1,727 matches
-
înțelege ce înseamnă a fi o identitate umană într-un moment al ivirii posibilității științifice de combinare a speciilor. Artistul atrage atenția asupra faptului că, în contextul tehnoștiinței, omul poate deveni nu doar cyborg prin implanturi și proteze electronice sau avatar prin intermediul reprezentărilor computaționale de la interfață, ci și o creatură transgenică prin dezvoltările geneticii, un organism care poate avea material genetic străin în propriul corp. Prin urmare, intervenția asupra viului înseamnă, în arta transgenică, hibridarea ființelor, mai degrabă decât melanjul imaginilor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
discursul transumanist discutat mai sus. Fenomenologia poate stăvili radicalitatea programului transumanist și îl poate redirecționa înspre un (postăumanism temperat și pragmatic. Astfel, prin influență fenomenologică, subliniem relevanța corporalității trăite în mod senzorial-motric și situate în spațiul virtual al cyborgului, al avatarului și al individului transgenic, atât în accepția de trup protezat sau alterat genetic, cât și de corp poziționat la interfața liminală a tehnologiilor comunicaționale. Conștiința cyborgică, cea avatarică sau cea transgenică nu este o conștiință purificată sau una transformată în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
oferă promisiuni atât în crearea de noi plante, animale sau recolte, în vindecare și în extinderea calității și a ciclului vieții, cât și în clonare și în modificarea geneticii embrionilor umani. Dacă umanul protezat sau interfațat în ipostazele cyborgului sau avatarului poate fi considerat o încercare de autodepășire, umanul transgenic are codul genetic manipulat până la limita sfidării proceselor evolutive darwiniene. În fine, nanotehnologia se angajează în augmentarea sistemului imunitar, în curățirea mediului înconjurător, în vindecarea cancerului etc. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cert în momentul de față este că umanul a început să fie ajustat cibernetic, biotehnologic sau genetic printr-o „cuplare” protezică sau interfațată care fie generează, fie degenerează producerea unei identități virtuale postumane. Conceperea cyborgului, a individului transgenic sau a avatarului operează ideologic și practic pe două planuri: tehnicizarea umanului și umanizarea tehnologiei. Ideologia postumană, ca orice ideologie, nu este neutră sau inocentă, ci pledează pentru hipertehnologism în același timp în care își ambiguizează subversiv perspectiva prin recursul la umanism: umanismul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Spre exemplu, chiar dacă este o metaforă a mașinii și o modalitate a disciplinei, cyborgul deopotrivă contestă autoritatea mașinii și supremația umană, ordinea socială, tabuurile și valorile striate ale spațiului și timpului. Prin scindarea, ruptura și diferența care îi caracterizează, cyborgul, avatarul și subiectul transgenic prezintă atât modele ierarhice și structurale, cât mai ales tehnici contradictorii și subversive de rezistență la organizarea definitivă și implacabilă. Încă o dată, individul se ipostaziază ca un „corp fără organe”, o identitate dezorganizată care sfidează integritatea, stabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
contingent, parțial și flexibil, individul cyborgic încearcă să se sustragă normalizării și standardizării (ca în teoria feministă a cyborgului promovată de Donna Harawayă, expunându-se sub posibila emblemă de „organe fără corp”. Dorința mașinică determină nu doar cyborgul, ci și avatarul și subiectul transgenic, să fie organisme, însă unele lipsite de organizare rigidă, aflate în devenire, în recombinare și în conexiune cu alte corpuri, organe, subiectivități, proteze, interfețe și gene. Prin urmare, intensitățile, vibrațiile și fluxurile ontologiei virtuale refuză nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și Girl Games, White (2001Ă sau Roberts și Parks (2001Ă analizează spațiile sociale MUDs și MOOs în funcție de posibilitățile de transgresare a genului (transgenderă și de alegere a identității avatarice (de pildă, dacă opțiunile pentru rasă, vârstă sau venit sunt facultative, avatarurile trebuie să aleagă unul dintre cele zece tipuri de gender în cadrul unui MOOĂ. De asemenea, Green (2001Ă se focalizează asupra modurilor în care genul este înscris în multiplele contexte corporale și subiective ale realității virtuale, iar Jimroglou (2001Ă scoate la
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Ființa (postăumană cunoaște, în acest context, restructurarea imaginală a corpului și „reformatarea” percepției și a identității, în raportarea la noile mașini comunicaționale, însă aceste fenomene și procese ale virtualizării se derulează în termeni materiali și organici. Modelele tehnoculturale prezentate (cyborgul, avatarul sau mutantul genetică presupun atât prezența biologică, cât și intruziunea protezei, a interfeței cibernetice sau a genei străine, indiferent dacă aceste modele sunt ficționale sau existențiale. Se concretizează, astfel, o paradigmă ontologică hibridă care atrage după sine o schimbare de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Featherstone și Burrow, 1995Ă: interesul estetic al modificării suprafeței corporale prin chirurgie cosmetică sau transplanturi; preocuparea funcțională a schimbării/înlocuirii corpului intern prin implanturi și proteze care dezasamblează și reasamblează corpul și simțurile; interesul iconic al reprezentării corpului sub forma avatarurilor conectate la interfața computațională. Primele două capitole discută ultimele două procese corporale sub numele de protezare și, respectiv, de avatarizare a umanului, în timp ce al treilea capitol adaugă practica alterării genetice. 4. Capitolul întâi nu se referă nici la abordarea cyborgului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
