1,932 matches
-
ale locotenentului Ștefan. La una din perchezițiile inutile pe care le făceau cu un ceremonial întreg: Scoaterea în curticica din fața Cazimcei a fiecăruia cu bagajele în mână, dezbrăcarea la piele, cercetarea amănunțită în gură și în toate orificiile, nu cumva „bandiții” să ascundă ceva, Tavi se gândi să-l convingă că această operație nu are rost, căci nu are nimeni ce să ascundă în condițiile de detenție din „Corabia Morții”. Ștefan strigă la Tavi: „Banditule, vorbești tare ca să te audă camarazii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și în toate orificiile, nu cumva „bandiții” să ascundă ceva, Tavi se gândi să-l convingă că această operație nu are rost, căci nu are nimeni ce să ascundă în condițiile de detenție din „Corabia Morții”. Ștefan strigă la Tavi: „Banditule, vorbești tare ca să te audă camarazii tăi, criminalii ceilalți”, în realitate îl supărase enorm că Tavi îl învăța pe el cum să procedeze. Tavi nu are de lucru și îi răspunde că el, locotenentul Ștefan îl provocase. Locotenentul îi strigă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Cazimcă și pentru asta i se cuvenea o pedeapsă drastică. Percheziția s-a terminat repede și după ce au intrat cu toții în celulă, a deschis vizeta și i s-a adresat lui Voinea în stilul lui: O să-mi plătești tu asta, „banditule”! După câteva zile locotenentul deschide vizeta și îl cheamă la ușă, i-a pus o pătură în cap, târându-l spre un alt loc de executare a corecției, care vroia să i-o dea, ca să se răzbune de ce îi făcuse
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Ștefan, care când îi luă pătura de pe cap, îi puse o lanternă în ochi și îi trânti un pumn în față, care îl doborâ la pământ pe Tavi. îl lovi cu picioarele să se scoale, urlând la el: „Scoală-te banditule, criminalule!” Voinea se făcuse cocoloș jos acoperindu-și cu brațele ficatul și pieptul pentru a para loviturile de cizmă ale torționarului. Acesta continuă să-l lovească în neștire când cu vârful cizmei, când cu călcâiul, urlând și făcând în jurul lui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
alimentație autoimpusă, sfârșitul nu putea să fie departe. La vreo câteve zile s-a auzit o izbitură grea în pardoseala de beton. Probabil cineva căzuse. Alarmarea gardienilor prin bătăi în ușă, mișcările de pe coridor, o voce care constata: „a murit banditul!”, alta: „scoateți-l din celulă!”, apoi hârșâitul unui trup dus târâș spre ieșire i-a lămurit pe Petrașcu și pe toți ce se întâmplase. Vică Negulescu plecase dintre noi, spre un alt orizont mai blând, pe care îl merita din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
faptă este în prezent prescrisă. Cu privire la caracterul organizat al represiunii sunt de citat și afirmațiile învinuitului col (r) Crăciun Gheorghe (filele 319 - 320). Acesta relatează momentul trimiterii sale la Aiud și ordinele primite de la generalul Pintilie („Pantiușa”): „La Aiud sunt bandiți și trebuie bătuți la c... să intri în fiecare cameră și să bagi frica în ei.” „Trebuie să băgăm frica în ei cu duritate și la nevoie cu bătaie, noi trebuie să facem la ei reeducare.” Referindu-se la regulamentele
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru un nou „adălmaș”) ori Care pe care (unde un tânăr avocat, jefuit de un tâlhar de codru, își recuperează, prin vorbărie persuasivă, banii și bunurile, obținând, pe deasupra, o arvună pentru o făgăduită „rezolvare” a situației juridice de proscris a banditului) și Nu-ți dau, că n-am! Alte texte, mai „ușoare”, au haz și se citesc cu plăcere, chiar dacă finalul e previzibil. După 1948, producția lui D. scade estetic, pe de o parte, fiindcă scriitorul încearcă să se plieze exigențelor
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
epocă ideea că în Munții Semenicului există o „bandă” de „dușmani ai poporului”, sabotori, reacționari care vor să oprească mersul înainte al societății și economiei, depășirea producției de oțel etc., ceea ce amintește de niște întâmplări de pe aceleași locuri, cu aceiași „bandiți”, din Lazăr de la Rusca (1949) a lui Dan Deșliu. În contextul anilor ’60, dramaturgul încearcă să se metamorfozeze, fie întorcându-se spre istorie, ca în Horia (1956), fie restrângând acțiunea la „dezbaterea de idei”, cum procedează în Platforma magică (1973
DAVIDOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
