2,363 matches
-
că o asemenea întreprindere nu e lucru ușor, că India bântuie literatura engleză de mult timp și că nu e ușor să concurezi cu nume grele ale literaturii contemporane care s-au exprimat în acest sens. India e o cale bătută, interesantă desigur, dar condamnată din punct de vedere literar să alunece ușor în una din cele două extreme: fie exotismul de joa-să factură de tip Bollywood sau de coloratură spiritualistă cu inițiați levitând, fie tânguiala postcolonială compensatorie. Tânăra prozatoare are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
ies la rampă, unii-s moldoveni, alții munteni, ici-colo oleacă de ardeleni și stup de olteni, după cum l-a lăsat inima pe stolnicul Chivu. I-a îmboldit pe toți vreme de aproape trei ani și, pentru că nu s-a dat bătut, a sosit și răsplata: fiecare a pregătit și adus în cele din urmă la curte câte un fel, cum a știut și putut mai bine, de la aperitive la desert, de la sărat, acrișor, amărui, până la dulcic. Când bunătățile s-au adunat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
numeroasele vânătăi de pe corp ar fi fost de ajuns să scandalizeze instituțiile unui stat de drept. Alt jucător al aceleiași echipe, Ovidiu Istinie, mai puțin vorbăreț, acceptă doar să confirme subînțelesului public zvonul că ar fi fost răpit, sechestrat și bătut, întrucât a îndrăznit să reclame faptul că nu și-a primit drepturile financiare. Nu spune însă mai mult de-atât, întrucât, afirmă jucătorul, „am familie, vă dați seama...“. Iar după dezvăluirea acestor cazuri, alți jucători, mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
și expulzați... Alții au fugit... Câțiva, până la urmă, au fost prinși. Pe alți câțiva i-au omorât“. Cu complicitatea poliției, sub dominația legii tăcerii, cu patroni care le cer imigranților să se culce cu prietenele și soțiile lor, cu muncitori bătuți și uciși... ce mai, ca în Europa civilizată! Ce să mai zic? Presupun că trebuie să căutăm un alt model pentru europenizarea rapidă a României. Și pe ici, pe colo, să mai oferim și noi o sugestie, două, oricât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
fericit nuci în zahăr ars, am pălăvrăgit mult, m-am întâlnit cu editorii străini care hotărâseră mai demult că n-ar fi rău să publice Degete mici și Băiuțeii, am cumpărat două scrumiere dintr-un bazar, am discutat cu editori bătuți și ei de gândul de-a tipări cele două cărți, am ratat meciul cu Olanda (dar nici un meci de-al lui Dinamo), am hoinărit serile pe străzi împreună cu prieteni dragi, am stat pe un mic podium la o lectură publică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
mai multe ori să rămână împreună, negând sau minimalizând violența din relația lor. Femeile nu-și divulgă partenerii decât după ce s-au despărțit de aceștia. Iar despărțirea este dureros suportată din cauza copiilor. În general, societatea are reacții ambigui față de femeile bătute. Oricare n-ar fi calea aleasă, femeile sunt judecate negativ. Dacă decid să rămână și să suporte maltratarea, ele sunt acuzate de lașitate. Dacă pleacă de acasă, femeile sunt acuzate de distrugerea familiei. Mișcările sociale au adoptat atitudini și norme
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
studiată. Rezultatele studiilor efectuate indică o frecvență a agresiunilor atât din partea femeilor, dar mai ales din partea bărbaților. Agresiunile comise de către partenerul de sex masculin sunt mult mai grave și mai periculoase decât cele comise de către femeie, de unde și expresia "femeie bătută" pentru a desemna victima feminină a violenței conjugale. * Variabile ce influențează agresivitatea conjugală Variabilele ce influențează agresivitatea conjugală sunt de natură individuală și situațională. În unele cazuri, poate chiar fi vorba despre o dezordine patologică a funcționării psihologice și neurologice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
