7,010 matches
-
nu reprezenta poporul român și nu era democratic. Byrnes și Molotov au luat imediat poziția de atac. Scăpînd de teama de a pune în pericol interesele pe care le avea Occidentul în Polonia și încurajat de monopolul american asupra bombei atomice, Byrnes adoptă o poziție foarte fermă împotriva sovieticilor. Molotov era la fel de încăpățînat. Moscova era speriată de refuzul Americii de a-și deconspira secretele atomice și Molotov se hotărî să-și ascundă teama sub o mască belicoasă. Mai mult decît atît
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pericol interesele pe care le avea Occidentul în Polonia și încurajat de monopolul american asupra bombei atomice, Byrnes adoptă o poziție foarte fermă împotriva sovieticilor. Molotov era la fel de încăpățînat. Moscova era speriată de refuzul Americii de a-și deconspira secretele atomice și Molotov se hotărî să-și ascundă teama sub o mască belicoasă. Mai mult decît atît, Molotov era de-a dreptul surprins că Statele Unite refuză să le acorde sovieticilor o sferă de influență în Balcani. Moscova nu se amestecase în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în care ajunseseră tratativele cu Molotov, de la Londra, putea fi soluționat negociind direct cu Stalin. În următoarele săptămîni, Harriman a discutat în repetate rînduri cu Stalin și Molotov. Pe sovietici îi preocupa o serie de probleme, printre care și bomba atomică: era monopol american sau aparținea Aliaților? Iar Japonia era sub bastion american sau tripartit? Americanii erau și ei preocupați de controlul Aliaților asupra Europei de Est, Iranului și Coreei 299. Byrnes voia, de asemenea, să detensioneze relațiile sovieto-americane, căci Națiunile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
controlul Aliaților asupra Europei de Est, Iranului și Coreei 299. Byrnes voia, de asemenea, să detensioneze relațiile sovieto-americane, căci Națiunile Unite urmau să se întrunească în ianuarie. Discuțiile purtate în noiembrie de către Truman cu Clement Attlee, privind controlul asupra energiei atomice i-au oferit lui Byrnes ocazia de a relua negocierile cu Molotov. Pe 15 noiembrie, Truman a acceptat ca secretele energiei atomice să fie împărtășite, treptat, Marii Britanii, sovieticii rămînînd pe dinafară. Pe 23 noiembrie, Byrnes i-a scris lui Molotov
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să se întrunească în ianuarie. Discuțiile purtate în noiembrie de către Truman cu Clement Attlee, privind controlul asupra energiei atomice i-au oferit lui Byrnes ocazia de a relua negocierile cu Molotov. Pe 15 noiembrie, Truman a acceptat ca secretele energiei atomice să fie împărtășite, treptat, Marii Britanii, sovieticii rămînînd pe dinafară. Pe 23 noiembrie, Byrnes i-a scris lui Molotov, fără știrea autorităților londoneze. El voia să se organizeze, la Moscova, o întrunire a miniștrilor de Externe, pentru a se discuta o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
rămînînd pe dinafară. Pe 23 noiembrie, Byrnes i-a scris lui Molotov, fără știrea autorităților londoneze. El voia să se organizeze, la Moscova, o întrunire a miniștrilor de Externe, pentru a se discuta o serie de probleme, inclusiv monopolul energiei atomice 300. Molotov și-a dat acordul, pe data de 29. Britanicii erau de-a dreptul furioși. Se temeau ca nu cumva decizia unilaterală a lui Byrnes de a trata cu sovieticii să nu trădeze o problemă mai gravă, și anume
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
auditoriu format din membri ai PCR, cu ocazia aniversării Revoluției Bolșevice. Acesta spunea că Uniunea Sovietică avea să "scuture lanțurile pe care ni le pregătesc nouă acum gangsterii și ațîțătorii de război imperialiști... Nici o mînă, nici măcar una înarmată cu bomba atomică nu va putea întoarce înapoi roata istoriei"479. Lucrurile o dată clarificate, Consiliul Securității Naționale a trecut la revizuirea politicii americane vizavi de Uniunea Sovietică. Pe 30 martie 1948, Consiliul a aprobat CSN 7, care conchidea că "obiectivul suprem al comunismului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să reducă și, în final, să înlăture dominația sovietică din Europa de Est. În ultimele luni, sovieticii fuseseră destul de curajoși. Puseseră bazele unei Germanii de Est independente, înființaseră Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) și făcuseră pentru prima dată experiențe cu bomba atomică. În CSN 58/2 se arăta clar că țările-satelit au o "importanță secundară". În lupta bipolară pentru putere, ele aveau rolul de "adjutante ale puterii sovietice", care se extindea în Europa 497. Și totuși, răzvrătirea lui Tito părea să indice
