1,813 matches
-
22. Nu toți gânditorii religioși moderni sunt de aceeași părere cu Kant în ce privește nevoia de a-L postula pe Dumnezeu pentru garantarea împlinirii datoriei morale. Există și gânditori care susțin că dovezile teiste ar fi deplasate din punct de vedere axiologic. Ei consideră că dacă există vreo valoare în dovezile teiste aceasta ar putea fi greșit plasată. Care este de fapt valoarea dovezilor și unde este locul lor în ansamblul experienței religioase? Geisler răspunde unei întrebări de acest fel printr-o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argumente teiste. Pe de altă parte, teiștii nu trebuie să permită niciodată ca nevoile imediate ale oamenilor să îi facă să excludă orice considerații ale problemelor ultime ale vieții. În concluzie, dovezile nu sunt neapărat deplasate din punct de vedere axiologic. Este tot atât de esențial ca oamenii să fie convinși că există un Dumnezeu înainte de a se încrede în El, pe cât de esențial este pentru un mire să fie convins că există o mireasă lângă el în fața altarului, înainte de a spune "Da
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a respinge argumentele teiste nu este pe deplin nejustificată, chiar dacă a fost fundamental negativă și sceptică. Dovezile raționale sunt adesea considerate neconvingătoare din punct de vedere psihologic, lipsite de validitate logică, deficiente sub aspect epistemologic, inadecvate ontologic și/sau deplasate axiologic. Cu toate acestea, teistul trebuie să susțină existența lui Dumnezeu și importanța practică a acestui adevăr pentru nevoile practice ale oamenilor. Pe lângă experiența religioasă este nevoie și de rațiune pentru a le da oamenilor asigurarea că există un Dumnezeu. Pe
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
dădu prin suflare sa proprie. Aceasta numim chip "dumnezeiesc", căci cuvintele "după chipul" indică rațiunea și liberul arbitru, iar cuvintele "după asemănare" arată asemănarea cu Dumnezeu în virtute, atât cât este posibil"110. Această separație permite perfecțiunea omului la nivel axiologic regăsită și în imperativul din Noul Testament " Voi fiți, dar, desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit"111. Prin aceasta omul este responsabilizat și se constituie concepția etică din perspectiva potențialității reprezentată de calea pe care o poate urma
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
structură rațională bine închegată, pentru ca în cele din urmă prin interpretarea metaforizarea și reanalizarea respectivelor imagini să se ajungă la o nouă formă de dezvoltare pulsională a imaginarului. Această evoluție descrisă aici nu este una strict temporală, ci de ordin axiologic prin acceptarea și reordonarea valorică a anumitor tipuri de imagine. Exemplificând această tendință de dezvoltare a imaginarului pe perioada apropiată de secolul al XVII-lea putem urmări următoarea evoluție. După ce în Evul Mediu s-a dezvoltat o imagine rațională asupra
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
decenii, după dispariția polarităților ideologice, se conturează opoziția dintre tendințele centrifuge și cele centripete ale lumii sau între omogenitate și diversitate. Șapte: Ridicarea relativismului și scepticismului la rang de doctrină. "Practic, toate valorile sînt puse sub semnul întrebării" (V.N.). Centrul axiologic nu mai funcționează. Opt: "Conștiința de sine și autoscopia, fie pe plan cultural, fie pe plan personal, devin acum ținta batjocurii producției culturale. Inocența și spontaneitatea înclină să se disipeze ori sînt supuse unor atacuri nemiloase" (V.N.). Naturii umane i
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sofisticate ale nepotului obosit de prea multă știință. Iancu n-are îndoieli asupra limbajului. N-are îndoieli nici asupra posibilităților lui de a ceti, firea. La Iancu scrierea s-a derobat de complexe, este un profesionist, asistăm la un salt axiologic "de la versuri, cum cu subtilitate remarca eseistul, trece la Poezie, adică la un proiect spiritual". Metaforele rămîn convenționale, prăfuite și rar folosite. Context în care eseistul se simte îndreptățit, mai întîi a defini rolul și sensul general al metaforei, ca
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
condiții. Singura problemă care încearcă să o rezolve științele naturii este: ce trebuie să facem dacă dorim să dominăm tehnic viața? Nu altfel se întîmplă în teoria artei. Estetica pornește de la existența operei de artă, îi cercetează geneza, o evaluează axiologic etc., dar nu-și "pune întrebarea dacă trebuie să existe opere de artă". Și se poate continua și cu alte științe fără a putea răspunde dacă trebuie să existe, că ar avea sau nu un sens... Max Weber pledează pentru
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai târziu, cineva a frecventat un cerc, un grup, un mediu cultural și ideologic de o anumita nuanță îl marchează pentru tot restul vieții. Rezultă, din cele spuse până aici că, prin caracteristicile sale, contextul induce tabele valorice, determină sistemul axiologic, propune norme de conduită, stiluri de comportament. Cercetătorii din prima linie a fenomenului reprezentărilor sociale numesc acest fenomen: "efectul contextului" (Abric, Guimelli, 1998). Toate referințele la context descriu mai degrabă o realitate culturală, exprimată prin norme și practici socio-culturale, rod
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
sexualității; 11. Somnul; 12. Moartea/decesul. După Carr și Higginson (2001), calitatea vieții este determinată de: 1. Gradul în care speranțele și ambițiile proprii se realizează în viața cotidiană; 2. Percepția poziției în viață a persoanei, în contextul cultural și axiologic în care trăiește și în raport cu scopurile, aspirațiile, standardele și preocupările proprii; 3. Evaluarea stării proprii de sănătate, prin raportare la un model ideal ; 4. Lucrurile ce sunt considerate importante în viața persoanelor. Instrumente pentru evaluarea calității vieții Numeroși cercetători s-
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
cu prezervarea acestor valori. Tradiția este sacrificată de contemporani în numele eficienței și progresului, arată Wilson. Acest fapt produce o sărăcire a vieții sociale. Respingerea religiei pe temeiuri intelectuale s-a făcut în Occident fără evaluarea tuturor consecințelor dezechilibrelor emoționale și axiologice provocate de aceasta. John Hick: solidaritatea umană ca sfințenie John Hick, filosof de orientare analitică, apreciază că, în pofida încercărilor contemporane și tehnice de clarificare a relației dintre minte și creier, natura conștiinței umane rămâne un mister. În acest context, posibilitatea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
alegeri, în defavoarea diversității sociale. Acestei soluții, care ar putea fi numită unanimism, i se opune pluralismul; acesta, însă, îi provoacă individului o impresie de instabilitate și de lipsă de orientare între valorile sociale care își pierd treptat din încărcătura lor axiologică, din pricina diversificării. În timp, o a treia poziție a devenit privilegiată, una care încearcă să îmbine pluralitatea concepțiilor cu unanimitatea acțiunilor sociale, printr-un joc al toleranței și al negocierii politice. Desigur, interesele și opțiunile sociale au fost susținute de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
baza unui referat ori intervenții cu aducerea în discuție a unor probleme, motivații și soluții posibile, a unor puncte de vedere teoretice etc. Ele presupun, de asemenea, reflexii îndelungate asupra problemelor și asupra soluțiilor posibile, ierarhizate valoric, exerciții logice și axiologice de confruntare. Participarea la dezbateri se distinge de cea din dialog prin desfasurarea mai dezvoltată a răspunsului : în loc de un simplu răspuns, ca la convorbire, în dezbatere se prezintă argumentat o poziție, un punct de vedere, o convingere sau chiar o
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
o cronică regulată, dar ... dramatică" . După întâiul război mondial, mai exact, după amintitul an ", critica românească devine precumpănitor profesionistă și foiletonistică, aplicată, la obiect. Cărțile sunt trecute prin sita judecăților estetice severe; li se stabilesc notele diferențiale și sunt ierarhizate axiologic. Profesionalizarea criticii este așadar un fapt. În același timp, se produce și o specializare a criticii românești din epocă. La critica așa-zis foiletonistică se adaugă o critică de tip universitar, erudită, cu bogat aparat critic, propunând vaste perspective comparatiste
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
opere reprezentative. Istoricul literar a scris în colaborare un tratat de referință. Versificația modernă se adresează specialistului și cititorului obișnuit, informând și instruind deopotrivă. Eseistul tratează cu eleganță și subtilitate chestiuni dintre cele mai interesante din sfera disciplinelor umaniste. Scara axiologică a lui Vladimir Streinu este suplă și funcțională. Din perspectiva militantismului estetic, exegetul disociază ferm valoarea de non-valoare, construind în materia efemeră a cuvântului edificii durabile, construindu-se simultan pe sine ca personalitate armonioasă. Locul lui Vladimir Streinu se află
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
valorizării critice, fermitatea judecății, spiritul și stilul polemic. Ele sunt definitorii pentru întreaga creație a autorului Paginilor de critică literară. Recitind oricare din analizele critice aplicate, oricare din articolele și eseurile sale descoperim imediat trăsăturile caracterizante amintite, întemeiate pe criteriul axiologic al judecății, străbătute de sensul unui militantism estetic asumat și consecvent, într-o inspirată sinteză a tradiției și modernității și într-un stil elegant, elevat, imediat recognoscibil. III CRITICUL LITERAR La o privire sintetică asupra operei lui Vladimir Streinu vom
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
literatura nu reprezintă nici pe departe un dat abstract ci un tezaur palpabil, păstrător al specificității și originalității noastre spirituale. Demersul său critic de o viață validează tocmai valoarea inestimabilă a acestui tezaur, într-un mereu înnoit efort de fixare axiologică ce îl alătură - în scurgerea timpului - atâtor și atâtor generații de critici. A examina modul în care Vladimir Streinu face critică aplicată - în câmpul literaturii române și în câmpul literaturii universale - este de aceea cât se poate de instructiv, nu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ei au căutat să se elibereze de tutela (poate împovărătoareă a magistrului. Ca și alți critici români de notorietate, și Vladimir Streinu stăruie asupra ideii maioresciene cu privire la "trebuința unei critice generale" pe măsură ce literatura înaintează spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au sedimentat și au pătruns în conștiința publică. Aserțiunea maioresciană "nu interzice în nici un chip exercițiul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
desfășurare lirică, socotindu-l al doilea mare poet după Eminescu. Exegeza streiniană, nutrită din frecventarea îndelungată și asiduă a celor doi geniali creatori, probează gust artistic, finețe interpretativă, asumare simpatetică a discursului poetic, rigoare, informație, cultură perfect asimilată. Adesea raportările axiologice se fac pe bază de conexiuni reciproce, de la Eminescu la Arghezi și de la Arghezi la Eminescu. Creatorul Luceafărului "prevestește" nu o dată geniul arghezian; Arghezi topește în retortele misterioase ale poeziei experiențe de factură eminesciană. Într-atât de statornic și de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și puterea de a impune această creație unică în conștiința contemporanilor. Travaliul exegetic al lui Vladimir Streinu trebuie privit permanent în corelație cu cel al confraților de generație, dintre care - se știe - unii au merite superioare în comentarea și susținerea axiologică a creației autorului Cuvintelor potrivite. Genialul poet propune - în viziunea lui Vladimir Streinu - un univers fundamental nou, de o frapantă originalitate: "Ca în perioada de ridicare a munților, când straturile de pământ inițial plane au sărit, sub puterea izbucnirilor centrale
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
minimalizează demersurile exegetice: "Pentru atitudinea de respingere nostimă a câtorva scriitori (...Ă Eugen Ionescu nu prea e luat în serios." Scriind despre câțiva critici și eseiști contemporani, Vladimir Streinu este succint, aproape expeditiv, ceea ce nu exclude prețuirea și justa evaluare axiologică. Edgar Papu este un spirit "mediant asupra feluritelor forme de cultură antice, medievale și moderne" ; G. C. Nicolescu, alcătuitorul unei antologii intitulate Cântarea României, consacrată Unirii, "scrie cu vechea însuflețire și figurație a Bălcescului" ; la Silvian Iosifescu (autorul unei teze
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Sadoveanu sau D.R.Popescu, Vladimir Streinu se plasează cu eleganță și firesc înlăuntrul esteticului, în nucleul vibrant și palpitând al operelor literare, descifrându-le structura intimă, reliefându-le frumusețile expresive, plasându-le cu rigurozitate în contextul istorico-literar cuvenit, în serii axiologice. Examenul critic se organizează în funcție de notele originale ale creațiilor comentate, subliniindu-li-se unicitatea și valoarea. La fel va proceda și în cazul literaturii universale, în perimetrul căreia s-a mișcat întotdeauna cu dezinvoltură, ca un cunoscător avizat ce era
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Macedonski " (...Ățintea la el formule de poezie cu mult mai îndrăznețe decât acelea la care îl conducea intuiția propriu-zisă..." Studiul istorico-literar dedicat lui Macedonski are toate atributele genului, având o primă parte strict biografică și o a doua dedicată evaluării axiologice a operei. Vladimir Streinu, istoricul literar de tip pozitivist, pune la contribuție un întreg eșafodaj documentar, etalând o nebănuită voluptate de biograf, care urmărește riguros ascendența poetului, anii formării intelectuale, relațiile cu contemporanii notorii (Alecsandri, Maiorescu, Eminescu, Caragiale ș.a.Ă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
români (apărut în Revista Fundațiilor Regaleă, pe cel cu titlul Spre Titu Maiorescu, prilejuit de apariția primului volum din Însemnări zilnice, sub îngrijirea lui I. Al. Rădulescu-Pogoneanu, precum și Maiorescu și rolul criticii (Revista Fundațiilor Regale, numărul din martie "Ă. Judecata axiologică este revelatoare: "Critica lui Vladimir Streinu se dezvoltă în plan estetic; însuși scrisul său elegant, nuanțat liric, este o admirabilă expresie estetică." Rămâne un paradox faptul că G. Călinescu stăruie în Istoria sa din " asupra poetului Vladimir Streinu (inclus în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Dacă privim o clipă lista autorilor români comentați, de la Odobescu și Hogaș la Liviu Rebreanu și Mihail Sadoveanu, de la Ionel Teodoreanu și Mircea Eliade la Marin Preda și D. R. Popescu, înțelegem că opțiunile criticului poartă mereu o evidentă motivație axiologică. Vladimir Streinu refuză în chip programatic bagatelele literare, oprindu-se la acei autori și la acele opere care prin cel puțin un element esențial sunt relevabile. Criticul construia atent, adânc și cu sentimentul duratei. Iată de ce nu i se pot
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]