1,792 matches
-
Dumnezeu", că a ales trufia de a "ieși din înrudirea cu Dumnezeu" omul nu s-a rupt niciodată definitiv de divinitate. Din punct de vedere teologic, căderea este în primul rînd o "cădere din ordinea valorilor; o pervertire a conștiinței axiologice pînă la secătuirea sensibilului de seva lui spirituală, de principii, de sensuri; un act, o "jertfire" oarbă, goală de sens" [Galeriu, 1991:78]. Și totuși, chiar dacă cu "chipul acoperit de patimi și cu frumusețea originară slăbită" (Maxim Mărturisitorul), omul a
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai mult sau mai puțin apropiate, următoarele domenii în care minciuna se poate manifesta: • ontologic: a iluziona, a plăsmui, a modela, a obtura, a obnubila; • (epistemo)logic: a minți, a falsifica, a neadeveri, a greși, a substitui, a voala etc.; • axiologic: moral: a păcătui, a trișa, a păcăli, a amăgi, a acoperi; estetic: a născoci, a imagina, a pastișa, a fabula; juridic: a înșela, a sustrage, a vicleni, a subtiliza, a fura etc.; • praxiologic: cultural: a oculta, a vrăji, a mitiza
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a dezinforma, a iluziona, a truca, a altera, a opaciza, a estompa, a perverti etc. Din acest tablou sinoptic rezultă clar că ideea de minciună nu poate fi limitată nici la nivelul epistemologicului pur, nici la nivelul ontologicului sau al axiologicului, întrucît acoperă un spectru de manifestări cu mult mai amplu. Desigur că nu putem spune cu certitudine (exceptînd cîteva situații) că un anume verb se plasează mai bine într-o clasă de manifestări decît în alta. În realitate, multe verbe
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
introduse prin verbe cum ar fi a modela, a mistifica, a imagina, a deforma etc. Fiecăruia dintre aceste tipuri de minciuni i se pot asocia acțiuni specifice preluate dintr-unul sau altul din domeniile conceptual-filosofice mai sus menționate: ontologic, epistemologic, axiologic, praxiologic. O situație specială o întîlnim în cazul limbajului autoreferențial, capabil să denumească actul însuși al interpretării teoretice (hermeneutice sau/și semiotice), prin concepte (de)mistificatoare precum: a conota, a simboliza, a interpreta, a (re)semnifica, a (di)simula, a
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
metodologică ce urmează: • Emitentul minciunii (CINE?), vizînd: trăsăturile de personalitate ale mincinoșilor; matricea combinațiilor posibile, generate de factorii de personalitate, factorii bio-psiho-sociali, factorii geo-cosmici; • Natura și conținutul mesajului mincinos (CE?), descriind: domeniile generale de manifestare a minciunii: ontologic, (epistemo)logic, axiologic, praxiologic; formele de exprimare a minciunii; • Semnificarea mincinoasă (CUM?), urmărind: tipurile de codare specifice discursului sistematizat (magico-ritualic, mitic, inițiatic, religios, filosofic, artistic, științific, ideologic etc.) și discursului comun (interacțiune simbolică cotidiană); funcțiile limbajului semnificator; mijloacele de manipulare a conștiinței colective
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fals) și minciună trebuie realizată. Dacă falsul este raportat prin excelența categoriei de adevăr logic (științific), desemnînd o negare totală a adevărului (prin aplicarea terțului exclus: sau adevărat sau fals), minciuna vizează deopotrivă valoarea logică (alethică), cît și pe cea axiologică (morală, de exemplu). Din acest ultim punct de vedere, rezultă că minciuna poate fi parțial sau total falsă în raport cu adevărul ei. 28 Metodologia hexagonului semiotic permite doar o analiză de rang median a situației de comunicare (mincinoasă), întrucît reduce la
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
grup, iar poziționarea ideologică a acestora în societate nu poate întârzia să fie pusă în discuție. Abordând problema alegerilor pe care le facem în spațiul social și politic, teoreticienii scot în evidență două concepte de raționalitate: cel instrumental și cel axiologic. Primul are în vedere mijloacele pe care le utilizăm, în acțiunile noastre, pentru a ne atinge scopurile sau pentru a ne împlini interesele, în timp ce al doilea se referă în principal la scopuri, conținând, în subtext, imperative de natură etică, așa cum
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Și aici, funcția de integrare prin care am caracterizat ideologia pe parcursul acestui studiu primează, problema intereselor trebuind înțeleasă ca fiind una secundară, deși nu de o importanță redusă. Fiind vorba, în plus, despre formule de cooperare socială, raportarea la standarde axiologice comune presupune încă o trimitere înspre prezența ideologiei. Cercetări recente în această direcție ne arată că, cel puțin în forma sa plurală a ideologiilor conceptul de ideologie devine utilizabil în contextul reconcilierii conflictelor potențiale care apar în plan social și
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cât și aspecte concrete legate de procesul de socializare, de formare și schimbarea atitudinilor, de influență și control social, comunicare persuasivă, aspecte care se regăsesc în viața cotidiană în clasele de elevi. Elevul vine în grupul școlar cu un sistem axiologic format în familie. Adeseori, valorile familiei și ale școlii sunt diferite. Cunoașterea setului atitudinal și axiologic al copilului trebuie să constituie punctul de plecare de a cărui cunoaștere depinde succesul demersului pedagogic. Procesualitatea și dinamica relațiilor dintre elevi și profesor