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Departamentului de Comerț. Și CSN 68 s-ar putea să fi avut vreo influență asupra Consiliului. Deși a fost aprobat oficial de către Truman abia pe 30 septembrie 628, documentul estima că în 1954, Uniunea Sovietică avea să posede suficiente bombe atomice pentru a înfrînge SUA. Pentru a evita aceasta, CSN 68 recomanda o concentrare militară masivă, atît de intensă încît să-i silească pe sovietici să renunțe la orice planuri pentru un atac surpriză împotriva Statelor Unite. Aceasta însemna, fără îndoială, că
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
proiectul astfel încît să satisfacă nevoia Administrației de a avea drept de decizie 656. Așadar, noul proiect denumit oficial Legea cu privire la îngrădirea asistenței mutuale pentru apărare din 1951 includea un embargo pentru exportul de arme, muniție, materiale din domeniul energiei atomice, precum și din industria transporturilor și a petrolului, de importanță strategică. Mai mult decît atît, legea interzicea exportarea oricăror produse de o deosebită importanță strategică, care puteau fi folosite la fabricarea unor materiale de război țărilor care puneau în pericol securitatea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
război în mod deliberat, cel puțin pînă în 1955, perioada la care se referă aceste recomandări. Conform Noii Viziuni, apărarea americană trebuia să se bazeze pe puterea nucleară. Lumea liberă își putea păstra libertatea doar dacă își asigura suficiente arme atomice și sisteme de distribuire. O "mare capacitate atomică" ar fi asigurat un echilibru între securitate și economie, căci armele atomice erau mai puțin costisitoare decît cele convenționale 686. În Noua Viziune, lumea era divizată, dar stabilă. Această stabilitate se putea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1955, perioada la care se referă aceste recomandări. Conform Noii Viziuni, apărarea americană trebuia să se bazeze pe puterea nucleară. Lumea liberă își putea păstra libertatea doar dacă își asigura suficiente arme atomice și sisteme de distribuire. O "mare capacitate atomică" ar fi asigurat un echilibru între securitate și economie, căci armele atomice erau mai puțin costisitoare decît cele convenționale 686. În Noua Viziune, lumea era divizată, dar stabilă. Această stabilitate se putea menține prin arme nucleare și tratative. CSN 162
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
americană trebuia să se bazeze pe puterea nucleară. Lumea liberă își putea păstra libertatea doar dacă își asigura suficiente arme atomice și sisteme de distribuire. O "mare capacitate atomică" ar fi asigurat un echilibru între securitate și economie, căci armele atomice erau mai puțin costisitoare decît cele convenționale 686. În Noua Viziune, lumea era divizată, dar stabilă. Această stabilitate se putea menține prin arme nucleare și tratative. CSN 162/2 includea posibilitatea unor tratative cu sovieticii din diverse motive. Merită să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la Geneva pentru a încheia un acord de încetare a focului în Indochina, GC a hotărît ca noile liste restrictive ale COCOM să intre în vigoare începînd cu 16 august. Interdicțiile privind exportul de articole din domeniul armamentului sau energiei atomice rămăseseră neschimbate. Însă Listele Internaționale de embargo, restricții cantitative și supraveghere au fost reduse cu mai mult de 50%767. Dată fiind amploarea acestor reduceri, Statele Unite au fost nevoite să revizuiască listele prevăzute de Legea Battle. Pe 25 august, guvernul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1955, cînd președintele Eisenhower a adoptat CSN 5501780. Această politică fusese concepută în decembrie 781 și, ca și cea precedentă, se baza pe încrederea Americii în propria putere. Se recunoștea însă faptul că în ritmul în care se dezvolta forța atomică sovietică, pînă la începutul deceniului 1960, Moscova avea să dispună de mijloacele necesare pentru a lansa un atac nuclear de proporții pe teritoriul american. CSN 5501 preconiza că un război de anvergură din apropiata eră a rachetelor balistice intercontinentale "ar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
faptul că luase o poziție independentă față de Uniunea Sovietică și de țările din blocul estic 1251. Deși Findley înclina, mai mult decît ceilalți, către comerț, majoritatea vorbitorilor considerau România o excepție în cadrul relațiilor Est-Vest. Myron Kratzer, din Comisia pentru Energie Atomică a SUA, a confirmat că se avea în vedere un ajutor acordat României la construirea unui reactor nuclear pentru o uzină de apă grea1252. Alții au arătat că România, împreună cu Polonia și Iugoslavia importă produse agricole americane în sistem barter
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de naționalitate maghiară din România nu-și fac griji". În România nu exista "nici o discriminare"1940. În următoarele trei zile, Ceaușescu a cutreierat Statele Unite pentru a se întîlni cu lideri din industrie și comerț. El a vizitat uzina de energie atomică Sequoyah și sediul Institutului de Inginerie a Combustiei, din Chattanooga, Tennessee. A făcut două escale în Texas, dintre care una în Dallas, pentru a vizita Texas Instruments și Dresser Industries și cealaltă la Houston, pentru a vedea Centrul Spațial NASA
