1,844 matches
-
2007, p. 43; Mucchielli, 2005, pp. 163-187; Abric, 2002, pp. 16-25; Duck, 2000, p. 14 etc.). De exemplu, locutorul se caracterizează prin anumite date de ordin fizic, psihic, socio-economic, cultural etc., manifestă, în realizarea actului comunicativ, un anumit grad de autocontrol 12 (inclusiv al emoțiilor vezi mai jos)/autocenzură (diferit de la un locutor la altul și chiar pentru același locutor, în situații diferite de comunicare), anumite căi de autoprezentare 13, comunică verbal, nonverbal și paraverbal într-o anumită manieră (vezi ticurile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
partenera soțului, prietena confesoare, colega cu disponibilitate (sau nu) pentru discutarea unor probleme de ordin profesional, profesoara ilustrând o bună pregătire de specialitate, respectiv psiho-pedagogică etc.; de la un rol la altul pot varia strategiile politeții pozitive sau negative, gradul de autocontrol/autocenzură, gradul de implicare afectivă, raportul dintre rațional și afectiv etc. De asemenea, mijloacele valorificate în comunicare se nuanțează atât la nivel verbal, cât și paraverbal și nonverbal vezi, de exemplu, cuvintele și expresiile folosite în comunicarea de tip familial
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Institutul European. Cohen, J. L. (2008). 'That's not treating you as a professional': teachers constructing complex professional identities through talk. Teachers and Teaching: theory and practice, 14 (2), 79-93. Cojocaru, V. (2007). Stresul în comunicare: strategii și tehnici de autocontrol. București: Editura A.N.I. Collett, P. (2005). Cartea gesturilor: Cum putem citi gândurile oamenilor din acțiunile lor. Traducere de Alexandra Borș. București: Editura Trei. Collett, P. (2006). Cartea gesturilor europene. Traducere de Andreea Răsuceanu. București: Editura Trei. Collister, L. B.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
au un grad mare de libertate în negocierea (sau acceptarea) dreptului la cuvânt (Vasilescu, 2010, pp. 178-189). 20 "Inteligența emoțională ne determină potențialul de a ne însuși abilități practice bazate pe cinci elemente: conștiința propriilor afecte, reacții și resurse; motivația; autocontrolul; empatia; sociabilitatea" (Goleman, 2004, p. 24). 21 Particularizând, în încercarea de a le dezvolta copiilor "potențialul emoțional și social", părinții îi pot învăța pe aceștia "să adopte și să-și dezvolte caracteristicile inteligenței emoționale: să-și identifice sentimentele personale și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nevroză se caracterizează prin următoarele: atitudini regresive, activități revendicative, tendințe ipohondriace, manifestări de tip isteric. În cazurile cu o evoluție favorabilă activitatea de readaptare progresează, simptomatologia clinică estompându-se. Încărcătura agresivă și de autoacuzare se șterge. Se restabilesc capacitățile de autocontrol și individul își poate relua activitățile, conduitele și relațiile sale obișnuite. 3) Faza de reorganizare Aceasta implică o desprindere completă a persoanei de factorul psihotraumatizant. Faptul echivalează cu „uitarea” evenimentului patogen. Persoana se va referi la „situația psihotraumatizantă” la timpul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Alcoolismul secundar sau simptomatic care apare la persoanele cu tulburări psihopatologice preexistente, considerat, din acest motiv, și „alcoolism nevrotic”. Jellinek, propune o clasificare a alcoolismului în cinci grupe, după cum urmează: a) Alcoolismul alpha, reprezentând consumul regulat de alcool fără pierderea autocontrolului; b) Alcoolismul betha, este forma în care apar tulburări digestive și nervoase fără a fi însă urmate de o dependență fizică sau psihică; c) Alcoolismul gamma este forma în care apare o pierdere a autocontrolului asociată cu dependență fizică și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
regulat de alcool fără pierderea autocontrolului; b) Alcoolismul betha, este forma în care apar tulburări digestive și nervoase fără a fi însă urmate de o dependență fizică sau psihică; c) Alcoolismul gamma este forma în care apare o pierdere a autocontrolului asociată cu dependență fizică și psihică; d) Alcoolismul delta este forma în care capacitatea de a se abține de la a bea dispare și se accentuează dependența fizică și psihică de aportul regulat de alcool; e) Alcoolismul epsilon este alcoolismul periodic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
