2,006 matches
-
este al doilea ocean ca mărime de pe Pământ, acoperind aproape 20% din suprafața să. Numele oceanului, care se trage de la mitologia greacă, înseamnă "Marea lui Atlas". Atlanticul este mărginit de America de Nord și America de Sud, în vest, si Europa și Africa, în est. Este legat de Oceanul Pacific prin Oceanul Arctic în nord, și prin Pasajul Drake în sud. În plus, este legat artificial de Pacific prin Canalul Panama. Linia
Oceanul Atlantic () [Corola-website/Science/298652_a_299981]
-
teoretice, fiind studiate evoluția iconografica a unor steme. Artă heraldica s-a dezvoltat în evul mediu, mai ales în perioada cruciadelor. Se utilizau că surse de reprezentare sigiliile, monedele, monumentele, pietrele tombale, piesele de mobilier, scrisorile de înnobilare, diplomele și atlasele. Erau utilizate că simboluri heraldice lei, vulturi, cruci, mierle, șerpi, monștri. Din secolele XIII-XV se utilizau ornamente și coiful. Din secolul XVI a început declinul, ca în epoca modernă să dispară în urmă apariției statelor naționale și asociațiilor. Stema era
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
și Sextil Pușcariu, să elaboreze clasificări diferite după criterii diferite, în funcție de acceptarea graiului maramureșean ca o varietate individualizată sau nu. O primă semnalare a existenței unei unități dialectale maramureșene aparține lui Emile Picot în 1873. Gustav Weigand (1908), autorul primului atlas lingvistic român, vorbește doar de trei subdialecte (bănățean, muntean și moldovean), însă are meritul de a identifica anumite particularități pentru graiurile din Crișana și Maramureș. Emil Petroviciu, într-un studiu din 1954, emite ipoteza că aria maramureșeană ar putea reprezenta
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
în Cătălina și 80 în cătunul Dorna - în total de 205. Situația este similară în 1900, când Recensământul austriac înregistrează 314 greco-catolici, iar Șematismul 331 . 1.Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-86430-0-7 2.Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000, ISBN 978-973-45-0396-4 3. Mariana Pintilie, Comuna Panticeu - studiu monografic complex, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2012, ISBN 978-973-7709-71-4.
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
alte drumuri paralele cu fluvial - drumurile “țintei” și “olacului”, motiv pentru care localitatea a fost cunoscută, încă de la prima sa atestare documentară, sub forma de târg. Relieful teritoriului pe care îl ocupa municipiul Roșiorii de Vede, după harta hipsometrică a Atlasului geografic, este caracteristic parții de vest-centrală a Câmpiei Române despărțită aici, de valea râului Vedea, în două compartimente: Găvanul Burdea - la răsărit și Câmpia Boian - la apus. În zona Roșiorii de Vede, pe malul drept al râului care completează numele
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
fost anii 1921-1925, când a existat o școală înființată de istroromânul Andrei Glavina. este pe cale de dispariție, ceea ce este reflectat de prezența ei în "Cartea roșie a UNESCO despre limbile în pericol", secțiunea „Limbi în pericol grav” (Istroromâna), și în "Atlasul UNESCO al limbilor din lume în pericol". Începând cu anii 1990 s-au întreprins unele acțiuni de salvare a istroromânei. Fiind semnatară din 1997 a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, Croația este invitată de către Consiliul Europei să ia
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
Panait Cerna”. Aceste trei entități, precum și familiile se preocupă de cultivarea moștenirii culturale meglenoromâne. În orice caz, idiomul este pe cale de dispariție, fiind înscris în "Cartea roșie a UNESCO despre limbile în pericol", secțiunea „Limbi în pericol grav”, și în "Atlasul UNESCO al limbilor din lume în pericol". Fiecare sat meglenoromân își are graiul său, care sunt grupate în mai multe feluri. Există o împărțire în două grupuri: cele din Umă și Țărnareca pe de o parte, și cele din L
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
Hilberg sunt, în general, considerate a fi o estimare minimală, întrucât, de regulă, el includea numai cazurile mortale pentru care există dovezi certe și evita orice ajustare statistică. Istoricul britanic Martin Gilbert a folosit o abordare similară în lucrarea sa "Atlas of the Holocaust," dar a ajuns la un număr de 5,75 milioane de evrei morți, deoarece a estimat numere mai mari de evrei uciși în Rusia și în alte locuri. Lucy S. Dawidowicz a folosit date din recensămintele de
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
din 2005) care face ca, de exemplu, un savant austriac precum Max Clară, care s-a folosit în cercetările lui de cadavrele victimelor naziste să fie în continuare recunoscut (se păstrează astfel și azi în manualele de medicină și în atlasele de histologie occidentale încă numele celulelor descoperite de el - "celulele Clară") pentru contribuțiile lui; o dovadă a aceluiași dublu standard este și faptul că atlasul de anatomie întocmit de Eduard Pernkopf - un alt savant austriac și nazist înfocat, tot atât de înfocat
