2,242 matches
-
disociată și distributivă: și... și..., nici... nici..., atât... cât și... - aceste elemente determină o interpretare (lectură) disociată a conjuncților; prin urmare, ele nu sunt posibile dacă predicatul este unul colectiv sau reciproc: (92) a. *Și Ion, și Gheorghe au răpus balaurul împreună. b. *Nici Ion, nici Maria s-au căsătorit / nu se înrudesc unul cu celălalt. - asociativă: cu, împreună cu, și cu; conjuncții sunt prezentați ca participând asociați în evenimentul denotat de verb. Acest lucru nu împiedică utilizarea predicatelor bievenimențiale, asocierea fiind
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
topește de la căldură tranz.: Ion topește zahărul pentru prăjitură part. topit, -ă nom. topirea, topitul A SE TRANSFIGURA Lumea se transfigurează datorită dragostei tranz.: Dragostea transfigurează lumea part. transfigurat, -ă nom. transfigurarea, transfiguratul A SE TRANSFORMA Ion se transformă în balaur tranz.: Ioana îl transformă pe Ion în balaur part. transformat, -ă nom. transformarea, transformatul A SE TREZI Ion se trezește de dimineață tranz.: Ioana îl trezește pe Ion de dimineață part. trezit, -ă nom. trezirea, trezitul A SE TULBURA Apa
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prăjitură part. topit, -ă nom. topirea, topitul A SE TRANSFIGURA Lumea se transfigurează datorită dragostei tranz.: Dragostea transfigurează lumea part. transfigurat, -ă nom. transfigurarea, transfiguratul A SE TRANSFORMA Ion se transformă în balaur tranz.: Ioana îl transformă pe Ion în balaur part. transformat, -ă nom. transformarea, transformatul A SE TREZI Ion se trezește de dimineață tranz.: Ioana îl trezește pe Ion de dimineață part. trezit, -ă nom. trezirea, trezitul A SE TULBURA Apa mării se tulbură din cauza turiștilor tranz.: Turiștii tulbură
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
exemplu edificator în acest caz îl ilustrează intervențiile lui G. Grigurcu, critic ce se ilustrează înainte de toate "prin inaderența funciară la arheul națiunii sale", probând prin totul "un destin mercenar ideologic, iluzionându-se că este Sfântul Gheorghe pus să pulverizeze balauri". Cartea lui Cezar Ivănescu este o radiografie a epocii, severă și neiertătoare, având ca punct de reper un poet al cărui talent nativ unanim recunoscut, îl determină să subscrie afirmația că Nicolae Labiș este "cel mai mare poet român ivit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
stemei municipiului ZALĂU, județul SĂLAJ Descrierea stemei: Stema municipiului Zalău, potrivit anexei nr. 11, se compune dintr-un scut roșu, încărcat cu un tânăr înaripat, de aur, ținând în mâna dreaptă o sabie din același metal, cu care lovește un balaur negru, pe care il calcă cu picioarele. În mâna stângă personajul poartă o balanța de aur, cu talgerele în echilibru; în șef, pe fond roșu, un brâu crenelat de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala de argint, formată
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
un scut albastru, încărcat cu o cetate crenelata, de argint, dotată cu ferestre, așezată pe o câmpie verde. În fața cetății, Sfanțul Gheorghe ecvestru (cal alb), nimbat de aur, purtând mantie, brâu și cizme roșii, străpunge cu o lance de aur balaurul negru. În șef se află capul de bour având o stea cu cinci raze între coarne, flancat în dreapta de o stea cu opt raze, iar în stânga, de o semiluna, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
scurte ale omului, nespecialist în conținutul vreunui simbol, amestecul de amețeală cu certitudine, să se asigure că rezolv, cu un cuțit în mînă, nu era prea serios, a venit să bem și i-a despărțit, Tom Cruise e viu! XIII. BALAURUL DE PRIMĂVARĂ Iași Bacău Adjud Ciceu Tîrgu Mureș Războieni Cluj-Napoca Dej Ilva Mică Vatra Dornei Suceava Iași Luni, 21 martie 2005, ora 20,30, în personalul Iași Pașcani Bacău, în stația Iași, Gabriel îți las în grijă sora, să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
roșu de mac vara, pe dungi măsurate în zăpadă acum, am plîns numai cu dreptul, să nu mă vadă femeile în stînga! curg pîraie, curge și garnitura, biserica încă pe semnul pe care îl semnează el, cu coada lui de balaur, și va lăsa verde de drum de balaur, de primăvară! troiță 300 m est pe umerii satului, Punct Oprire Nădejde Sat, bătrîn ras corect, pregătește banii, conductorul nu se oprește la tine, tinerețea în două fete, s-au și întors
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
