3,362 matches
-
atunci când Își privi chipul oglindit În vinul negru. Parcă se vedea pentru prima oară și-l Înveseli fața lui lungă și posacă, ca și cum ar fi fost singurul care ducea-n spinare toate grijile lumii. O picătură de vin căzută de pe bărbie Îi strâmbă În fel și chip oglindirea din găleată. Se adăpă iarăși Îndelung și cu plescăituri de plăcere. De-acum nu-l mai Îngrijora nimic și se simțea ușor, chiar dacă nu izbutea să se ridice de pe buza șanțului. Ochii Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să se lase păgubaș. Fata care Îl aștepta Întinsese mâna și-i luase prosopul. Îl așternuse peste cearceaful boțit. Se așezase pe el și o clipă picioarele Îi atârnaseră peste marginea patului. Apoi, În timp ce se rotea, Își săltase genunchii spre bărbie; Își cuprinsese picioarele În brațe, așteptându-l, Învăluită În lumina neîmplinită a dimineții. Soldatul Cătănuță, vrăjit de acea mișcare, Își dăduse seama că nu izbutise niciodată să-și Închipuie că o femeie putea fi atât de frumoasă. Văzând-o așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
I-auzi, domnule, l-a apucat grija! Păi gata, băi, pulică, m-ai omorât, ce mai vrei? Ce doctor? Ia chiombește-te și colea!” Odraslă se descheie la guler și arătă o tăietură adâncă, până dincolo de jumătatea gâtului. Părea că sub bărbie mai avea o gură, fără buze, cu marginile pline de sânge roșu ori Închegat și, În loc de limbă, cu zgârciul alb al beregății. Pe gaura aceea fioroasă ieșea, leneș, fumul țigării. Enin Înghiți cu greu nodul dureros din gât. „Lasă, bă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Ectoraș se ridicase cu greu din nămolul În care se prăvălise pe spate și-și ștergea cu mâneca sângele care Îi scălda toată fața, Îi intrase În ochi, usturându-l, În gură, În nas și urechi, i se scurgea de pe bărbie În jos, de-a lungul gâtului și ajunsese să simtă cum un firicel fierbinte cobora pe piept, răscolindu-l. Lui Ectoraș, gol de gânduri și de simțiri, purtând pe chip sângele Încă viu al animalului pe care avea să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
domol, către fundul autobuzului. Abia după ce făcu trei pași mormăi pentru sine: „Ia mai taci din gura aia...”. Se așeză pe scaunele de pe motor. Printre ele urca un firișor de fum de motorină arsă. Își puse pălăria pe ochi și bărbia În piept și În curând adormi. Peste vreo două ceasuri, șoferul veni să-l trezească. Coborî, Își Îndreptă cu greu șalele amorțite și gâtul țeapăn, Își scoase coșul din burta mașinii. Dădu câțiva mărunței unui puradel care Îl ajută să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
agățat de bicicleta nouă, cu nenumărate pinioane și trei foi de angrenaj. Se dusese și bicicleta, așa cum avea să se ducă, probabil, și improvizata ei remorcă, pe care de acum nu o mai putea plăti. Hristu oftă și-și prinse bărbia cu palma. Din pricina bolii ascunse de care suferea, umerii i se strânseseră spre Înainte și-l făceau să se miște ca un om În vârstă. Pe când portița de lemn se deschidea Încet În fața lui, chipul i se lungi și ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dă să moară, Asemeni visurilor tale În sufletul de‐odinioară! Numai o babă milostivă Îți străjuie la căpătâie, și pe cărbunii din jertfelnic Așază boabe de tămâie. De pe blidar un biet opaiț Își joacă para tulburată Pe fața strânsă sub bărbie C‐o legătură‐ mprumutată. Încet s‐apropie de tine și‐ ți pune‐ un ban în mâna slabă, Îi tremură durerea‐ n gene și‐ncepe‐a plânge, biata babă... Îi fură tânguirea vântul Ce bate‐ n drumul lui fereastra: Vai de
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
roșie pe cap și o mânecă a kimonoului ridicată elegant aduse un braț de săgeți și ridică una spre mâna lui. Nobunaga coborî privirea spre ea. — Ano? Ajunge cât ai făcut. Acum încearcă să scapi. Îi făcu semn autoritar cu bărbia, dar doamna de curte, Ano, continuă să-i pună în mâna dreaptă săgeți după săgeți, refuzând să plece, oricât de mult insista seniorul. Nobunaga trăgea mai mult cu noblețe și grație decât cu precizie, mai mult cu curaj decât cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