Nicolae Paulescu () [Corola-website/Science/297856_a_299185]
-
fie în continuare recunoscut (se păstrează astfel și azi în manualele de medicină și în atlasele de histologie occidentale încă numele celulelor descoperite de el - "celulele Clară") pentru contribuțiile lui; o dovadă a aceluiași dublu standard este și faptul că atlasul de anatomie întocmit de Eduard Pernkopf - un alt savant austriac și nazist înfocat, tot atât de înfocat că și colaboratorii lui în munca de întocmire a lucrării, despre care chiar și în 1990 "New England Journal of Medicine" scria că "este o
Nicolae Paulescu () [Corola-website/Science/297856_a_299185]
-
acesta. Numele lor apar în surse în mai multe limbi și în și mai multe variante: Situația limbii istroromâne este reflectată de prezența ei în "Cartea roșie a UNESCO despre limbile în pericol", secțiunea „Limbi în pericol grav”, și în "Atlasul UNESCO al limbilor din lume în pericol". În prezent modul de viață al istroromânilor nu diferă de cel al populației majoritare. Odată cu industrializarea începută în anii 1950, și istroromânii s-au orientat spre orașe în căutare de lucru, mutându-se
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
de Științe în perioada 1920-1938. A predat cursurile: Cartografie-topografie, Geografie matematică: Pământul, astru al Universului; Pământul, locuința omului; Harta și calendarul; Citirea hărților; Cartografie: suprafața cartografică în proiecțiunile azimutale și a susținut lucrările practice: Construcții de reliefuri și întocmiri de atlase, la Secția de Geografie a Facultății de Științe. La Secția agronomică a predat disciplina Topografie, curs și lucrări practice. A fost membru activ al Societății geografice „Dimitrie Cantemir” din Iași, vicepreședinte al secției militare a Societății Regale Române de Geografie
Scarlat Panaitescu () [Corola-website/Science/307092_a_308421]
-
Între anii 1952-1955, lucrează ca proiectant principal la Institutul de Proiectări Silvice București, unde realizează cercetări amănunțite asupra torenților și alunecărilor de teren. În 1956 este numit profesor la Academia de Științe Economice din București. Între 1970-1978, este coordonator al "Atlasului Național de Geografie al României", publicat sub egida Academiei Române. Pe lângă lucrările cu caracter didactic și unele proiecte de sistematizare, a mai publicat peste 250 de lucrări de geografie. Acestea îi dau titlul de geograf complet, având contribuții esențiale în geografia
Victor Tufescu () [Corola-website/Science/307099_a_308428]
-
Institutului de Lingvistică al Academiei Române (1955), decan al Facultății de Filologie din Cluj. Concomitent, este angrenat în munca de cercetare din cadrul Muzeului Limbii Române, întemeiat și condus de Sextil Pușcariu, unde colaborează la elaborarea "Dicționarului limbii române". Participă la lucrările "Atlasului lingvistic român", partea a II-a, realizat de Emil Petrovici, prin conceperea unor chestionare și efectuarea anchetei dialectale la istroromâni. Preocupările sale științifice se vor axa, în principal, pe două direcții: onomastica și filologia.
Ștefan Pașca () [Corola-website/Science/307104_a_308433]
-
cum ar fi George Reisman. Potrivit biografului lui Rand, Jennifer Burns, Rothbard a fost inițiat atât în epistemologia aristoteliană și întregul domeniu al drepturilor naturale, prin discuțiile sale cu Rand, și, la un moment dat, a descris romanul lui Rand, ”Atlas Shrugged” ca nu numai ca fiind cel mai mare roman scris vreodată, aceasta este una dintre cele mai mari cărți scrise vreodată, de ficțiune sau non-ficțiune. Mai târziu, cu toate acestea, el a părăsit cercul ei și a parodiat relația
Murray Rothbard () [Corola-website/Science/308525_a_309854]
-
urmată de genitivul numelui latin al constelației în care se află steaua. Această modalitate este foarte folosită în limbajul astronomilor și în programe de tip planetarium, precum Starry Night. Aceste denumiri au fost introduse de astronomul german Johann Bayer, în atlasul sau ceresc Uranometria, în 1603. O denumire Bayer este formată din două părți: Astfel, α Tăuri (pronunțat « Alpha Tăuri ») este denumirea Bayer a stelei Aldebaran. Este posibilă și folosirea unei abrevieri de trei litere a constelației: Aldebaran este desemnată astfel
Denumirea Bayer () [Corola-website/Science/308076_a_309405]
-
se explică faptul că pretutindeni unde religia inspiră încă în mod substanțial legislația, Declarația Universală a Drepturilor Omului nu este corect aplicată, cum se poate observa pe harta sistemelor de justiție în lume. J.P. Denis, Alain Frachon, Rémy Michel (dir.): "Atlas des religions", 194 pp., ed. La Vie-Le Monde, HS, Paris 2011, pp. 66-67 și "Encyclopaedia Universalis".