zăpadă acum, am plîns numai cu dreptul, să nu mă vadă femeile în stînga! curg pîraie, curge și garnitura, biserica încă pe semnul pe care îl semnează el, cu coada lui de balaur, și va lăsa verde de drum de balaur, de primăvară! troiță 300 m est pe umerii satului, Punct Oprire Nădejde Sat, bătrîn ras corect, pregătește banii, conductorul nu se oprește la tine, tinerețea în două fete, s-au și întors, la vale, v-am dat o lume! balaurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
balaur, de primăvară! troiță 300 m est pe umerii satului, Punct Oprire Nădejde Sat, bătrîn ras corect, pregătește banii, conductorul nu se oprește la tine, tinerețea în două fete, s-au și întors, la vale, v-am dat o lume! balaurul de primăvară, Mihăileni biserică veche, de rit ortodox pe orientarea altarului, v-am dat o lume! balaur căzut pe luncă, pămîntul vîrtos în arătură, lîngă rambleu brumă, Ciceu lungimi de vagoane, albastrul celor de călători, magistrala 400. Ora 10,20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pregătește banii, conductorul nu se oprește la tine, tinerețea în două fete, s-au și întors, la vale, v-am dat o lume! balaurul de primăvară, Mihăileni biserică veche, de rit ortodox pe orientarea altarului, v-am dat o lume! balaur căzut pe luncă, pămîntul vîrtos în arătură, lîngă rambleu brumă, Ciceu lungimi de vagoane, albastrul celor de călători, magistrala 400. Ora 10,20, în sala de așteptare a gării Ciceu, sobă lipită cu lut și baligă, peretele afumat de cît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lui, preotul, tatăl lui Enescu n-are stradă pe modulul Dorohoi, mai oriental în urbanism și în performanța incomparabilă, Rădăuțiul gospodărește cultură apuseană, Bogdan întemeietorul albului strălucitor, "Oficiul Național pentru Refugiați. Locația Rădăuți", îi țin în garnizoană, Sfîntul Gheorghe ucigînd balaurul peste lemn și acoperișul de șiță, căruță de Satu Mare, comuna apropiată, Așezămîntul de copii "Sfîntul Ierarh Leontie de la Rădăuți" vile în jurul bisericuței, oază incinta, Bădeuți inflație de parcelări, rămînem în Rădăuți prin călcare de extravilan, biserica albă intersecție cu arhitectura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Deda Gheorghieni, în gara Deda, orice întoarcere cade potențialul distructiv echivalent ei, n-avem nici o șansă, greșiți genetic prin determinare, spunerea la rînd, troița ideogramă bisericii-șase-turle-ștei-în-luncă-Deda-Bistra, km 224 crîng, halta Androneasa înfruntarea cu mine muntele pe apă, prea verzi amîndoi balaurii, verdele letal apă, ea arămie, tulbure în ploi, capul adîncului, umerii șoseaua și calea ferată, mașinile ca să fugă românii spre vest, Lunca Bradului bradul de miros început, trenul Est în tunel, cu o tehnologie relativ simplă încăpem cît lumea, bîrne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Nicolina Buhăești Roman Bacău Adjud Saline Ruginoasa) 57 XI. OCHIUL UNUI MIEL GIGANTIC (Iași Bacău Adjud Ciceu Tîrgu Mureș Războieni Cluj-Napoca Ilva Mică Suceava Iași) 63 XII. PĂMÎNTUL NEGRU FACE PÎINEA BUNĂ (Iași Bacău Adjud Onești Saline Iași) 79 XIII. BALAURUL DE PRIMĂVARĂ (Iași Bacău Adjud Ciceu Tîrgu Mureș Războieni Cluj-Napoca Dej Ilva Mică Vatra Dornei Suceava Iași) 84 XIV. SĂ SE PREFACĂ-N PÎINE PE BUGEAC! (Iași Pașcani Suceava Vatra Dornei Salva Sighetu Marmației Satu Mare Tășnad Jibou Deda Tîrgu Mureș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
eram noi concentrați la ceea ce vedeam și auzeam, nici n-am observat că un norișor cît o nucă a apărut la vest, deasupra Miorcaniului. Cît noi ne mai frăsuiam pe acolo, nucușoara se transformă cît ai clipi într-un uriaș balaur. Stropi mari, generoși, deschid concertul ploii. Apoi se dezlănțuie stropitoarea cerului și abia atunci mă uit la fecioare. Iile de bumbac s-au udat și au luat culoarea pielii. Ce superb spectacol! Rămîn holbat și uit să închid gura. Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a cumpărat dintr-un magazin second hand. Propunerea mea să se scrie pe cruce "Erik al XXXII-lea" nu a fost luată în seamă de prostime. Deși calculele mele erau exacte! Ce mulți turiști am pierdut!!!! Dar dacă prostimea decide... Balauri vechi și noi După anii 1950 roiau prin România temuții oameni cu geantă. Geanta juca rolul puterii discreționare și era un fel de legitimație pentru cei trimiși de sus ca să taie și să spînzure pe cei de jos, adică pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pantalonași, strigînd cît îi ținea gura: A venit peceștoriul!(perceptorul). Alarma odată dată, bărbații închideau ușile și alergau în cîmp, în lanuri nesfîrșite, așezîndu-se pe burtă. Copiii se întorceau în posturile de supraveghere și țineau părinții la curent cu mișcările balaurului. Femeile se adunau mai multe la un loc, de obicei la familia cea mai calică, pentru a comenta evenimentul. Cele din calicime își dădeau cu părerea că lor, la o adică, n-au ce să le ia. Porcul este la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