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
H. Freeman Matthews lui Richard McKinzie, 7 iunie 1973, p. 34, Biblioteca HST). 682FRUS, 1952-1954, II, 325-326 683Pentru detalii vezi FRUS, 1952-1954, II, 491-534. 684FRUS, 1952-1954, II, 587 685Ibidem, p. 580 686Ibidem, p. 581. Importanța pe care o dobîndiseră armele atomice marca o schimbare majoră față de politica anterioară, chiar și față de cea formulată de ultimul document din seria CSN 153 (Raportul Reformulare a politicii fundamentale de securitate națională, 10 iunie 1953, 14 p., CSN 153/1, cutia 5, asistent special CSN
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Read către McGeorge Bundy, 11 august 1964, Dosarul România, vol. 1, cablograme, conteinerele nr. 203-204, dosare pe țări ale CSN, Biblioteca LBJ 1113 Consiliul Securității Naționale a luat în considerare chiar și solicitarea României privind centrala electrică nucleară. Comisia Energiei Atomice nu a autorizat, însă, vînzarea acestei uzine înainte de 31 iulie 1968; Raport, p. 47, secțiunea F, Europa de Est, vol. I, cap. 3; cutia 1, Istoria administrativă a Departamentului de Stat, Biblioteca LBJ; Memoriu, John P. Trevithick către Charles E. Johnson, 27
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pag., 180.000 lei Semnele televiziunii, John Fiske, John Hartley, 216 pag., 120.000 lei Shimon Peres. De la Dimona la Oslo, Ileana Cudalb, 280 pag., 95.000 lei Societatea civilă, John Keane, 240 pag., 217.000 lei Stalin și bomba atomică, David Holloway, 360 pag., 98.000 lei Colecția MEMORII Am purtat steaua galbenă, Inge Deutschkron, 228 pag., 199.000 lei Am vrut unitatea Germaniei, Helmut Kohl, 312 pag., 173.000 lei Caietele privitorului tăcut, Constantin Ciopraga, 376 pag., 96.000
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Tractatus, Max Black a abordat pentru prima dată în mod direct această temă.54 Întrebarea lui este dacă stările de lucruri atomare sunt constituenți elementari ai faptelor. În acest caz, expresia Sachverhalt ar trebui să fie tradusă prin „fapt atomar“ (atomic fact), nu prin „stare de lucruri atomară“ (atomic state of affairs). Se știe că această traducere a fost acceptată de Wittgenstein. El a citit traducerea engleză semnată de Ogden și nu a obiectat față de această echivalare. Iar Russell a acceptat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în mod direct această temă.54 Întrebarea lui este dacă stările de lucruri atomare sunt constituenți elementari ai faptelor. În acest caz, expresia Sachverhalt ar trebui să fie tradusă prin „fapt atomar“ (atomic fact), nu prin „stare de lucruri atomară“ (atomic state of affairs). Se știe că această traducere a fost acceptată de Wittgenstein. El a citit traducerea engleză semnată de Ogden și nu a obiectat față de această echivalare. Iar Russell a acceptat-o drept neproblematică în „Introducerea“ pe care a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că Sachverhalt stă pentru ceva doar posibil „teoria P“. El prezintă și compară argumente pentru cele două „teorii“. Argumente pentru prima teorie sunt printre altele: 1) că Wittgenstein a aprobat traducerea lui Sachverhalt TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 151 cu atomic fact în versiunea originală din 1922, precum și în retipărirea acesteia, cu revizuiri, în 1933; 2) că propoziția este caracterizată drept „descrierea unei stări de lucruri atomare“ (de exemplu, în 4.023). Argumente pentru „teoria P“ sunt: 1) considerațiile despre „existența
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care a presupus angrenarea totalității resurselor umane și materiale disponibile într-o societate. Orgolii prea mari, pentru a stăpâni o lume devenită din ce în ce mai mică, au aruncat rapid umanitatea în brațele celui de-al Doilea Război Mondial, care cu bombele sale atomice putea să-i aducă pieirea. Europa a trăit spaima morții, văzând chipul hidos al sinuciderii care i-a rânjit grotesc. Nimic nu s-a dovedit mai fals decât a pune progresul în serviciul ideologiei. De atunci s-a instalat o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
plasa structurii dimensionale în care stă prins. Sub greutatea lui imensă, curbează spațiul și dilată timpul spre limitele dezintegrării lor. Animat de fuziunea nucleară, își consumă substanța și, odată cu ea, vârsta. Timpul său se scurge sub efectul reacțiilor dintre nucleele atomice. Îmbătrânește cu fiecare atom de hidrogen transformat în heliu. Din înaltul cerului, soarele se fixează deasupra noastră, învăluindu-ne cu lumina lui fierbinte. Razele incandescente ne pătrund prin ochi și încep a ne topi prin interior, transformându-ne într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]