1,999 matches
-
povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
te-a scos din sac pe tine Dragul mamii, drag!... "Crăciunul copiilor" de Octavian Goga Bragi copii din țara asta, Vă mirați voi cum se poate Moș Crăciun din ceriu de-acolo De le știe toate-toate... Uite cum, vă spune badea... Iarna-n noapte, pe zăpadă, El trimite câte-un înger La fereastră să vă vadă... Îngerii se uită-n casă, Vad si spun - iar Moșul are Colo-n ceriu la el, în tindă, Pe genunchi o carte mare... Cu condei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
te-a scos din sac pe tine Dragul mamii, drag!... "Crăciunul copiilor" de Octavian Goga Bragi copii din țara asta, Vă mirați voi cum se poate Moș Crăciun din ceriu de-acolo De le știe toate-toate... Uite cum, vă spune badea... Iarna-n noapte, pe zăpadă, El trimite câte-un înger La fereastră să vă vadă... Îngerii se uită-n casă, Vad si spun - iar Moșul are Colo-n ceriu la el, în tindă, Pe genunchi o carte mare... Cu condei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pauza și expirul puternic sincronizat cu emisia sunetului. D este pronunțat perfect, și are loc în aceeași lecție introducerea lui în diferite cuvinte care îl conțin inițial, medial și final, astfel: dai, doi, din, deal, duc, doc, dac, dulap; ada, badea, ladă, cadă; pod, văd, dud, șed, mod, bold, dalb, șold. Conținutul ședinței este notat în amănunte pe caietul de lucru al copilului și se repetă des în timp, după alte activități ale zilei, cu ajutorul mamei, care a asistat la lecție
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a rescrie �n fiecare program esen?a faptului urban �ncon-jur?tor sau de creat. C�ț despre B. Huet, el vizeaz? o interpretare mai istoricist? dec�ț pozi?iile lui Rossi. O.M. Ungers (1926), cu bibliotecă de la Land de Bade (1980) ?i J.P. Kleihues (1933), cu atelierul re?elei de drumuri de la Berlin (1969-1976, 1970-1983), s�nt repre-zentan?îi, �n Germania, ai unei arhitecturi ra?ionale elaborate ?i originale prin pragmatismul s?u. F?r? s? aib? preten?ia universalit
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu avatar - Teste interactive - Activități autentice - Învățare ghidată - Interactivitate Prezentarea cunoașterii - Controlul cursantului - Învățare individuală - Participare Brainstorming - Activități colaborativeActivități bazate pe un proiect - Testare onlineNegociere, construirea cunoașterii, reflecțieAutotestare - Sinteză - Creație - Analiză SOFT-URILE EDUCAȚIONALE ÎN SPRIJINUL ACTULUI EDUCATIV Prof. Mihaela BADEA Grup Școlar Industrial Transporturi Căi Ferate, Buzău Effective integration of technology in education supports student learning process. The multitude of information and education programs can contribute to the intellectual development: thinking, memory, logic, speed and flair of the students. "Educational
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
că în afară că pierduse mult sânge osul piciorului nu mai avea stabilitate. Ieșise de la locul lui, cu toate că avusese lopățelele vecinelor noastre și în plus era vorba și de o anumită infecție, greu de identificat și de vindecat. Ce facem bade, îi tăiem piciorul feciorului?, îl întreabă doctorul pe tata. Tata nici să audă de așa ceva. Se supără, ba ch iar se înfurie , îl ia și pleacă acasă cu copilul la babele satului. Femeile N-au mai reușit să-i bage
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de școală, să-l ia pe lângă dânsul, ca supraveghetor la moară, verișoaro, îi zice lui mama, căreia îi era gândul la făină și la cei de-acasă, care o așteptau să le facă mămăliga. - îl fac om, verișoaro! Gândul lui badea Gavril era nu la ajutorarea mamei , nici să mă vadă pe mine supraveghetor , că nu asta eram să devin, ci cum să profite de mine, ceea ce s-a și întâmplat. Mă prezint eu la vărul mamei și unchiul meu, care