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
și control social, comunicare persuasivă, aspecte care se regăsesc în viața cotidiană în clasele de elevi. Elevul vine în grupul școlar cu un sistem axiologic format în familie. Adeseori, valorile familiei și ale școlii sunt diferite. Cunoașterea setului atitudinal și axiologic al copilului trebuie să constituie punctul de plecare de a cărui cunoaștere depinde succesul demersului pedagogic. Procesualitatea și dinamica relațiilor dintre elevi și profesor în clasă este puternic influențată de tipurile de relații ce se cultivă: competiție, cooperare sau conflict
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
să se apropie, chiar să se integreze și să se identifice, pe cât posibil, canoanelor recunoscute ca universale. în acest punct ultim, asimptotic, absolutul și relativul se întâlnesc. Valoarea de circulație devine absolută și invers. O adevărată coincidentia oppositorum culturală și axiologică începe să devină posibilă. Mai mult: să se impună chiar ca realitatea dominantă a conștiinței literare a secolului următor. Orizontul 2000 al culturii și literaturii nu mai are nici o legătură, să spunem, cu la peur de l'an mille. în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
filosofic” adresat națiunii la redobândirea conștiinței de sine. Procesul fenomenologic este urmărit și descifrat pe un parcurs spiritual ce evoluează „de la etnic la cultural”, iar mai apoi „de la cultural la ethos”, descriind tipurile de conștiință națională - istorică, organică, socială, spirituală (axiologică) și ontologică - în raport cu motivul originii, al statului și al destinului românesc. Exemplificarea și analiza aserțiunilor teoretice se modulează, ca și la Blaga, pe trunchiul creației folclorice și al tradiției anonime, tinzând să sistematizeze „letopisețul metafizic” în trei cronici - cea a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
literare semnate în „La Nation roumaine”. Sunt de subliniat în primul rând vigoarea selecției critice pe care o propune A. în demersul său analitic, ca și subtilitatea și finețea disocierilor, susținute de un acid și decomplexat spirit polemic. Limpezimea criteriilor axiologice recomandă o singură scară de valori estetice, validată integral de timp. De la Amintirile lui Mircea Eliade până la proza lui Vintilă Horia, de la romanul lui Theodor Cazaban până la dramaturgia parabolică a lui Eugen Ionescu, de la Scrisoarea (deschisă) către Constantin Noica, amendând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
stele strălucitoare, ce semnifică cele trei facultăți integrante la înființarea Universității (Filosofie, Drept și Științe). Un ultim element simbolic îl constituie culorile, deoarece azurul (albastrul) și argintiul se regăseau pe scutul familiei Cuza. Astfel, stema însumează suita aspectelor istorice și axiologice ce individualizează Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”». Vom preciza că și după aceste explicații rămân încă neclarități în legătură cu unele reprezentări heraldice de pe stema Universității, cu felul în care aceasta este realizată pe medalia aniversativă din 2010 (fig. 56av), cât și în legătură cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
o țară care a ridicat critica literară la rang de instituție și model, reprezentanții acesteia și-au pierdut aproape orice legitimitate în ochii cititorilor. Această înfrîngere majoră se datorează în primul rînd incapacității criticii de a se poziționa ca reper axiologic, de stabilitate în cernerea valorilor și de configurare a orizontului de așteptare, sau poate mai ales ca metodă de lectură rațională (cum au fost cele marxistă, structuralistă, textualistă, deconstructivistă etc.) față de critica impresionistă. De altfel, ca semn de neadaptare la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Început ca analiză a unui text de doar câteva pagini (e vorba de proza Remember), palimpsestul critic urmărește proliferarea vertiginoasă a sensurilor în deschideri succesive din ce în ce mai vaste, care ajung inevitabil la fundamentele esteticii și la raporturile acesteia cu celelalte categorii axiologice. Cercul lui Hermes (1998) distilează straturile succesive ale palimpsestului - figurile proteice, manifestate în durată cronologică, ale comprehensiunii - în viziunea fulgurantă a intuiției extatice, acea ipostază a intelectului noetic în care existența estetică, de natură textual-discursivă, este răscumpărată și mântuită prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