romi ca fiind ceva din cadrul societății care creează temeri, repulsii, neînțelegeri. Mentalul colectiv românesc refuză, astfel, să-i considere pe romi ca pe niște cetățeni activi ai societății actuale, folosindu-se, de cele mai multe ori, de cuvinte Înjositoare (nespălat, urât, criminal, bandit, hoț, jegos etc.), creându-se acele mecanisme de stigmatizare ce Îi fac chiar și pe romi să-și refuze apartenența la propriul grup etnic. Stigmatul social, În interiorul și exteriorul grupului etnic rom este așa de mare, Încât construirea unei imagini
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Mihai Viteazul, Brașov, 1881; Babeta, Brașov, 1883; Sus pe Tâmpa, Brașov, f.a; Domnul de Ghiavahazi Măria Sa, Brașov, 1888; Bei, Vodă, Domn, Brașov, f.a.; Junii, Brașov, 1889; Unul scapă, altul piere, Brașov, [1891]; Strada Carmen Sylva, Brașov, 1891; Notarul și banditul, Brașov, 1894; Cu voia dumisale, Brașov, f.a.; Curca, Brașov, f.a.; Noaptea de St. George, Brașov, 1897; Lăcustele, Brașov, 1897; Casierul, Brașov, 1897; Plevna, Brașov, 1902; Vițelul de aur, Brașov, 1903; Vistavoiul Marcu, Brașov, 1903; Nici minte, nici noroc, Brașov, 1903
ALEXI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
II-lea / 281 De la nuntă la pușcărie / 282 Justiția Securității: condamnare, torturare, judecare / 284 Jilava. Cu tineta după aer curat / 288 Penitenciarul Iași. Cu Guzgă, consăteanul torționar / 289 De la "cabinetul stomatologic" Gherla la colonia negrilor de la Salcia / 291 Caralii și bandiți la Grind / 294 Credință, foame, frică și arpacaș / 297 Eliberarea și încercările de racolare / 299 Momente de normalitate / 301 Relația cu partidul. Cu bube în cap / 303 Nedreptățile prezentului / 307 Prefață Obligația de a nu uita, necesitatea de a pedepsi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
văzut așa nea Mitică s-a dus la primărie unde erau tablourile lui Lenin, Stalin, Marx, Engels și ceilalți. Și a continuat Mitică: "m-am așezat în genunchi și am zis, Staline și Lenine, 'tu-vă Dumnezeul mamii voastre de bandiți, dacă aș ști unde vă este mormântul, aș veni să vă iau chelea, să-mi fac geantă și mănuși! Primarul m-a turnat la Securitate și m-au arestat". Jumătate de sat a venit la procesul lui și au spus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Maiorul Ioanițiu a fost cel care ne-a luat de la Luciu Giurgeni și ne-a dus la Periprava cu un bac în care era praf de var la înălțimea de un metru și jumătate: "'Tu-vă dumnezeul mamii voastre de bandiți, acum vă săturați voi de var! Înghițiți-l și crăpați dracului!" În praful ăla de var fiecare dintre noi am fost atenți să nu ne mișcăm prea mult, ca să nu-l stârnim și să nu-l inspirăm. De la Periprava am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
făcut interogatoriu în timpul procesului? S. M.: N-au făcut la nimeni. N-a zis niciunul dintre acuzați nici măcar pâs, nimic! N-aveai ce spune. Și chiar dacă voiai să spui, îți dădeau replica imediat: "taci din gură și stai jos! Criminalule și banditule!" Doar cei din completul de judecată vorbeau despre noi: că am făcut și am dres și cutare, dar nu ne întrebau pe noi dacă am făcut sau nu ceea ce ei spuneau. Și ne-au dat sentința. C. I.: Dar martori
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
spune așa: "Domnu' Năvodaru, dumneata ce-ai făcut dom'le?" "N-am făcut nimic, domnule! Eu n-am vândut nimic, puteți merge să vedeți pe unde am lucrat, n-am avut nicio lipsă!" "Du-te-n în p.... mă-ti, banditule! Tu nu știi ce-ai făcut!? Băăăă, ai fost un prost! Puteai să vinzi toată averea țării, dar numai aici nu trebuia să cazi!" Dar ce-am făcut domnu căpitan? Am omorât pe cineva? N-am delapidat, n-am vândut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ci v-au lăsat un timp să vă refaceți... I. N.: Da. După asta vin din nou gardienii, mi-au pus ochelarii negri, că numai cu ochelari mergeai pe holurile arestului, și m-au dus în biroul anchetatorului: " Ia spune, banditule, a fost bună baia?" "Dar ce, a fost baie? A fost bătaie!" Cine te-a bătut, mă, că eu nici n-am pus mâna pe tine!?" "Știu eu cine m-a bătut, că nu pot afirma că m-ați bătut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în casă. N-au prezentat niciun mandat de arestare, nimic. Tata știind că noi avem în familie deținuți politici s-a speriat când a auzit cuvântul "securitate". Bunica a început să plângă. Au intrat și au spus: "îl îmbrăcați pe banditul ăsta, că a făcut și a dres!" "Păi, nu a făcut altceva decât să joace fotbal". "Lăsați că știm noi, bandiților, că toți sunteți din clanul bandiților! Îi dați niște haine groase, îl îmbrăcați și imediat...!" Mama a pus niște