protezare și, respectiv, de avatarizare a umanului, în timp ce al treilea capitol adaugă practica alterării genetice. 4. Capitolul întâi nu se referă nici la abordarea cyborgului din perspectivă cyberfeministă (vezi D. Haraway în capitolul al patruleaă, nici la dimensiunile sociale ale avatarurilor din cadrul comunităților virtuale. 5. Abordăm problematica virtualului nu ca imaterial, ci ca paradigmă a materialității, aparținând deopotrivă tehnologiei comunicaționale și corpului uman. Propunem însă și alte direcții pentru înțelegerea virtualității (ca întrepătrundere între fizic și numerică, precum virtual = vital sau
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
agenții cognitivi la virușii computaționaliă 43 1.4. Protezarea trupului. „Mașinile dezirante” și „corpul fără organe” de la Deleuze și Guattari la virtualitatea tehnologică. 62 1.5. Stelarc și corpul cyborgic 83 1.6. Infomedicina 92 Capitolul 2. Identitatea la interfață: avatarul 104 2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfață 104 2.2. Identitatea postmodernă în spațiul virtual. Sherry Turkle și studiile etnologice 112 2.3. Alteritate și nomadism 121 2.4. Orlan și corpul avataric 135 2
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
texte. 1. Spiritul public în România postcomunistătc "1. Spiritul public în România postcomunistă" După 1989, desprinzându-se lent și convulsiv de orizontul mental al ceaușismului, făcut din „gândire captivă” (Czesßaw Mißosz), izolaționism și deprofesionalizare, limbă de lemn, „autonomia esteticului” și avatarul ei, „rezistența prin cultură”, cu foarte rare excepții de curajoasă reflecție alternativă articulată și relativ numeroase formule - de regulă, mutante- de expresie liberă, preponderent literare și esopice, intelectualii români au început să edifice în fine o sferă publică demnă de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cele decisive, așa cum, între alții, a arătat Michel-Rolph Trouillot pentru Haiti), deși tocmai acesta este astăzi consensul specialiștilor - se numără printre cei care cred că ieșirea din această criză conceptuală va interveni de la sine, în clipa în care „societatea monocromă”, avatar idealist al „societății fără clase”, va fi instituită. Dar Etzioni are mare dreptate într-un punct esențial: problema nu este culoarea pielii sau forma ochilor, ci poziția socială, care rezultă din legături și raporturi mult mai complexe; faptul că poziția
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și scheletul), se numără printre imitatorii marelui poet francez. Sub influența lui Baudelaire apare (la Mircea Demetriade mai ales) o poezie a spleenului. Peisajul devine proiecție interiorizată și evocă tărâmurile visului. Regresia în trecut ajunge la identificarea cu stări vechi (avataruri), în decorul epocilor revolute. Călătoria e fie nedefinită, fie exotic îndepărtată. Se cultivă o poezie a pietrelor prețioase. Explorarea universului floral incitând la fiori, extaze, sinestezii, erotica instinctuală și demistificatoare, acompaniată baudelairian de viziunile descompunerii (Al. Macedonski, Idile brutale, Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
intenția destul de evidentă de a instrumentaliza potențialul subversiv al culturii underground, al rock-ului și al muzicii folk, căreia îi adaugă elemente de folclor autentic și de poezie patriotică, repede devenită strident naționalistă, aceste festivaluri, aparent spontane în primul lor avatar, tind să canalizeze potențialul contestatar al culturii neoficiale spre un entuziasm bine dirijat către politicile ceaușismului extrem. Până la un punct încurajate de autorități fără aprobarea cărora mobilizarea a mii de tineri ar fi fost de neimaginat -, ele devin ulterior suspecte
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
omniprezența foștilor ofițeri de securitate în bănci și în fondurile de investiții, care apar acum, nu a încetat să susțină practici oculte în marginea legii și chiar mai grav decât atât57. După 2000, revenit la putere, PSD cel mai recent avatar al partidului creat și condus de Ion Iliescu s-a străduit să consolideze acest statut de oligarhie privilegiată a vârfurilor sale, amenințând să sufoce România sub dominația activiștilor reciclați pe care îi promovase și în afaceri, și în politică. Alegerile
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
