KorAP: Find »[drukola/base=bar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...65 66 67 ...598 >

14,931 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

a depărtat, lipindu-se cu spatele de sobă, să-și bea paharul în liniște. Cît? șoptește Ovidiu, începînd să toarne într-un pahar. Cît te lasă inima. Dar pe tine cît te lasă? face chelnerul un gest de atingere, pe sub bar, cu stînga, în timp ce cu dreapta umple ochi paharul. Bea-l discret, să nu fii văzută. Cînd termini de șters paharele, vii la bucătărie. Avem și acolo niște vase. Ultimele lemne trosnesc în sobă, de parcă s-ar lua la întrecere cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
se simțea cum răceala se ridică din cimentul de pe jos, întîlnindu-se cu cea venită dinspre ferestre chiar la genunchi, pătrunzînd adînc, cuibărindu-se în oase. Soțul ia copilul în brațe, se apropie de Ovidiu, care servește pe cei de lîngă bar cu băutură și-i cere două cești cu ceai. Ovidiu a avut grijă să coboare pe la șase, să-și facă de lucru la mașina de gătit, apoi s-a furișat la Letiția, pe care a trezit-o și a trimis

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
vii în calmul lor, frizînd blazarea, și poate nici hainele modeste, uzate în mare parte, dar cu semne vizibile de eleganță și gust în croială, nu acoperă, cum, la fel de bine, nu trădează din prima clipă femeia "de odinioară". Dincolo de tejgheaua barului, Ovidiu a început să descuie dulapurile cu băuturi, din care nici nu prea mai are ce scoate; doar trei sticle începute, cu băuturi străine. Își face de lucru cu paharele, mută sticlele dintr-un loc în altul, reușind să toarne

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
mai are ce scoate; doar trei sticle începute, cu băuturi străine. Își face de lucru cu paharele, mută sticlele dintr-un loc în altul, reușind să toarne într-un pahar, fără să fie observat de cei care se apropie de bar, o sută de coniac, pe care i-l duce Letiției. Nu crezi că trebuia să aduci două sute? îl ironizează fata, măsurîndu-l îndelung cu privirea. Fără să aibă răspuns, Ovidiu se întoarce, roș tot, jenat de privirea ironică a fetei, înfuriat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
să bei ceva? Otravă răspunde femeia, furioasă că băiatul nu stă cuminte, să-i poată încălța ghetele. Nu mi-i lăsa pe-amîndoi pe cap. Soțul ia copilul în brațe și se apropie de Ovidiu, care servește pe cei de lîngă bar cu băutură și-i cere două cești cu ceai. Letiția a părăsit bucătăria înainte de-a fi apărut soția lui Pavel, s-a instalat la o masă liberă, iar acum vine dincoace de bar, prinde un moment și-i șoptește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