gît cu putere și piuitul îmi cam pierise de tot. Tata fugise în Hîrtop, într-un stufăriș impenetrabil, iar mama se dusese la Viorica lui Haldan. De acolo se vedeau casa și ograda noastră ca-n palmă. Eu țineam aproape de balaur și așteptam să văd cum va slobozi flăcări cu pucioasă pe nări. Îmi era o frică mai mare ca cea cauzată de buhaiul satului, care îi scosese mațele lui Costache Andrei, văcarul. Cel cu geanta se mai oprea la cîte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
intră în casă și se apropie cu interes de rafturile cu cărți. Se uită la ele și tot scoate cîte una. A pus deoparte un clid înalt. Mă, eu împrumut cărțile astea. Da, aprob entuziasmat. Le aduc înapoi, auzi? Da. Balaurul pleacă din sat și oamenii se întorc temători la casele lor. Acum, cînd sînt mărișor, am convingerea că tot așa ieșeau românii din codri după plecarea tătarilor. Ce-a luat, bre? întreabă tata. Cărți. Dă-l dracului. Bine că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că tot așa ieșeau românii din codri după plecarea tătarilor. Ce-a luat, bre? întreabă tata. Cărți. Dă-l dracului. Bine că am scăpat doar cu atît. După o jumătate de veac intră în casa mea tot un soi de balaur mare, cu geantă. Cercetează cu atenție bibelourile aduse de peste mări și țări. Indianul ăsta îmi place foarte mult. Mi-ar încînta ochiul... Cum eu eram interesat să-i încînt ochiul, îi fac o propunere. Peste o lună merg din nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
foarte mult. Mi-ar încînta ochiul... Cum eu eram interesat să-i încînt ochiul, îi fac o propunere. Peste o lună merg din nou în Mexic. Dacă doriți, vă pot cumpăra unul... O, mulțumesc, aș da oricît să-l am. Balaurul fătat de revoluție mai vrea și o broscuță și un calendar aztec. Bine, mi-am notat. La plecare îl vedeam că nu prea se dădea dus. Aștepta un pachet cu lucrurile comandate. Într-un fel avea dreptate. Adică, de ce să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un fel avea dreptate. Adică, de ce să nu le ia chiar acum pe ale lui și eu apoi, pe îndelete, să-mi cumpăr altele! Dacă atunci, demult tare, cînd mi se vedeau intimitățile de sub cămeșoi, eram isteț foc și ofeream balaurului orice își dorea, acum eram mai greu de cap și n-am priceput aluziile. Prin Mexic caut obiectele comandate. Între timp inflația o luase la galop, dar nu-mi păsa, că doar nu plătesc din buzunarul meu. Nici nu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la galop, dar nu-mi păsa, că doar nu plătesc din buzunarul meu. Nici nu mă tîrguiesc cu toată tragerea de inimă. Cele cumpărate trăgeau greu și gențile cu pietroaie îmi rupeau mîinile. Dar mă bucur că fac un serviciu balaurului plămădit de revoluție și, mai ales, de la București. Ajung cu dificultate în biroul lui și vesel îl anunț că misiunea a fost îndeplinită. V-am adus obiectele pe care le jinduiți, spun eu mulțumit de fapta mea bună. Oo, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
acum bani la mine. Și cu astea ce fac? Nu credeam că-s așa de scumpe! Mi-am adus aminte din copilărie episoadele triste. Ferm, apuc indianul de căpățînă și-l pun în sacoșă. Cînd aveți banii, îmi telefonați. Furios, balaurul își schimbă culoarea în negru. Nu mai am nevoie de nimic! Du-te dracului de nesimțit. Ies trîntind ușa. Am simțit, de fapt, o rupere totală de trecut. Singurul regret a fost că nu mai purtam cămeșoiul acela, ca să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
același timp. Ajung și buimacii săi frați și se reped și aceștia la tras. Plecați de aici ! Nu puneți mîna! Supuși, cei doi se retrag cu infinite regrete că nu au și ei un merit cît de cît la scoaterea balaurului. Căci erau siguri că s-a prins un monstru uriaș. Victor intră puțin cu pantofii în glod, apoi intră ceva mai mult, apoi nu mai contează. Peștelăul ăla uriaș era însă fleașcă de obosit. Era tras acum ca o buturugă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]