urmărire a intereselor proprii. Generalii nu avură timp să se odihnească, ci fură trimiși imediat spre noile câmpuri de luptă unde fuseseră repartizați. În timp ce se ridicau toți odată ca să plece, Hideyoshi rămase pe scaunul de comandant, gesticulând spre fiecare cu bărbia. Hideyoshi se instală la Templul Mii, iar, în noaptea zilei a paisprezecea, o nouă furtună lovi, cu tunete și trăsnete. Ploaia stinse tăciunii care mai ardeau mocnit Castelul Sakamoto și, cât fu noaptea de lungă, peste Shimeigatake și lacul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
găsea nici o onoare în faptul de a fi singurul supraviețuitor prezent. Samboshi avea doar doi ani și, pe când păzitorul său îl ținea în poală, drept în fața tuturor seniorilor adunați, nu avea deloc astâmpăr. Întindea mâna, îl apuca pe Tamba de bărbie, iar, la un moment dat, se ridică în picioare pe genunchii lui. Pentru a-l ajuta pe Tamba, care stătea încurcat, Geni încercă să distreze copilul, șoptindu-i ceva de la spate; la asta, Samboshi întinse mâna peste umărul lui Tamba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
fi acuzat de înfumurare. Și, numai pentru că nu putea găsi nici un motiv de a-l admonesta pe Hideyoshi, Katsuie arăta extrem de nemulțumit. — Vă rog să vă duceți la altar în ordinea cuvenită, mârâi Katsuie la Nobuo și Nobutaka, smucindu-și bărbia. Vorbea cu glas scăzut, dar fierbând de indignare. — Scuză-mă, te rog, îi spuse Nobuo lui Nobutaka, ridicându-se primul. Acum era rândul lui Nobutaka să fie nemulțumit. Părea să considere că, dacă stătea în spatele lui Nobuo în fața generalilor adunați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
până seara. Pe lângă conștiința disprețului de sine însuși, Katsuie simțea că și ostilitatea față de Hideyoshi îl împingea să depună un jurământ ca, în curând, ei doi să nu mai existe împreună sub același cer. — Du-te acasă. Ajunge. Gesticulând cu bărbia, îi ordonă bătrânului să plece, dar Kumohachi păreau lipit de podea cu pastă de orez. — Ce? Aveți de dat vreun răspuns? întrebă el, privindu-l buimac pe Katsuie. — N-am nici un răspuns de dat! Nici un răspuns! Spune-i lui Hideyoshi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a Patra. Vara sosise deja, iar cetățile din câmpie se făcea simțită căldura. În munți, însă, primăvara era în toi. Yasumasa se apropie și îngenunche pe iarbă. — Ei, frate? Genba îl privi cu coada ochiului, dar continuă să-și repeadă bărbia în fața oglinzii până când termină, în sfârșit, cu bărbieritul. Numai după ce briciul fu pus la loc și își clăti fața cu apa din lighean, se întoarse complet cu fața spre fratele său. — Ce este, Yasumasa? Ar putea pajii să se retragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cam de douăzeci și cinci de ani. Era Sanzo, căpitanul Bâtlanilor Albaștri. Primind instrucțiunile de la aghiotant, Sanzo intră pe poarta din spate a castelului, în grădina interioară. Shonyu, care stătea în picioare la umbra unui copac, îl chemă făcându-i semn cu bărbia. Apoi, când Sanzo se prosternă la picioarele stăpânului său, Shonyu îi dădu personal ordinele. Numele de Corpul Bâtlanilor Albaștri provenea de la culoarea uniformelor lor de bumbac. De fiecare dată când apărea o problemă, porneau în goană spre câte o destinație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Căpitanul tresări la atingerea lui Angir. Își frecă brațul inconștient în locul unde fusese prins de tânăr. După câteva momente de tăcere se îndreptă greoi și i se adresă ursuz preaonorabilului: - O voi face-o, dar numai din cauza lui, își înfipse bărbia în aer către Angir. Și numai zei vor știi de ce am făcut-o, pentru că eu unul nu pot să mă dumiresc ce m-a apucat. Blestematul ăsta de Poha. Birmaq se întoarse apoi către Angir încă ținându-se de mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
spre culme. Merg ca purtat pe aripile unei păsări măiastre care nu are hodină. Urc, urc, dar ceva mi se pare că mă cheamă să întorc capul. Mă încăpăținez să n-o fac, dar o mână nevăzută mă ia de bărbie și o voce tainică mă întreabă: „De ce eșt îndărătnic și nu vrei să privești în urmă? Uite!” Întorc privirea...La o bună bucată de cale, încovoiată, cu bățul în mână bocănind pământul uscat...vine o bătrână...Cine o fi? Îmi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