provocare. Aceste credințe astfel dezvoltate vor determina comportamentul ulterior al individului față de proprii săi copii la vârsta maturității. Maltratarea fizică este forma de agresiune cel mai ușor de identificat din cauza faptului că părinții aplică copiilor rele tratamente corporale. Copii aspru bătuți au tendința de a dezvolta scheme indirecte și deficitare de prelucrare a informației sociale (Dodge, Bates și Petit, 1990, citat de Coie et al., 1997). Identificarea acestor scheme permite prezicerea comportamentelor agresiv la copii. Maltratarea de către părinți îi determină pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de specialiști care de cele mai multe ori erau aduși din Rusia. Cei mai buni la lucrări de acest gen erau lipovenii. Toată greutatea era la ridicarea zăgazului, la care se foloseau brazdele de pământ cu iarbă care se puneau peste pământul bătut. în fața digului, spre a-l apăra mai bine de apele agitate de vânt, se băteau tarași și șarampoi din stejar sau esențe care creșteau în mod natural pe malul apelor și care protejau iezătura(răchită sau salcie). La noi, la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Familiile care erau înscrise trimiteau câte un copil care ridica de acolo câte o porție-două de supă-de fapt mai mult apă și câte 3-4 bucățele de cartofi. Grâul semănat n-a crescut deloc. Trebuia smuls din pământ, adus acasă și bătut, dat prin râșniță și făcut făină. Dar câtă făină !? în vremurile acelea nimeni nu voia să primească musafiri. Fiecare chibzuia cum să consume cât mai puțin din ceea ce avea ca să poată supraviețui. în toamna anului 1947 situația a început să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Pleca dintre săteni un om care era trecut la chiaburi și n-avea ce mânca. învățătorul Nicolae Sâsâeac ia adus un omagiu și peste câteva zile a fost exclus din PMR. Nicuță Bostan a fost chemat la securitate, anchetat și bătut, iar după vreo trei zile eliberat. Revolta a fost spontană, fără a avea o conducere, dar a dat de gândit autorităților, care au luat câteva măsuri în favoarea țărănimii. N-am participat direct la aceste întâmplări, dar mi-a povestit mama
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o linguriță de sare, 60 g cașcaval, 60 g unt sau margarină, 60 g făină, 6 ouă Se fierbe laptele cu untul, cașcavalul și făina după care se ia de pe foc, se amestecă bine, adăugând câte un gălbenuș, apoi albușurile bătute spumă și se coace în tavă tapetată cu făină. După ce s-a copt, se răstoarnă pe un prosop ud și se rulează. După ce s-a răcorit, se desface și se umple cu una sau două cutii mici cu paté
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cu făina, amestecând să nu se facă cocoloașe. Se adaugă laptele fierbinte și se face ca o mămăligă pripită, apoi se dă la răcit. După ce s-a răcit, adăugăm pe rând gălbenușurile, batem bine compoziția, după care adăugăm albușurile bătute spumă și sare după gust. Se coace în tavă tapetată timp de douăzeci de minute, iar după ce s-a copt, se răstoarnă pe un prosop ud. Se presară cu șunca tocată, smântână, parmezan sau telemea și se stropește cu unt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
pahar de lapte, 120 g unt, coajă și suc de la o lămâie, sare. Rețeta este pentru 4 porții. Se bat ouăle cu furculița împreună cu zahărul până se face o spumă, se toarnă făina, praful de copt și sarea în ouăle bătute, după care se încorporează bine. Se adaugă laptele și smântâna și se amestecă bine cu furculița, apoi se adaugă zeama și coaja de la lămâie. Se topesc 70 g unt și se adaugă în compoziția de ouă, iar restul de 50
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
zeama și coaja de la lămâie. Se topesc 70 g unt și se adaugă în compoziția de ouă, iar restul de 50 g. De unt se pune la topit și căliți până se auresc nectarinele tăiate sferturi. Turnați peste nectarine ouăle bătute, se lasă până se încheagă puțin, se micșorează focul și cu ajutorul unei spatule întoarcem încet omleta ca să fie prăjită uniform. Coacerea durează patru - cinci minute. Mutați omleta pe un platou și se servește caldă. OUĂ CU SOS DE MAIONEZĂ 10
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
litri de zăr dulce de la stână ( sau apă ), 700 - 800 gr. de făină - mălai grișat și puțină sare facem o mămăligă mai vârtoasă pe care o împărțim în trei - patru bucăți. Facem bulzi umpluți cu un amestec din trei ouă bătute spumă, 300 gr. de brânză de burduf, 300 gr. de cârnați de porc tăiat feliuțe, 200 gr. de slănină tăiată cubulețe, mărar, pătrunjel, leuștean, cimbru, tocate mărunt. Rotunjim bine bulzurile, apoi le punem în tava unsă cu unt și dăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ciuperci, iar la urmă, se adaugă supa de oase. După ce a fiert bine, se strecoară printr-un tifon. Cu acest sos se pot glasa orice fel de preparate care se servesc reci. SOS CREMĂ 400 g maioneză, 100 g frișcă bătută, lămâie, sare, piper, delicat Peste maioneză se adaugă frișca bătută fără zahăr, apoi se dă gust din condimente. Acest sos se servește rece, la pește, rasol, sparanghel și la conopidă fiartă. SOS CU BRANZA DE VACI SI VERDEATA 250 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
