră că tot ce a scris într-o anumită perioadă - articole, însemnări, scrisori etc. - prezintă importantă și trebuie adus la cunoștința publicului. În plus, se simte dator să explice, prin intermediul
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
de acord cu Comandamentul Armatei Franceze din Ungaria, ocuparea militară a zonei. Ofensiva începea pe 16 aprilie 1919. Apelând la detalii inedite, din presa vremii și chiar din Buletinele Marelui Cartier General român, Ioan Tepelea se simte obligat să ia "atitudine față de orice demers istoriografic căruia-i lipsește suportul științific și care alunecă la modul infatigabil în perimetrul propagandei istorice". Zis și făcut. Proba de foc o dă Oradea, unde ungurii aveau un important centru de recrutare și mobilizare în jurul Școlii
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
Afară", "Prietenii", "Ea și ăfericireaă", Bucureștiul vechi cu farmecul sau, pierdut după al II-lea Război. Evocarea acestei legături speciale cu mama, se face și sub ochiul atent al psihologului care găsește conexiuni interesante între întîmplări trecute și prezent, între atitudini de atunci și de-acum. Între nenumărate sugestii despre relația sensibilă, delicată și protectoare creată de Ea (așa o numește pînă la sfîrșitul volumului) cu o artă mai degrabă dictată de instinct decît învățată de undeva, autoarea aduce în prim-
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
dorit a ameliora, în exterior, imaginea țării. Nu în mod special a creației autohtone. Nu era nevoie în mod special. Căci personalitățile acesteia, nu multe dar importante, de aproximativ trei decenii configurează o realitate artistică consistentă, dovedesc originalitate atât în atitudinea componistica, cât și în privința realizării, a mijloacelor, a limbajelor. Rezultatul? Nu mă așteptam să pot observa afirmarea vreunei capodopere. Aceasta se naște rar, se naște greu. Dar ea nu apare niciodată în deșert. Trebuie să existe un nivel mediu care
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
a zilelor noastre, a deceniilor din urmă. Dacă aceasta a fost una veridica, este greu de apreciat. Au lipsit marile, foarte marile personalități componistice ale sfârșitului de secol. Cele acreditate. Chiar și dimensiunea, valoarea acestora devine relativă în contextul unor atitudini, a unor opțiuni stilistice dintre cele mai diferite. Mulți accepta o comoda cantonare în estetici romantice, neoclasice, expresioniste, în formularistici de tip ethno ce presupun gesturi și mai puțin atitudini, mai putin motivații profunde. Există și justificări. Drumul către public
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
Chiar și dimensiunea, valoarea acestora devine relativă în contextul unor atitudini, a unor opțiuni stilistice dintre cele mai diferite. Mulți accepta o comoda cantonare în estetici romantice, neoclasice, expresioniste, în formularistici de tip ethno ce presupun gesturi și mai puțin atitudini, mai putin motivații profunde. Există și justificări. Drumul către public se obține pe cai știute, pe cai bătătorite. Puțini, în zilele noastre, își permit luxul - mă exprim astfel! - de a experimenta. M-aș suspectă de subiectivism flagrant dacă aș aprecia
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
regelui Carol al II-lea, a cedat pentru o săptămînă, funcțiunea de premier pentru a rămîne consecvent cu promisiunile făcute regentei. Și mai sînt și alte asemenea cazuri, cel față de suveran, căruia îi reproșa acută carenta morală, provocînd, prin această atitudine, pierderea guvernării PNȚ din 1933 pînă în septembrie 1940. Se poate spune că Iuliu Maniu a fost, negreșit, un mare caracter, însuflețit de o inegalabila ținută morală. Întrebarea e dacă aceasta trăsăstură de caracter poate fi singura îngăduita în comportamentul
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
care, chiar la cererea autorităților, au preluat, pentru cîteva zile, apărarea capitalei fostului imperiu. În fruntea armatei românești disciplinate, s-a înapoiat la Arad, declarînd ministrului maghiar trimis, aici, pentru tratative, că solicită ăruperea completă de Ungaria". Și-a menținut atitudinea și la o nouă rundă de tratative cu guvernul maghiar și, de aici, la decizia din 1 decembrie 1918 la Albă Iulia, Maniu devenind președintele Consiliului Dirigent, si, apoi, după moartea bătrînului Gh. Pop de Bășești, președinte al PNR. Memorialistul
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
desființa partidele politice, i-a răspuns ferm: ăMajestatea Voastră nu aveti dreptul să desființați partidele politice, ci dimpotrivă să guvernați prin partide politice". Dar memorialistul Z. Boilă exagerează vădit cînd consideră dictatură regală drept ao catastrofă națională". E dezvăluită apoi atitudinea, de altminteri știuta, a lui Maniu împotriva Arbitrajului de la Viena, așa cum a fost pronunțată la o a doua ședința a Consiliului de Coroană (ăArbitrajul este nul în formă și fond. Consider, prin urmare, nulă și neavenita sentința dată de arbitri
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
problemele însele", afirma în titlu autoarea, ca un prolog al unei suite de distincții pe cât de necesare, pe atât de urgențe. Se va traduce această indiferență a comunității în trei cauze, subtil amănunțite: a) persitenta în mentalul colectiv a unor atitudini specifice perioadei dictatoriale (e vorba despre lipsa de considerație pentru sine a individului); b) indiferență indivizilor față de problemele de perspectivă; c) lipsa deprinderilor individuale în interpretarea datelor. Aș spune că, pe lângă inspirația sociologică, se gândește aici și psihologic - și mai
Strict confidential by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17582_a_18907]
-
Gheorghe Grigurcu În Discursul anilor^90, Mihai Zamfir se arătă a fi unul din cei mai eficienți antiideologi ai noștri. Am comentat, cu cîtva timp în urmă, în cîteva articole, atitudinea unui alt universitar bucureștean, ale cărui Idei inoportune dizolvau, în impact cu conștiința noastră eliberată de cenzură, nuanță voita de ironie, spre a rămîne chiar astfel: inoportune. Fostul ideolog de înaltă clasa - faptul că e dublat de un cărturar nu
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
păcate, o lărgire semantica, bazată probabil pe o interpretare neriguroasă, aproximativa, a fost deja acceptată de principalele noastre dicționare. În DEX, adjectivul condescendent e definit (ediția a II-a, 1996, reia absolut identic explicația din prima ediție) "care are o atitudine plină de respect sau de bunăvoință față de cineva; respectuos, amabil"; în vreme ce condescendenta ar fi o "purtare plină de considerație și de bunăvoință față de cineva; respect, amabilitate, deferenta". Doar la substantiv e adăugat un sens secundar, cu indicația "peiorativ": "aer de
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
al relațiilor sociale nu pot exista sinonime perfecte. A pune pe același plan noțiunile respect, bunăvoință, deferenta, amabilitate, condescendenta etc., pe care le diferențiază o serie întreagă de nuanțe, e fals. În domeniul politeții, deferenta și condescendenta sînt aproape antonime. Atitudinea "de sus în jos", politețea evident autoimpusa, îngăduința față de un inferior, superioritatea afișată sînt cu totul altceva decît respectul sau cordialitatea. Confuziile care se pot naște din folosirea întîmplătoare a acestor termeni sînt destul de neplăcute: o frază construită pentru a
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]