chipul, pentru a ghici dacă mocnește vreo întrebare sau a făcut vreo nouă descoperire...Sunt liniștit că bătrânul mă lasă să-mi trag sufletul. Dar bucurie în mână străină, după cum se spune, mai rar. Uite-l cum se întoarce, cu bărbia în piept, privindu-mă pe sub sprâncenele cât două vrăbii. Sunt sigur că pe buze îi șade o întrebare. Și nu m-am înșelat: Știi ceva despre Maria Bojogănița? Apoi dacă tot m-ai întrebat, părinte, am să-ți răspund că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cap. O cauză pierdută. ― Ce s-a Întâmplat? mă Întrebă el repede, sunând aproape Îngrijorat. ― E ciudată, m-am plâns eu. Nici măcar nu a vrut să rămână astăzi. L-am auzit pe Victor râzând ușor În timp ce-și sprijinea bărbia de umărul meu. ― Asta e problema? făcu el. Am simțit ironia din vocea lui, așa că i-am răspuns cu aceeași monedă. ― Ești băiat, deci complet incapabil să Înțelegi. ― E mai mult decât evident că a vrut să ne ofere puțină
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
din luna respectivă. Fie că era vorba de păr tuns scurt, pieptănat pe frunte și decolorat până la o nuanță de alb. Sau tuns scurt de tot, ca în armată. Fie că se purta capul ras, și favoriți lungi îmbinați sub bărbie. Pentru ei, moda zilei nu conta. Hainele le erau la fel de demodate ca și tunsorile. Nu purtau decât blugi, blugi și iar blugi și doar din când în când câte ceva din piele. Puneau accentul pe hainele mulate, dacă înțelegeți ce vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
păruse. Luke mă dorea la fel de mult pe cât îl doream și eu pe el. Era adevărat! Luke m-a tras de păr și mi-a dat capul pe spate. M-a durut, dar mi-a plăcut la nebunie. Și-a frecat bărbia nerasă de fața mea și mi-a mușcat interiorul gurii. Era să leșin. —Curvă sexy ce ești, mi-a murmurat el în ureche, iar eu aproape că am leșinat din nou. Chiar mă simțeam ca o curvă sexy. Mă simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
una dintre pulpele lui ajunsese între picioarele mele. Practic, sub fusta mea, am observat eu alarmată. Ce naiba făcea? I-am urmărit mișcările cu teamă, în timp ce el și-a apropiat mâna de fața mea, iar degetele sale răsfirate mi-au cuprins bărbia. Voia să mă lovească? Pentru câteva secunde care s-au întins pe câteva ore, fața mea s-a odihnit în căușul palmei lui. Sau voia să mă sărute? Când și-a apropiat capul de al meu și am crezut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
oglindit și pe chipul lui. M-am uitat la el temătoare, minunându-mă de ceea ce vedeam și simțind, în același timp, că-l doream. îmi doream să mă atingă, să fie tandru cu mine, să mă sărute, să-i simt bărbia nerasă pe obraz, să-i respir parfumul pielii. Am ridicat o mână tremurândă și i-am atins ușor părul mătăsos. în secunda în care l-am atins, zăgazul s-a rupt. De data asta n-am mai așteptat ca nebunia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
am cerut eu scuze simțindu-mă de parc-aș fi fost din nou la școală și nu-mi făcusem tema. Dar mi-a fost foarte greu. Mare greșeală. Cuvintele alea au fost o greșeală mare, uriașă, enormă, o greșeală cu bărbie dublă, coapse furtunoase și cătușe. Ochii lui Josephine au scăpărat. Arăta ca un tigru în urmărirea prăzii. Era prea mult zgomot în sala de mese, am strigat eu. La genul ăsta de dificultate m-am referit, nu la celălalt fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ca un om care se pregătește pentru o conversație îndelungată. — După o seară în care-am făcut-o lată, chiar m-am gândit la sinucidere, mi s-a destăinuit el. Am simțit cum saliva începuse să-mi curgă încetișor pe bărbie, dar m-am temut să nu par insensibilă dacă mă ștergeam. —Stomatologia e profesia în care se înregistrează cea mai mare rată a sinuciderilor. îți vine să crezi? Am încercat să-i transmit toată compasiunea mea ridicând de zor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ai stricat reputația, ești ca și pierd... —E adevărat? l-a întrerupt Josephine. Veneai beată la serviciu, Chaquie? —Nicidecum, a răspuns ea încrucișându-și brațele și punând capul în piept, gesturi care o făceau să arate ca o femeie cu bărbie dublă cuprinsă de o furie ipocrită. —întrebați-le pe oricare dintre fetele de-acolo, a întrerupt-o Dermot înfocat. —întrebați-le pe oricare dintre fetele de-acolo, l-a imitat Chaquie răutăcioasă. Sau vrei să spui pe una dintre fete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]