6-7 ore. Apoi adăugăm apoi carnea și lăsăm să fiarbă bine. Scoatem carnea, sosul îl pasăm și îl turnăm peste carne. Se servește cu cartofi prăjiți, cu sos de roșii și boia. Pentru un grătar mai gustos, se ține carnea bătută, condimentată și dată cu un sos făcut din ulei, sare, muștar și foi de dafin timp de o oră, apoi se frige pe grătar și se servește cu murături asortate și cartofi piure. SOS PICANT CU USTUROI 2 kg roșii
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
mică, se călesc în ulei ca să facem culoare, apoi se adaugă în supă la fiert. După aceea, batem gălbenușurile cu făina și cu smântâna, punem în ciorbă, iar la urmă dăm gustul cu 50 gr. de oțet și usturoiul bătut bine. La final, se servește cu adaus de usturoi sau ardei iute. CIORBĂ DE CONOPIDĂ CU AFUMĂTURĂ 300 g costiță afumată, 2 cepe, un morcov, 1 ardei sau gogoșar, o lingură de bulion, 2 ouă bătute, 200 g smântână, leuștean
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de oțet și usturoiul bătut bine. La final, se servește cu adaus de usturoi sau ardei iute. CIORBĂ DE CONOPIDĂ CU AFUMĂTURĂ 300 g costiță afumată, 2 cepe, un morcov, 1 ardei sau gogoșar, o lingură de bulion, 2 ouă bătute, 200 g smântână, leuștean, țelină tocată fin, 500 g conopidă Se taie costița Julien, o punem la călit puțin, apoi punem o cratiță cu apă la fiert, peste care punem costița. În grăsimea rămasă, adăugăm morcovul și ardeiul cu ceapa
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
adăugăm morcovul și ardeiul cu ceapa tocate fin să se călească puțin, după care le punem în cratiță cu costiță, la fiert, apoi adăugăm și conopida tăiată buchețele mici. După ce este aproape fiartă, adăugăm lingura de pastă tomată și ouăle bătute bine cu furculița, lăsăm să dea câteva clocote, dăm deoparte, adăugăm smântâna bătută și verdeața tocată fin. CIORBĂ DE FASOLE 500 g fasole fierte, 2 cepe tocate mărunt, o lingură de pastă de tomate, o legătură de mărar, 75 ml
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
care le punem în cratiță cu costiță, la fiert, apoi adăugăm și conopida tăiată buchețele mici. După ce este aproape fiartă, adăugăm lingura de pastă tomată și ouăle bătute bine cu furculița, lăsăm să dea câteva clocote, dăm deoparte, adăugăm smântâna bătută și verdeața tocată fin. CIORBĂ DE FASOLE 500 g fasole fierte, 2 cepe tocate mărunt, o lingură de pastă de tomate, o legătură de mărar, 75 ml ulei, 2 legături de leuștean, 100 g tăiței fierți, o linguriță de cimbru
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
primele clocote se ia spuma și se adaugă zarzavaturile întregi curățate și spălate. După ce a fiert, zarzavatul se scoate și se adaugă orezul spălat. Când orezul este fiert, se potrivește de sare, apoi se dă deoparte, se drege cu gălbenuș bătut și zeama de lămâie. La sfârșit, se servește cu pătrunjel tocat fin. CIORBĂ RĂDĂUȚEANĂ Punem la fiert o găină de casă sau un pui din comerț în apă cu puțină sare, o ceapă și un pătrunjel. Separat radem doi morcovi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
fiert în 3 l de apă cu sare. După ce au fiert cartofii, îi trecem prin sită, piureul rezultat îl punem peste zarzavaturile fierte, dăm gust de sare, piper și Secretul Gustului, apoi adăugăm untul, dăm deoparte și dregem cu smântâna bătută. Decorăm cu pătrunjel tocat fin și se servește cu crutoane din pâine, tăiate mărunt. SUPĂ CREMĂ CU CRUTOANE Punem într-o cratiță la călit 75 ml de ulei, în care adăugăm un morcov ras pe răzătoarea mică. După ce am călit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
apoi strecurăm, supa o punem la fiert din nou și punem în ea găluște de griș. După ce a fiert, adăugăm fâșii de morcov și pătrunjel și decorăm cu pătrunjel verde tocat fin. Găluștele de griș se fac din două ouă bătute spumă, adăugăm puțină sare, cinci linguri de griș și două linguri de ulei. Lăsăm compoziția să stea o jumătate de oră, apoi cu lingura punem în supă la fiert. SUPĂ DE LEGUME O ceapă tocată, două roșii tocate, doi morcovi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]