Șaria () [Corola-website/Science/308133_a_309462]
-
la Zagreb. Mentorul profesorului Floră la elaborarea acestui studiu deosebit de important și care are 530 de pagini, a fost prof. dr Mirko Deanović de la Facultatea de filozofie a Universității din Zagreb. Akademician Mirko Deanović a inițiat publicarea impozantei lucrări "Lingvistički atlas Sredozemlja" (Atlasul lingvistic al țărilor mediteranene). În perioada anilor 1948-1952, a fost profesor la Liceul Român din Vârșeț și la Școală Normală din Vârșeț. În perioada 1952-1955, a fost profesor la Scoala Superioară de Pedagogie din Novi Sad (Secția pentru
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
Mentorul profesorului Floră la elaborarea acestui studiu deosebit de important și care are 530 de pagini, a fost prof. dr Mirko Deanović de la Facultatea de filozofie a Universității din Zagreb. Akademician Mirko Deanović a inițiat publicarea impozantei lucrări "Lingvistički atlas Sredozemlja" (Atlasul lingvistic al țărilor mediteranene). În perioada anilor 1948-1952, a fost profesor la Liceul Român din Vârșeț și la Școală Normală din Vârșeț. În perioada 1952-1955, a fost profesor la Scoala Superioară de Pedagogie din Novi Sad (Secția pentru limba și
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
Mâțica srpska, 1962, 169 pag.), cât și teza să de doctorat publicată sub titlul "Rumunski banatski govori u svetlu lingvističke geografije" (Beograd, Filološki fakultet Beogradskog Univerziteta, Monografije XXIV, 1969, 528 str. + 44 hărți). Tot din acest domeniu fac parte și "Atlasul lingvistic al graiurilor românești din Banatul iugoslav" (Lingvistički atlas rumunskih dijalekata iz jugoslovenskog Banata) și "Micul atlas lingvistic al graiurilor istroromane", două lucrări capitale care, din păcate, încă nu au văzut lumina tiparului în Șerbia. Grație angajamentului de mai mulți
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
de doctorat publicată sub titlul "Rumunski banatski govori u svetlu lingvističke geografije" (Beograd, Filološki fakultet Beogradskog Univerziteta, Monografije XXIV, 1969, 528 str. + 44 hărți). Tot din acest domeniu fac parte și "Atlasul lingvistic al graiurilor românești din Banatul iugoslav" (Lingvistički atlas rumunskih dijalekata iz jugoslovenskog Banata) și "Micul atlas lingvistic al graiurilor istroromane", două lucrări capitale care, din păcate, încă nu au văzut lumina tiparului în Șerbia. Grație angajamentului de mai mulți ani al actualei conduceri a Societății de Limbă Română
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
u svetlu lingvističke geografije" (Beograd, Filološki fakultet Beogradskog Univerziteta, Monografije XXIV, 1969, 528 str. + 44 hărți). Tot din acest domeniu fac parte și "Atlasul lingvistic al graiurilor românești din Banatul iugoslav" (Lingvistički atlas rumunskih dijalekata iz jugoslovenskog Banata) și "Micul atlas lingvistic al graiurilor istroromane", două lucrări capitale care, din păcate, încă nu au văzut lumina tiparului în Șerbia. Grație angajamentului de mai mulți ani al actualei conduceri a Societății de Limbă Română din Voivodina în frunte cu președintele Lucian Marină
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
Iordan - Al. Rosseti” al Academiei Române a publicat cartea despre cercetările profesorului Radu Floră făcute la istroromani și a facilitat oamenilor de știință să se informeze mai bine despre concluziile acestui renumit om de știință, lingvist și dialectolog prezentate în "Micul atlas lingvistic al graiurilor istroromane". A fost membru permanent al renumitei instituții științifice Mâțica Srpska din Novi Sad iar, din anul 1953, a fost și collborator al Centrului Internațional pentru Dialectologie din Louvain (Belgia). A participat la mai mult de douăzeci
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
Aici scrie poemul "Planta simțitoare" ("The Sensitive Plant"). În iunie își schimbă din nou reședința, plecând la Livorno, unde scrie celebra " Odă unei ciocârlii". În august, pleacă la San Giuliano, o localitate balneară de lângă Pisa. Scrie poemul fantastic "Vrăjitoarea din Atlas" ("The Witch of Atlas") și piesa satirică în versuri "Oedip tiranul" ("Oedipus Tyrannus, or Swellfoot the Tyrant"), inspirată de răsunătorul scandal izbucnit în Anglia în legătură cu procesul intentat de prințul regent soției lui legitime, prințesa Carolina. Evenimentele din viața politică europeană
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
simțitoare" ("The Sensitive Plant"). În iunie își schimbă din nou reședința, plecând la Livorno, unde scrie celebra " Odă unei ciocârlii". În august, pleacă la San Giuliano, o localitate balneară de lângă Pisa. Scrie poemul fantastic "Vrăjitoarea din Atlas" ("The Witch of Atlas") și piesa satirică în versuri "Oedip tiranul" ("Oedipus Tyrannus, or Swellfoot the Tyrant"), inspirată de răsunătorul scandal izbucnit în Anglia în legătură cu procesul intentat de prințul regent soției lui legitime, prințesa Carolina. Evenimentele din viața politică europeană îl preocupă în egală
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]