care servește pe cei de lîngă bar cu băutură și-i cere două cești cu ceai. Letiția a părăsit bucătăria înainte de-a fi apărut soția lui Pavel, s-a instalat la o masă liberă, iar acum vine dincoace de bar, prinde un moment și-i șoptește lui Ovidiu "mi-e și foame", apoi se retrage. Lazăr și-a ridicat fața de pe teancul cu programe, vede cerneala ștearsă își dă seama că-i murdar și o trezește pe studentă: se uită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Lazăr și-a ridicat fața de pe teancul cu programe, vede cerneala ștearsă își dă seama că-i murdar și o trezește pe studentă: se uită unul la altul, rîd amîndoi și pleacă să se spele. Actorul s-a dus la bar, a comandat o sută de brandy chinezesc, apoi o cafea, plătește, își ia paharul și se întoarce la locul său. Femeia de alături saltă de mai multe ori capul din puful alb, ca în final, cînd simte că nu mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
grădiniță. "Mama măcar a avut bunul-simț să ne ajute cu ce-a știut și cum a putut" ar vrea să riposteze soțul, dar se abține, terminînd de hrănit copilul din brațele sale, pregătindu-se să-l ia pe celălalt. La bar, în jurul șoferului, care vorbește la telefon, s-au îngrămădit mai bine de jumătate din pasageri. Autofreza a plecat abia acum o oră spune șoferul punînd receptorul în furcă. Bine că i-ai informat ce fericiți sîntem murmură Lazăr. Or să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
vom tăia un copac spune șoferul, anulînd clipa de tăcere, din care risca să înceapă încet și sigur panica. Să așteptăm, vă rog, insistă el să așteptăm, că-n două-trei ore... Trebuiau, acum, să fie aici! bate cu degetele în bar profesorul. De ce să mai așteptăm încă două-trei ore?! Două-trei ore de mîine la prînz încolo zice Lazăr, terminînd de făcut comanda. Domnule, se adresează el zîmbind șoferului, care pare contrariat din discuția dumitale la telefon eu am înțeles, vorba lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
cu fundul în două luntre: sîntem pe teritoriul județului Iași, cursa e-a autogării din Valea Brândușelor, iar problema noastră "e treaba celuilalt". Vorbește gura fără tine, Lazăr! îl amenință profesorul, întinzînd spre el degetul cu care a bătut în bar. Îi cunosc pe tovarășii din Valea Brândușelor, știu că deja au luat măsuri... Măsuri să nu stagneze producția la unitățile industriale răspunde Lazăr. Acolo se dă bătălia. Dac-au aflat despre noi că stăm aici, la Sălcii, nu-și vor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
la culme gestul care, odinioară, mă fascina, apoi mă îngrețoșa, sfîrșind prin a mă lăsa rece. Ca o completare, Lazăr lovește cu arătătorul în mîna ce-i ține brațul, într-un gest identic cu cel al profesorului cînd bătea în bar. Lazăre, clătină încet din cap profesorul spui vorbe care trădează panica din tine. O mică întîrziere, aici, la restaurantul ăsta; ei și? Trebuie să intrăm în panică?! La destinație mă așteaptă o femeie care trebuie să nască: nevastă-mea. Felicitări