motiv pentru care societatea instituie măsuri de autoprotecție împotriva acestora. Existența de tip deviant este un model de viață în contradicție cu ordinea morală și cu legile social-juridice care normează viața în societate. Personalitățile violente sunt indivizi impulsivi, lipsiți de autocontrol și de critica responsabilității morale și sociale față de actele și conduitele lor. Având un mare potențial agresiv, ei îl descarcă sub forma conduitelor de violență: criminalitate, furt, tâlhărie, viol etc. 9) Identitate și destin Există o corelație directă între identitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de „transferul publicității” în planul sufletesc-uman, caracterizat prin „nevoia de a ieși în evidență”, prin nevoia de „faimă” care este expresia formală a unor conduite de factură demonstrativ-isterică. Absența valorilor formativ-modelatoare și cenzurate, duce la diminuarea până la pierderea criticii, a autocontrolului și a responsabilității morale. Libertatea capătă o „nouă” accepțiune, devenind o formă de comportament liber, necenzurat, care va degenera rapid în forme aberante, violență sau conduite antisociale. Valoarea persoanei este înlocuită cu valoarea colectivităților de indivizi, iar aceasta va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ironia sa incisivă la adresa unei societăți care nu a știut niciodată să îl aprecieze și care l-a văzut ca pe un detractor tocmai pentru că nu avea bazele unei societăți solide care să răspundă ironiei scriitorului printr-un spirit de autocontrol. Tot astfel, societatea contemporană românească pare să-și fi pierdut propria identitate ajungând să alerge contra cronometru în cursa infernală a progresului, uitând de propriile uzanțe, adoptând de cele mai multe ori un comportament mârșav pentru a-și urmări propriile interese, încercând
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
asigura condițiile realizării libertății personale, astfel încât aceasta să poată exista concomitent cu libertatea celorlalți. Presiunile, constrângerile pe care le exercită societatea asupra membrilor săi, prin intermediul normelor, poartă denumirea de control social. Cel mai important este să transformăm controlul social în autocontrol, pe principiul ”libertatea ca necesitate înțeleasă”, astfel încât comportamentul să poată fi reglat din interiorul fiecăruia dintre noi. Doar atunci omul este cu adevărat liber, altfel este doar sclavul unor reguli a căror necesitate nu o înțelege...
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ceea ce poate fi făcut în producerea unei lumi bune, dacă oamenii vor utiliza știința cu înțelepciune.“ Și adaugă: „Dacă o vor alege, știința poate să-i facă capabili pe nepoții noștri să trăiască o viață mai bună, oferindu-le cunoaștere, autocontrol și caractere care generează armonie, mai degrabă 346 GÂNDITORUL SINGURATIC decât conflict.“43 Puțini sunt cei din generația nepoților lui Russell care mai susțin astăzi un asemenea discurs. Convingerea nestrămutată a lui Russell a fost că rațiunea identifică valori cu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
prandial insulinic, conform stilului de viață. Există criterii medicale clare în acord cu care se face selecția pacienților utilizatori de pompă de insulină. Sistemul se adresează unor persoane cu solidă educație specifică și care sunt capabile să mențină ritmul unui autocontrol susținut (minimum 4-5 determinări/24h) și acceptă păstrarea permanantă a contactului cu echipa medicală (18, 22, 25, 30, 32). Pompa este plasată în exterior și este ancorată de centură sau accesorii vestimentare, necesită reumplerea rezervorului la un interval prestabilit (3
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
cel prandial este înlocuit per ansamblu, de regulă prin amestecuri insulinice; este relativ comod, dar nu oferă posibilitatea intervenției rapide asupra uneia sau alteia dintre componente; se adresează mai ales celor cu program de viață previzibil, și fără posibilități de autocontrol. În practică putem întâlni mai multe variante terapeutice cu o anumită denumire generică: „O singură injecție / 24h de insulină lentă” (seara: ora 22, sau dimineața: ora 8). Este o formulă care poate fi suficientă diabeticilor de tip 2 insulinotratați, cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
convențional se bazează pe folosirea unei doze fixe de insulină, adaptând stilul de viață (programul de activitate, dieta, efortul) la modul de acțiune al insulinei folosite. Acest tip de tratament a fost adoptat, precizam anterior, în condițiile absenței posibilităților de autocontrol glicemic sau glicozuric la domiciliu. Cu un astfel de tratament, în peste 70% din cazuri oscilațiile glicemice sunt mari, în special postprandial. Hipoglicemiile sunt rare sau absente. Valorile hemoglobinei glicate sunt proporționale cu „valorile glicemice medii”. În acest tip de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
kg corp. Dozele sunt, de regulă, modificate de către medic la controalele periodice. -(b) Tratamentul intensiv cu insulină constă în administrarea de 3-4 prize de insulină/24h, reprezentate de insuline prandiale 2-3 prize și insulină bazală 1-2 prize. Necesită practicarea unui autocontrol corect și finalizat prin intervenția asupra dozelor, atunci când este necesar. Aceste abilități sunt obținute în cadrul programelor de educație specifică (8). -(c) Tratamentul funcțional cu insulină, reprezintă adaptarea acestuia la stilul de viață al subiectului, 4-6 prize /24h, autocontrol zilnic 3-4
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
practicarea unui autocontrol corect și finalizat prin intervenția asupra dozelor, atunci când este necesar. Aceste abilități sunt obținute în cadrul programelor de educație specifică (8). -(c) Tratamentul funcțional cu insulină, reprezintă adaptarea acestuia la stilul de viață al subiectului, 4-6 prize /24h, autocontrol zilnic 3-4 ori/24h, doze modificate zilnic în acord cu stilul de viață. Tratamentul constă în individualizarea tipului și dozei de insulină, nu numai de la pacient la pacient, dar chiar și de la o zi la alta, în funcție de fluctuațiile glicemice ocazionate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