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
speriat când a auzit cuvântul "securitate". Bunica a început să plângă. Au intrat și au spus: "îl îmbrăcați pe banditul ăsta, că a făcut și a dres!" "Păi, nu a făcut altceva decât să joace fotbal". "Lăsați că știm noi, bandiților, că toți sunteți din clanul bandiților! Îi dați niște haine groase, îl îmbrăcați și imediat...!" Mama a pus niște haine într-o gentuță sau ce-a avut ea și m-au ridicat. N-au făcut percheziție în casă și nici
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Bunica a început să plângă. Au intrat și au spus: "îl îmbrăcați pe banditul ăsta, că a făcut și a dres!" "Păi, nu a făcut altceva decât să joace fotbal". "Lăsați că știm noi, bandiților, că toți sunteți din clanul bandiților! Îi dați niște haine groase, îl îmbrăcați și imediat...!" Mama a pus niște haine într-o gentuță sau ce-a avut ea și m-au ridicat. N-au făcut percheziție în casă și nici nu mi-au bruscat părinții. Mi-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și maltratați de organele Securității statului. Am coborât din mașină, eram copil speriat, și au început să mă lovească, așa tam-nisam, fără niciun fel de introducere. Eu m-am așezat jos să mă apăr de lovituri iar ei țipau "scoală banditule!" și m-au băgat într-o cămăruță cu lumină peste tot, și noapte și zi, și m-am trezit față în față cu anchetatorii. Ulterior, stând acolo, am aflat că anchetatorii mei se chemau Leferman și Dascălu. Au început să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
celulei mele au început să bată în perete să comunicăm prin cod morse, dar nici aia nu știam la vremea aia, că să fiu atent la ce vorbesc. Iar informatorul a zis: "Știu domnule, dumneata ești nevinovat, ești un copil. Bandiții ăștia, nu știu ce..., ce mai știi?" Iar eu am spus: Da, domnule, noi ascultăm posturile de radio străine". Și m-am scăpat la turnător că părinții ascultă Europa Liberă și asta a fost crucea pe care am dus-o, neștiind despre
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
plăcere. Era un satrap. C. I.: Vă rog să-mi povestiți situația mai pe larg! G. S.: Da. Am spus o dată că-mi este foame și am cerut încă jumătate de chirpic de mămăligă. Da' ce crezi, că noi servim bandiții, paștele mă-tii!!!" Caraliul m-a înjurat, mi-a luat și chirpicul pe care-l aveam, îl primeam odată pe săptămână în fiecare joi, și bătaie!!! Nu m-au izolat. După ce m-au bătut mi-au dat drumul. Aveau un
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
drumul că în perioada în care eram la Canal, părinții mei s-au interesat la Securitate. Tata și cu bunica, deși era femeie în vârstă, s-au dus la București în audiență la ministrul de interne, care era un mare bandit, Alexandru Drăghici. Au reușit să intre și i-au zis că-s doar un copil de 14 ani... Ăla a luat fișa și le-a zis că m-au băgat pentru reeducare. Ai mei au zis: Domnule, dar a stat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
doi caralii cu pistoalele îndreptate spre mine ca nu cumva să dispar în noapte. A doua zi după ce am fost adus de la Vaslui, comandantul Securității de atunci, un oarecare Pandele, un cumplit de mare ticălos, m-a întrebat: Ia, ascultă, banditule! Spune-mi cine a scris versurile astea!". Și începe cu un glas moale, fățarnic și disprețuitor: Dau glas buciumașii din Putna și Vrancea...". Atunci mi-am adus aminte că era versul meu. N-am așteptat să continue și am spus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cătușe, ochelari negri? D.V.: Nu, ochelarii negri au venit după aceea și cătușele și celulele și toate celelalte "bucurii" ale temnițelor comuniste. Fac o scurtă paranteză: în timpul anchetei, mi s-a spus de către unul dintre anchetatori: "Ce-ai crezut, bă banditule, că noi vă lăsăm să vă jucați cu viața acestui popor? Toate podurile mânăstirii Putna erau înțesate cu securiști, cu militari cu armele îndreptate spre voi". C.I.: La Iași v-a anchetat tot David Isidor, cel care l-a anchetat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]