la noi până astăzi. Cu excepția Istoriei literaturii române contemporane de E. Lovinescu, cartea lui G. Călinescu are un avantaj chiar asupra lucrărilor de proporții care tratează literatura română parțial sau total. Neajunsurile sunt provocate de lipsa sau inconsecvența utilizării criteriului axiologic. Tipăriturile lui Coresi și ale lui Chesarie de Râmnic fac pe N. Iorga să vibreze mai mult decât opera lui Rebreanu sau Arghezi, Cartojan nu ierarhizează sub raportul valorii pe cronicarii moldoveni și n-a avut curajul să-și publice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stele strălucitoare, ce semnifică cele trei facultăți integrante la înființarea Universității (Filosofie, Drept și Științe). Un ultim element simbolic îl constituie culorile, deoarece azurul (albastrul) și argintiul se regaseau pe scutul familiei Cuza. Astfel, stema însumează suita aspectelor istorice și axiologice ce individualizează Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”»{\cîte 63}. Vom preciza că și după aceste explicații rămân încă neclarități în legătură cu unele reprezentări heraldice de pe stema Universității, cu felul în care aceasta este realizată pe medalia aniversativa din 2010 (fig. 56av), cât
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
guvernat de instanța mediatoare, jurnalistul, care impune o lectură particulară evenimentelor din sfera politică, recurgând la mijloace de semnificare particulare: referențiale (care fixează reperele mesajului publicistic: cine, ce, unde, când, cum), topice (care reactivează probleme fundamentale ale vieții socio-culturale) și axiologice (care vizează ierarhii valorice unanim acceptate la nivelul comunității). Ca limbaj nu întotdeauna adecvat referențialului (vezi în acest sens omisiunile, deformările, mistificările), "textul mediatic împrumută caracteristicile mitului, legendei, povestirii folclorice, dar oferă o "schematizare", un microunivers socio-cultural acceptabil pentru că angajează
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cât și aspecte concrete legate de procesul de socializare, de formare și schimbarea atitudinilor, de influență și control social, comunicare persuasivă, aspecte care se regăsesc în viața cotidiană în clasele de elevi. Elevul vine în grupul școlar cu un sistem axiologic format în familie. Adeseori, valorile familiei și ale școlii sunt diferite. Cunoașterea setului atitudinal și axiologic al copilului trebuie să constituie punctul de plecare de a cărui cunoaștere depinde succesul demersului pedagogic. Procesualitatea și dinamica relațiilor dintre elevi și profesor
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
și control social, comunicare persuasivă, aspecte care se regăsesc în viața cotidiană în clasele de elevi. Elevul vine în grupul școlar cu un sistem axiologic format în familie. Adeseori, valorile familiei și ale școlii sunt diferite. Cunoașterea setului atitudinal și axiologic al copilului trebuie să constituie punctul de plecare de a cărui cunoaștere depinde succesul demersului pedagogic. Procesualitatea și dinamica relațiilor dintre elevi și profesor în clasă este puternic influențată de tipurile de relații ce se cultivă: competiție, cooperare sau conflict
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
al lui McLuhan pentru a sugera cum granițele dintre imagine și realitate dispar în hiperrealitate. Dacă termenul de "explozie" era caracteristic modernității, prin creșterea constantă a mărfurilor, progresul științei și tehnologiei, dar și prin diferențierile între sferele sociale, discursive și axiologice, Baudrillard argumentează că teoria imploziei este cea mai în măsură să descrie societatea postmodernă. Filosoful francez consideră că și societățile primitive au trăit un proces de implozie dirijată, care a dus la colapsul lor, dar și la explozia și expansiunea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o "mașină de simulare". Dacă europenii au mania diferențierilor, americanii par a eluda distincțiile fără regret, nostalgia și melancolia fiind asumate doar ca tonalități ale culturii europene, drept rezultat al presiunilor finalităților induse de istorie, de apartenența la un cod axiologic. "Furioasa hiperrealitate" a Americii a mai fost descrisă și de către Eco în Travels in Hiperreality; americanii sunt caracterizați ca fiind obsedați de construcția replicilor perfecte, a reprezentărilor "autentice", de simulacre, astfel încât granițele dintre adevărat și fals, realitate și reproducere se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
În general, minciuna este văzută ca o acțiune voită de deformare a adevărului, domeniile în care se poate manifesta fiind numeroase (ontologic având conotațiile de a iluziona, a obtura, a plăsmui; (epistemo)logic însemnând a falsifica, a substitui, a voala; axiologic cu înțelesurile de a trișa, a amăgi în plan moral, a imagina, a fabula în plan estetic și a înșela, a fura, a sustrage în plan juridic; praxiologic înțeleasă ca ocultare, deghizare în spațiul cultural, ca deformare, degradare, metamorfoză în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
află într-o poziție foarte dificilă. Ea este slabă, mai întâi din cauza oscilării și ambiguității oricărui centru: din stânga el pare de dreapta, privit din dreapta, el pare de stânga. Valorile sale sunt pe de altă parte detestate din ambele direcții: echilibrul axiologic între valori, liberalismul, pluralismul (cu toate urmările sale), umanismul, europeismul, convergența și chiar sinteza dintre valorile naționale și universale, raționalismul și spiritul critic, un anumit bun simț, pe care extremiștii îl disprețuiesc ca mic burghez, adeziunea militantă la drepturile omului
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]