politice și criza anilor '80. Declanșarea marii mișcări de propagandă îndreptate contra oponenților Frontului, care reînvie temele clasice ale luptei de clasă din anii 1945-1948, în conjuncție cu naționalismul și antioccidentalismul elaborat de regimul Ceaușescu în felul lui tot un avatar al stalinismului decadent lasă loc presupunerii că, în replică la începuturile de coagulare a opoziției, echipa Iliescu a fost adusă să conceadă poziții importante în noile structuri de putere celor mai reacționare forțe moștenite din epoca Ceaușescu. Domesticite și înspăimântate
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
1991, ca și tratatul politic de bază între România și Ungaria, încheiat în septembrie 1996, acordau minorității maghiare un statut și drepturi conforme cu normele Consiliului Europei, încrederea minoritarilor, și mai ales a maghiarilor, în FSN și în succesivele sale avataruri era foarte limitată. Ion Iliescu și susținătorii lui arborau la suprafață un idiom democratic și european, dar în discursul intern foloseau din plin retorica național-comunistă, și, mai grav, în raporturile politice concrete cu minoritatea maghiară, refuzau sistematic aplicarea cu bună
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și oameni, și idei liberale. Dincolo chiar de scena politică efectivă, conflictul a explodat în întreaga societate, pe care a divizat-o și a învrăjbit-o dramatic, ca în primii ani de după revoluție, când FSN transformase adversitatea politică într-un avatar al luptei de clasă. Invectivele și măsurile punitive au mers de la acuzarea publică a unor personaje de vază ale PNL, începând cu Dinu Patriciu (arestat preventiv, în văzul întregii țări) și continuând cu câțiva miniștri liberali (Teodor Atanasiu, Paul Păcuraru
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
politic într-un concurent activ pentru putere" (pp. 100-101). Metamorfoza FSN-ului în partid politic nu a rămas fără efect. A doua zi, cetățeni înfuriați de partinizarea subită a FSN-ului, pe care îl vedeau pe bună dreptate ca fiind avatarul postcomunist al PCR, au protestat pe străzile Bucureștiului. Liderii partidelor istorice, dizolvate în 1948, care începeau să se reînchege organizațional după o jumătate de secol de inactivitate, au denunțat și ei decizia FSN, acuzând imposibilitatea de organizare a alegerilor libere
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dreapta și BOR nu este deloc surprinzătoare, ținând cont de rădăcinile interbelice ale acestor afinități doctrinare, elocvent exprimate de relația cordială stabilită între Legionarism și ortodoxism. Atracția înspre extrema dreaptă manifestată de BOR în postcomunism apare astfel ca fiind un avatar al anilor treizeici. Axa ideologică centrală a viziunii instituționale a BOR rezidă, desigur, în naționalismul etnic ortodoxist. Ideile forță ale "naționalismului ortodox" pot fi reduse la două postulate interconectate: i) România este statul românilor, și ii) a fi român înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vedere geografic, România se află în centrul Europei") cât și pe cea verticală a timpului, unde îmbracă forma priorității istorice: "Prin strămoșii lor, geto-dacii, românii sunt unul dintre cele mai vechi popoare din Europa" (Scurtu et al., 2001, p. 5). Avatarurile naționalismului fanatic răbufnesc în aceste expresii ale centralității spațiale și primordialității temporale ale românității. Românii, a căror europenitate este incontestabilă ("Românii au aparținut dintotdeauna Europei. Întreaga lor cultură și civilizație este europeană"), au absorbit în ființa lor națională influențe europene
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
secretar la Legațiune atașat acum la Ministerul de Externe. Vă rog , dați d-lui Pătrașcu acomptul de 500 lei noi pentru ediția a treia a poeziilor lui Eminescu și priviți deocamdată această scrisoare drept chitanță.” (Idem, p.140) Acestea sunt avatarurile volumului ca obiect. Revenind însă la conținutul lui și la acel enunț din scrisoarea lui Eminescu, am atras atenția în altă parte că poetul vorbește de poezii „de intercalat” deci pune în discuție structura ediției princeps care se reeditează acum
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
-mi credința Și reapari din cerul tău de stele; Ca să te-ador de acum pe veci, Marie! Pe noi ne domină acest „eu” liric în spatele căruia îngrămădim suferința și trăirile biografice ale poetului. Luat în sine, ca „eu generic”, ca avatar al lui Iov de pildă, cântecul eminescian de tânguire are acea mistică pe care numai un creștinism profund, asumat, i-o conferă. Și dl. Răzvan Codrescu citește acest sonnet, și iată cum îl înțele ge: „Răsai asupra mea... este tot
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și echității exemplu dat de R. Dworkin, 1996). Oricare le-ar fi originea, aceste principii meta-istorice nu pot da naștere valorilor universale decât dacă sunt desoperite și enunțate lent, în cursul experienței istorice. S-ar spune că sunt actualizate pe măsură ce avatarurile omului își demonstrează excelența. Numim primul tip de răspuns minimalist. Este accesibil observației și discuțiilor științifice. Al doilea tip ține de o anumită concepție a omului. Oricare ar fi ea, alegerea făcută de tribunalul istoric nu este o operă anonimă
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]