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
a se ridica face un gest categoric spre fată: Vii la premieră și ți-i restitui, cu condiția asta. N-am obraz să beau de la o studentă, și-ncă una frumoasă. Rîzînd, fata clatină afirmativ din cap. Lazăr merge la bar, cercetează lista de prețuri afișată și întinde banii, arătînd spre singura sticlă cu ceva în ea: Unul mic și unul mare, fratele meu omul. Prețurile scrise pe pereți, fratele meu omul, sînt pentru vremuri limpezi. Ce ai aici arată chelnerul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Prețurile scrise pe pereți, fratele meu omul, sînt pentru vremuri limpezi. Ce ai aici arată chelnerul spre bani ajunge de două mici. Fie, totuși, cum zici. Cu o întrebare însă: face chelnerul un semn discret să se retragă spre capătul barului ce-ai vrut să zici aseară cu icoana? În cameră, pe perete, lîngă cuier precizează Lazăr. Ți-e teamă de ea c-o să te blesteme cu vorbele lui Villon: "tăiați la beregăți să-i rupă chinul / și-n fund de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
trebui să aibă aureolă. Exact! N-are aureolă! Să vezi ce-i fac neveste-mi! clatină din cap chelnerul. Stă seara și se închină ca proasta la o pictură. Îmi pare rău! înclină el privirea, retrăgînd paharele, împingîndu-le spre mijlocul barului nu pot fi așa darnic numai pentru atît. Credeam că... Întinde mîna, ia două pahare curate și toarnă în ele băutura cuvenită pentru banii primiți. Fratele meu omul este servit zice, întorcîndu-se apoi la mijlocul barului, să onoreze alte comenzi. M-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
retrăgînd paharele, împingîndu-le spre mijlocul barului nu pot fi așa darnic numai pentru atît. Credeam că... Întinde mîna, ia două pahare curate și toarnă în ele băutura cuvenită pentru banii primiți. Fratele meu omul este servit zice, întorcîndu-se apoi la mijlocul barului, să onoreze alte comenzi. M-ai tras pe sfoară și Dumnezeu vede; ți-o spune un ateu convins bombăne Lazăr, în drum spre masă, oprindu-se o clipă lingă mijlocul barului. Ce-i cu individul? Ce tot șușoteați! întreabă actorul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Fratele meu omul este servit zice, întorcîndu-se apoi la mijlocul barului, să onoreze alte comenzi. M-ai tras pe sfoară și Dumnezeu vede; ți-o spune un ateu convins bombăne Lazăr, în drum spre masă, oprindu-se o clipă lingă mijlocul barului. Ce-i cu individul? Ce tot șușoteați! întreabă actorul nervos că a așteptat atîta. Vă rog să mă iertați! se pierde chelnerul, gîndind că bărbatul acesta i se pare cunoscut, desigur de pe vremea unei inspecții venită de la direcție. Cu ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
o bagă în poșetă, împingînd cu vîrful degetelor ziarul în care este împăturită blana. Actorul ia ziarul cu totul, fără să se uite în interior și-l bagă în servietă, pune servieta la loc pe scaun, apoi se îndreaptă spre bar să-și bea paharul lăsat acolo. Din drumul lui printre mese, Ovidiu este oprit de femeia cu căciulă albă, de sub care o șuviță de păr, ieșită în partea stîngă a frunții, îi dă un aer copilăresc, iar fața mică, rotundă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
așezîndu-se pe scaun, luînd încet, delicat, mîna femeii s-o sărute. Nina răspunde femeia oftînd, mușcîndu-și buzele, să-și stăpînească lacrimile. Iulian se face că nu observă, așază mai bine ziarele pe colțul mesei, apoi se ridică: Mă duc la bar, poate mai sună telefonul. Arhitectul, de cînd a terminat gustarea comandată, s-a ridicat și, pocnind rar cu bastonul, se plimbă cercetînd cu privirea fiecare ungher, ciocnindu-se uneori de cîte vreunul mai grăbit. Cînd vrea să treacă spre bucătărie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
respectă instrucțiunea. Unde mi-i paharul și cafeaua? întreabă Sultana de cum intră în bucătărie, dar nu mai așteaptă răspuns că și iese, bolborosind o înjurătură, înfrînîndu-se cu greu cînd vede pe cei adunați în jurul telefonului. Își face de lucru la bar, trăgînd cu coada ochiului în urma soțului: îl vede cum duce platoul la masa femeii cu căciulă albă, destul de tînără, frumoasă, care, pînă acum, nu i-a onorat cu nici o comandă. Ce zici, dai gogonelele? șoptește la urechea ei Pavel. N-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
urechea ei Pavel. N-am decît șaișpe gogoșari, că unul l-a înfulecat grăsuna. Lumea-i încă flămîndă; îmi ies vreo douăzeci și cinci de porții de brînză. Bine! spune Sultana apăsat, grăbindu-se să-i iasă în întîmpinare soțului, la capătul barului. Ce naiba, dom'le, chiar s-a terminat toată mîncarea?! se burzuluiește un pasager, urmat de cîțiva care întind gîtul peste tejgheaua barului. Văd că se mai scot încă... spune o femeie. Mai avem brînză, pîine și murături spune Sultana, urmîndu-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
de porții de brînză. Bine! spune Sultana apăsat, grăbindu-se să-i iasă în întîmpinare soțului, la capătul barului. Ce naiba, dom'le, chiar s-a terminat toată mîncarea?! se burzuluiește un pasager, urmat de cîțiva care întind gîtul peste tejgheaua barului. Văd că se mai scot încă... spune o femeie. Mai avem brînză, pîine și murături spune Sultana, urmîndu-și imediat soțul. