2,818 matches
-
colegi de-ai săi la ansamblu. La întoarcere lucrurile se schimbaseră, apoi, pe structura ansamblului sârbesc s-a creat ansamblul „Banatul”, cu o secție de folclor sârbesc. Tot pe atunci, la Timișoara s-a deschis Facultatea de Muzică, oferind talentelor bănățene (și nu numai lor) posibilitatea profesionalizării. Dascăli excepționali, colegi minunați... despre fiecare Laza Cnejevici ar avea de povestit destule. Compozitorul Nicolae Ursu, spre pildă, nu își are locul meritat în istoria muzicii. N-a avut cine s-o scrie pe
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
au prea înduplecat să plece nici din Banat, darămite din țară. Cei de muzică ușoară și-au căutat mai degrabă carieră prin București. Înregistrări, televiziune, concerte - toate erau mai ușor de obținut din Capitală. Dar publicul, acela care gustă doina bănățeană și jocul cu foc, acela nu-l poți duce cu tine oriunde. „Am colindat mult. Ungaria, Elveția, Franța, Italia, Anglia, Grecia, Turcia. N-a existat niciodată pentru noi locul 2, numai 1, numai 1! ” - se fălește Laza Cnejevici, ca bănățeanul
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
s-a născut „Zora”. „Eu am fost nașul” - spune Laza Cnejevici. Știa că un ansamblu cu acest nume existase, pe la începutul secolului, în Mehala. Merita un nume atât de frumos și o tradiție locală să nu dispară din peisajul cultural bănățean. Dar „Zora” n-a rămas singura... iubire. Din 1966, Laza a fost dirijor, instrumentist și solist vocal la „Timișul”, ansamblul Casei de Cultură Timișoara. Iar când, din rațiuni ce țineau de politica oficială, posturile de radio românești nu puteau difuza
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Gheorghe Galetin - o viață dedicată folclorului bănățean În cei peste 40 de ani de activitate, cenăzeanul a înființat și îndrumat aproape 30 de ansambluri Gheorghe Galetin s-a născut la Cenad, la 31 iulie 1933. Povestește că jocul și muzica populară i-au plăcut încă de mic
Agenda2006-17-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284938_a_286267]
-
iar el la dansuri. Aici s-a perfecționat în studii clasice și de caracter cu balerina Mara Cărăuș și maestrul coregraf Ionel Marcu. După un an a fost transferat la orchestra de tamburași, în locul unui alt mare om al muzicii bănățene contemporane, Laza Cnejevici, care a plecat în armată. Cel mai drag om i-a fost dirijorul și regizorul Ansamblului, maestrul Teodor Foale, instrumentist, dirijor, regizor, cel care l-a inițiat în scrierea notelor, culegerea de cântece, de folclor în general
Agenda2006-17-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284938_a_286267]
-
fiecare an, erau chemați la București, chiar și de mai multe ori. Sau venea carul special la Timișoara, pentru filmări, la toate spectacolele de gală. În perioada 1965-1977, a participat cu Ansamblul „Hora Timișului“ și Ansamblul „Izvorul“ al actualului Colegiu Bănățean, la toate festivalurile, inclusiv la cel de pe Litoral. Atunci a scornit cineva o lozincă, purtată apoi din generație în generație, până la sfârșitul activității sale: „Galetin cu trupa lui, Spaima festivalului! Prima plecare în străinătate, respectiv la Graz, în Austria, a
Agenda2006-17-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284938_a_286267]
-
primit o scrisoare de mulțumire din partea omologilor din Graz. Au urmat, până în 1982, schimburi culturale cu austriecii, reluate în 1988, cu Clubul „Constructorul“. Între 1985 și 1990, Gheorghe Galetin a fost directorul Clubului „Constructorul“. „M-am pus pe treabă. Ansamblul «Bănățeana» a venit cu mine de la Centrul de Îndrumare. Nu era nici o problemă, fiindcă a mai fost un ansamblu moștenire, «Hora Banatului», care, în timp, s-a contopit cu «Bănățeana». Clubul «Constructorul» a fost o adevărată școală de dans-ansamblu, estradă, balet
Agenda2006-17-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284938_a_286267]
-
a fost directorul Clubului „Constructorul“. „M-am pus pe treabă. Ansamblul «Bănățeana» a venit cu mine de la Centrul de Îndrumare. Nu era nici o problemă, fiindcă a mai fost un ansamblu moștenire, «Hora Banatului», care, în timp, s-a contopit cu «Bănățeana». Clubul «Constructorul» a fost o adevărată școală de dans-ansamblu, estradă, balet, dans modern, dans muncitoresc, dans de societate, cineclub, formații de muzică ușoară etc.“ Ulterior, până în 2001, a activat la Clubul „C. F. R. “, alături de care a obținut rezultate deosebite
Agenda2006-17-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284938_a_286267]
-
muzică ușoară etc.“ Ulterior, până în 2001, a activat la Clubul „C. F. R. “, alături de care a obținut rezultate deosebite peste hotare: 1994, la Festivalul internațional de folclor de la Dijon (Franța), în concurență cu 36 de echipe din 25 de țări, „Bănățeana“, un ansamblu tânăr, format încă de la Clubul „Constructorul“ și Centrul de Îndrumare, câștigă medalia de argint la secțiunea foclor tradițional și Premiul special al orașului Dijon pentru cea mai bună orchestră prezentă la concurs. În istoria de 48 de ani
Agenda2006-17-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284938_a_286267]
-
la secțiunea foclor tradițional și Premiul special al orașului Dijon pentru cea mai bună orchestră prezentă la concurs. În istoria de 48 de ani a festivalului, românii au fost primii care au plecat acasă cu două premii. În perioada 1986-1998 - „Bănățeana“ obține premiul I în Italia și Spania. Gheorghe Galetin nu a fost niciodată un egoist, el fiind în permanență gata să-i învețe și pe alții ceea ce știa, mereu gata să o ia de la capăt atunci când, dintr-un motiv sau
Agenda2006-17-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284938_a_286267]
-
mereu gata să o ia de la capăt atunci când, dintr-un motiv sau altul, din invidie sau datorită amestecului politicului, munca sa se ducea pe apa sâmbetei. Lista ansamblurilor de cântece și dansuri populare întemeiate și/sau conduse, unele de care bănățenii își amintesc și acum cu plăcere, este impresionantă. Din cele 26 de poziții amintim doar câteva: Ansamblul „Hora Timișului“ de la Casa Pionierilor, împreună cu Ciprian Cipu, Ansamblul „Hora Banatului“, Casa Tineretului, Ansamblul Clubului „Constructorul“, Ansamblul „Datina“ al Universității din Timișoara, Ansamblul
Agenda2006-17-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284938_a_286267]
-
plăcere, este impresionantă. Din cele 26 de poziții amintim doar câteva: Ansamblul „Hora Timișului“ de la Casa Pionierilor, împreună cu Ciprian Cipu, Ansamblul „Hora Banatului“, Casa Tineretului, Ansamblul Clubului „Constructorul“, Ansamblul „Datina“ al Universității din Timișoara, Ansamblul de cântece și dansuri populare „Bănățeana“ al Clubului Cultural C.F.R. Unele ansambluri au fost întemeiate la diverse instituții de învățământ, altele la întreprinderi, în funcție de interesul și sprijinul conducerilor acestora. De-a lungul carierei sale, a îndrumat și a colaborat cu sute și sute de dansatori, acordeoniști
Agenda2006-17-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284938_a_286267]
-
Constantin-Tufan Stan O primă interferență a creației enesciene cu spațiul cultural bănățean, potrivit surselor documentare cercetate până în prezent, sa petrecut la Lugoj, în 1904. Într-o cronică publicată în periodicul local „Drapelul”, IV, 149, 1904, 3, sunt detaliate aspecte de la o serată literar muzicală organizată în 18/31 decembrie 1904, sub egida
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
iunie 1914, la Caransebeș, cu prilejul concertului Corului „Doina” din Turnu Severin, dirijat de I. Șt. Paulian, într-un intermezzo instrumental, L. Acher(vioară) și P. Sergescu (pian) au prezentat Aubade pour Violon et Piano, prima mențiune identificată în presa bănățeană despre interpretarea unei creații enesciene în vechea citadelă culturală a Banatului montan („Drapelul”, Lugoj, XIV, 53, 1914, 3). Banatul, ținutul căruia Lucian Blaga i-a conferit conotații baroce, s-a constituit într-un permanent punct de atracție pentru peregrinările artistice
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
de atracție pentru peregrinările artistice ale Orfeului moldav, care s-au succedat, cu o densă ritmicitate, de-a lungul a mai bine de trei decenii: Lugoj, între 1912 (primul popas concertistic în Banat) și 1943 (concert de adio oferit melomanilor bănățeni), Timișoara (între anii 1921 - prima prezență în Banat după Marea Unire - și 1943), Arad (1922-1943), Caransebeș (1922, 1927 și 1929) și Oravița, cu o prezență singulară, în 1931, unde a fost sărbătorit cu prilejul împlinirii celor 5o de ani de
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
unei delegații de demnitari români. Vizita include întâlniri oficiale și schimburi de experiență în Florida, Mississippi și Washington DC și se desfășoară în 23 februarie. În prezent, trei școli timișorene, Școala Generală nr. 7, Liceul „N. Lenau“ și Colegiul Național Bănățean, sunt implicate într-un parteneriat online derulat pe site-ul www. interculturaleducation. org cu clase din Florinda care aplică metoda Proiectul cetățeanul. S. P. Parteneriat strategic l În economisire - creditare Marți, 15 februarie, Raiffeisen Banca pentru Locuințe, prima bancă dedicată
Agenda2005-08-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/283408_a_284737]
-
Carmen Elisabeta Puchianu La Brașov trăiește o scriitoare de limbă germană, specimen rar azi în România; ea duce mai departe ștafeta generației de aur a tinerilor poeți germani ardeleni și bănățeni care s-au repatriat sau expatriat, o problemă dificil de definit..., mai simplu spus, au plecat din țară. Așadar Joachim Wittstoc nu e ultimul mohican. Iată că în România se mai scrie în limba germană și nu oricum. Carmen Elisabeta
Poezie by Carmen Elisabeta Puchianu () [Corola-journal/Imaginative/6903_a_8228]
-
genuri muzicale. Pentru că orice festival open-air înseamnă o veritabilă evadare din cotidian, în care indiferent de cum arăți nu riști să fii catalogat drept nebun, singura condiție fiind aceea de a nu-l deranja pe cel de lângă tine, existența acestui Woodstock bănățean e lăudabilă.
Agenda2004-29-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282652_a_283981]
-
primit astfel de dotări Liceul „Rudolf Walther“, Liceul Teologic Baptist, Liceul Teologic Romano-Catolic „Gerhardinum“, Liceul Teologic Penticostal „Logos“, Liceul de Arte Plastice, Liceul cu program sportiv „Banatul“, Liceul de Informatică „Grigore Moisil“, Colegiul Național „C. D. Loga“ și Colegiul Național Bănățean, ultimele două având clase vocaționale. Priorități imediate l În sistemul preuniversitar Ultima întâlnire a reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării cu inspectorii școlari generali a avut ca principal obiectiv discutarea priorităților imediate ale activității din învățământul preuniversitar. În ceea ce privește concursul pentru ocuparea
Agenda2004-14-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282270_a_283599]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Prima societate turistică bănățeană s-a născut pe Țarcu Cei dintâi agenți de turism au fost diriginții de oficii poștale din zonele montane „Agențiile turistice se ocupă mai mult cu turismul internațional și foarte puțin sau aproape deloc cu cel intern, tinerii de astăzi
Agenda2003-21-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281054_a_282383]
-
11 ani mai târziu, respectiv în 1891, maghiarii din Cluj înființează tot o Societate Carpatină Ardeleană. În Banat, primele grupuri de persoane care fac sistematic excursii se consemnează prin 1870-1880, povestește dl Szabo Ladislau, un bun cunoscător al istoriei turismului bănățean. Locurile alese sunt zonele montane din apropiere de localitățile Caransebeș, Oravița, Anina, Reșița, Bocșa. Caransebeșenii și-au constituit Clubul Montan Bănățean, însă nu există în acest sens nici o dovadă scrisă privind data înființării și a statutului juridic. Excursioniștii timișoreni Urbanizarea
Agenda2003-21-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281054_a_282383]
-
persoane care fac sistematic excursii se consemnează prin 1870-1880, povestește dl Szabo Ladislau, un bun cunoscător al istoriei turismului bănățean. Locurile alese sunt zonele montane din apropiere de localitățile Caransebeș, Oravița, Anina, Reșița, Bocșa. Caransebeșenii și-au constituit Clubul Montan Bănățean, însă nu există în acest sens nici o dovadă scrisă privind data înființării și a statutului juridic. Excursioniștii timișoreni Urbanizarea tot mai accentuată a Timișoarei îi determină pe unii din cetățenii săi de elită să caute evadarea în natură și anume
Agenda2003-21-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281054_a_282383]
-
punctul următor a fost Vârful Baicu de pe Muntele Țarcu, unde i-a prins înserarea zilei de 4 iulie. Priveliștea minunată a Munților Retezat, văzuți în culorile schimbătoare ale amurgului, i-a copleșit. Atunci s-a născut ideea înființării Societății Carpatine Bănățene. La drum Formalitățile înființării S.C.B. au durat opt luni, deoarece birocrația era și pe-atunci foarte mare. Pe 12 martie 1892, ziarele invită pe toți cei interesați la una din berăriile ora- șului pentru înființarea S.C.B. Duminică, 13 martie, la
Agenda2003-21-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281054_a_282383]
-
că acești salariați ai Poștei au devenit și primii agenți turistici. Dezvoltare S.C.B. ia amploare. În mai 1892, la două luni după constituire și după cooptarea turiștilor din județul Torontal, ajunge la 320 de membri. În 1896, editează revista „Turistul bănățean”, care, în 1898, cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Atena, se transformă în cotidian sportiv (în limba maghiară) numit „Sportul bănățean”, spune dl Szabo. După primul război mondial, S.C.B. se destramă, însă mișcarea turistică nu se desființează. Balogh Ernö, președintele Societății Carpatine
Agenda2003-21-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281054_a_282383]
-
două luni după constituire și după cooptarea turiștilor din județul Torontal, ajunge la 320 de membri. În 1896, editează revista „Turistul bănățean”, care, în 1898, cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Atena, se transformă în cotidian sportiv (în limba maghiară) numit „Sportul bănățean”, spune dl Szabo. După primul război mondial, S.C.B. se destramă, însă mișcarea turistică nu se desființează. Balogh Ernö, președintele Societății Carpatine Ardelene, înființează în 1934 filiale ale acesteia la Timișoara, Oravița și Bocșa. Filialele vor construi cabane, vor amenaja pârtii
Agenda2003-21-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281054_a_282383]