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și Malin de vor să moară?!/ Soarele nu va fi desenat de copii În negru./ Mă Închin cuvintelor fierbinți/ Livezi Înflorite În fructe purpurii și aer curat./ De aceea omul de dimineață/ A fost aruncat la Începutul pădurilor./ Călător că badea Cârțan/ Să văruiască Întunericul căderilor/ La ochi are roți În fulger/ Pe efigie brațul Scaevola/ Paianjenul de aur În semnul Întrebării/ Și plânsul răsucit În nume scris”. Poet de o inventivitate deosebită, am putea spune cu apetit către construcții poetice
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Heine 368. „Ardelenii noștri trăiesc ca niște vite, cu grumazul sub bâtă, fiindcă n-au lumină, își aduc amărâtul lor trai de cârtițe sub pământ..., n-au lumină căci n-au învățătură fiindcă n-au cărți. Cărți le trebuie, spunea badea Cârțan unui contemporan al său și pleca mai departe din oraș în oraș cu desagii plini de cărți.” George Cârțan 369. „Cartea nu-i lucru rău. Pentru mine a fost mângâierea vieții. M-am însoțit cu ea și cu pustia
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
care a spus celor de față că opoziția conspiră și pregătește o revoluție, că această opoziție e compusă din greci, cari vor să puie stăpânire pe țară. Apoi, adresându-se colonelului Badea Dan, care comanda pompierii, i-a spus: — Înainte, Badea Dan, când va suna ceasul, să-ți faci datoria! Colonelul Badea Dan nu era un zbir, era un om de treabă, un om masiv, tă cut, serios și hotărât. Ieșit de la coarnele plugului, ajunsese colonel; fără cultură, era un trupier
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
e obiceiul la români și la Costișa, preotul umblă la Iordan cu sfințitul. De la tata, de la primărie, am auzit următoarea întâmplare: Era prin timpul războiului, când eu eram prin clasa a II-a primară. Preotul Repeta, l-a luat pe badea Farman, străjer la primărie și epitrop la biserică și pe Moloce Ion, gospodar enoriaș, să-l însoțească la Iordan, la sfințit prin sat. După slujba de sfințire a aghiazmei, au luat cofița cu aghiasmă, struțul de busuioc și-au pornit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aude în tindă: "în Iordan botezându-Te Tu, Doamne! Închinarea..." A înlemnit cu cămașa în cap, care numai vroia să iasă... Și fără a-și da seama, se adresă preotului: Dar bine, bine, pe mine nu mă mai ajută nimeni? Badea Forman, care era un om de glume, îi răspunse: Cum să nu? Te ajutăm numaidecât! I-a tras cămașa și femeia a rămas ca Eva, în fața lor. A îngenuncheat și a rămas stană de piatră în mijlocul camerei. Badea Ion i-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ajută nimeni? Badea Forman, care era un om de glume, îi răspunse: Cum să nu? Te ajutăm numaidecât! I-a tras cămașa și femeia a rămas ca Eva, în fața lor. A îngenuncheat și a rămas stană de piatră în mijlocul camerei. Badea Ion i-a dat repede cămașa nouă și catrința și i-a poruncit: Pentru Dumnezeu, îmbracă-te o dată, femeie! Femeia s-a înțolit frumos, preotul a ieșit în ogradă și-apoi a intrat din nou cu sfințitul, parcă nimic nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
doua zi de dimineață Coste de pe lan (ce se pricepea bine la lemn) a venit la noi cu ferestrău, bardă, cuie și umbla țanțoș prin ogradă, nebăgându-ne în seamă. Curioasă, m-am apropiat de el și l-am întrebat: Bade Coste, ce vrei să construiești, la noi în ogradă? Râzând printre dinții săi rari, cu strungă mi-a zis: Fac ceva, ce ai visat astă noapte. N am înțeles ce-a vrut să-mi spună și mi-am văzut de-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-mi spună și mi-am văzut de-ale mele. Am stat mai mult pe lângă mama, ajutând-o la toate. Tata a mai vorbit ceva cu tâmplarul și-apoi s-a dus la serviciu. Când am ieșit din casă... surpriză mare. Badea Costea se dădea în scrânciobul nostru. Pesemne că-l încerca. Ce mare era! Scăunelul avea și spate. Doamne! Nu mă săturam să-l privesc. Vino, de-i fă pocinocul! M-am așezat în el și mi făcea impresia că zbor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Avea Gazeta Poporului și Foița sa, după cum era moda, și se publicau materiale cu titlurile: „Expoziția națională de la Chișinău” de Vasile Gherasim, președintele Ligii Culturale Cernăuți; „Nicolae Iorga” de Virgil Cârstescu; „Arcășiile din Bucovina” de Valerian Dugan; „Cântarea României” de Badea Toader; „Scrisori către gospodari” - un ciclu, dar Foița în cauză nu era la nivelul așteptărilor, ca în alte periodice din Bucovina aceleași perioade. * Din administrația Gazetei Poporului a făcut parte și prof. Constantin Zoppa, care la 11 iulie 1926 semna