acestuia, trebuie să se bazeze pe gradul înalt de educație specifică a pacienților. Performanțele cele mai bune se obțin adaptând și individualizând strategia tratamentului la stilul de viață. Aplicat pacienților în afara oricărui program coerent educațional, sau celor fără posibilitate de autocontrol, poate deveni chiar periculos, mai ales dacă prezența complicațiilor cronice de tip neuropat a condus la atenuarea sau dispariția simptomatologiei de avertizare asupra hipoglicemiilor, consecințele clinice ale unor sindroame hipoglicemice repetitive pot fi multiple și grave. În concluzie, aplicăm tratamentul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
hipoglicemiilor, consecințele clinice ale unor sindroame hipoglicemice repetitive pot fi multiple și grave. În concluzie, aplicăm tratamentul insulinic intensiv și funcțional ori de câte ori pacientul îi înțelege mecanismul și necesitatea, îl acceptă fizic și emoțional și dispune de resursele financiare reclamate de autocontrolul metabolic. Acest tip de tratament trebuie evitat sub vârsta de 10 ani și la pacienții peste 65 ani. Inițierea oricărui tip de insulinoterapie se face calculând necesarul insulinic bazal și prandial zilnic, sensibilitatea circadiană la insulină (mai mică matinal și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
DZ tip 1: înțelegerea cauzelor presupuse a sta la baza declanșării DZ,semnificația simptomelor și a probelor de laborator (parametrii normali și patologici),necesitatea introducerii immediate a tratamentului (dietă, insulină sau medicație orală),noțiuni elementare de dietă și terapie medicamentoasă,autocontrol glicemic, glicozurie și cetonurie, noțiuni legate de dezechilibrele metabolice acute hipoglicemice, hiperglicemice și cetoacidotice,adaptarea noii condiții metabolice și a tratamentului la stilul de viață preexistent (programul de școală, muncă, efort fizic),asistență psihologică a subiectului și a familiei,adrese
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
program educațional specific. Eforturile făcute în scopul obținerii aceluiași nivel de echilibru metabolic în concordanță cu ameliorarea stilului de viață sunt asemănătoare celor depuse în DZ tip 1. Un loc aparte în programul de educație este ocupat de tehnicile de autocontrol glicemic la domiciliu. Acest autocontrol poate consta în determinarea zilnică (de regulă de mai multe ori pe zi) a glicozuriei și a glicemiei. Prima metodă este simplă, ieftină și destul de eficientă la o persoană bine instruită, dar nu oferă cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
în scopul obținerii aceluiași nivel de echilibru metabolic în concordanță cu ameliorarea stilului de viață sunt asemănătoare celor depuse în DZ tip 1. Un loc aparte în programul de educație este ocupat de tehnicile de autocontrol glicemic la domiciliu. Acest autocontrol poate consta în determinarea zilnică (de regulă de mai multe ori pe zi) a glicozuriei și a glicemiei. Prima metodă este simplă, ieftină și destul de eficientă la o persoană bine instruită, dar nu oferă cu precizie informații despre valoarea absolută
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
între aceste extreme nu este deloc ușoară. Rolul echipei de îngrijire și în primul rând al medicului este extrem de important. Pacientul trebuie să fie învățat cum să trăiască „cu diabet” și nu să trăiască „pentru diabet”. Întrucât în prezent, datorită autocontrolului și tratamentului funcțional cu insulină, atât complicațiile acute cât și cele cronice pot fi evitate, singura variantă logică este cea optimistă, care să sublinieze posibilitatea desfășurării unei vieți normale și de durată egală cu cea a persoanelor nediabetice (13). 10
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
asumă rolul de inițiator și, În felul acesta, riscurile, iar cealaltă are posibilitatea să-și demonstreze credibilitatea; generarea mecanismelor de integrare operațională și strategică, precum și a mecanismelor de control social (bazat În special pe reputație, obligații morale, Într-un cuvânt, autocontrol). Încrederea generează așteptări pe baza inferențelor privind istoria relațiilor anterioare și a trăsăturilor personale ale partenerului. Este așadar un produs structural contextualizat ce nu poate fi transformat În capital decât prin intermediul structurii rețelei și nu În cadrul schimburilor impersonale, de piață
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Coleman (1990) sau Molm și colaboratorii (2000). Homans consideră ordinea socială ca fiind produsul rezidual al interacțiunilor repetate, fiind caracteristica intrinsecă a relațiilor sociale. Controlul social este intern relațiilor sociale, nu este impus de mecanisme exterioare și este mai degrabă autocontrol. Schimburile repetate crează interdependențe care se susțin pe o combinație de obligații, așteptări, reputații și interese mutuale (Larson, 1992:98). Normele cooperării, Încrederea și reciprocitatea sunt constructe contextuale ale relațiilor sociale statornicite, având o istorie proprie și devin sursele ordinii
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]