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1904. Avea Românul o căciulă mare, foarte frumoasă, prea mare, prea frumoasă și prea călduroasă pentru începutul acela de primăvară. D. Strul Cuten bagă de samă lucrul acesta și se gândește la o mică afacere. Intră în vorbă cu gospodarul. "Bade Costache, da ce porți căciulă pe vremea asta? Apoi dă, jupâne, ce să port altceva? Dacă n-am pălărie?... N-ai pălărie? Ce zici? De ce nu-ți cumperi? Cu ce să-mi cumpăr, dacă n-am parale? Parale? cum? Da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am parale? Parale? cum? Da ce? dumneata nu ești parale? Dacă vrai dumneata, pot să-ți dau eu parale... Bine, jupâne, să-mi dai și ți-oiu plăti, da acuma nu. Dacă vrai, să m-aștepți până la toamnă... Cum nu, bade Costache? Te-aștept. Se poate să nu te-aștept tocmai pe dumneata? Din vorbă în vorbă, cad oamenii la învoială. Negustorul împrumută săteanului 5 lei până la toamnă. Săteanul va plăti în natură: o mierță de porumb. S-au înțeles. Românul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să dee adălmaș. Bun. Hai înnapoi, să bem adălmașul la d. Strul. Intră la d. Strul, cer o jumătate de ocă de rachiu și cinstesc. Ține, fine; na, cumătre; sughiț bun la cumătra. Și cum vorbeau mai înfierbântați și cum badea Dinu se tot uita cu mândrie la pălărie, iată și jupânul. "A! Bade Costache, ți-ai luat pălărie... Și bei și adălmașul... Da mie ce mi se cuvine nu-mi dai?... Eu n-am drept la dobândă? Trebue să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la d. Strul, cer o jumătate de ocă de rachiu și cinstesc. Ține, fine; na, cumătre; sughiț bun la cumătra. Și cum vorbeau mai înfierbântați și cum badea Dinu se tot uita cu mândrie la pălărie, iată și jupânul. "A! Bade Costache, ți-ai luat pălărie... Și bei și adălmașul... Da mie ce mi se cuvine nu-mi dai?... Eu n-am drept la dobândă? Trebue să-mi dai dobândă pe banii mei. Cum să-ți dau dobândă, jupâne? Nu-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Așa? o mierță? Acela-i dreptul meu. Așa puteam să țin banii în ladă. Eu cu ce trăiesc? Dobânda e dreptul meu... Bine, jupâne, dacă zici dumneata... Apoi da, negustorul are dreptate, zic, cinstind, cei doi tovarăși. Bun, zice și badea Dinu, atunci să-ți dau, domnule Ștrulea, și dobândă... Atunci ne-am înțeles, dobânda se știe..." Procentul obișnuit este de cinci bani la franc pe săptămână. Pentru un franc 20 de bani pe lună. Pentru 5 franci un franc pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la 5 lei. Deci Românul avea să plătească în toamna anului 1904, domnului Strul Cuten, o mierță de porumb și opt lei. Toamna vine; porumb nu s-a făcut. Strul Cuten cheamă pe Român la socoteală. "Vină să ne socotim, bade Costache... Parcă eu îți cer să-mi plătești? Eu îți cer numai să ne socotim..." La socoteală, d. Strul Cuten își apără astfel interesele sale: "Bade Costache, azi păpușoiul e scump... Costă 24 lei mierța... Când se face, noi cumpărăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-a făcut. Strul Cuten cheamă pe Român la socoteală. "Vină să ne socotim, bade Costache... Parcă eu îți cer să-mi plătești? Eu îți cer numai să ne socotim..." La socoteală, d. Strul Cuten își apără astfel interesele sale: "Bade Costache, azi păpușoiul e scump... Costă 24 lei mierța... Când se face, noi cumpărăm păpușoiul cu 8 lei... Dumneata ai să-mi dai la anul, la toamnă, trei mierțe de păpușoi... Așa este, bade Costache? Dă, jupâne, cam așa-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]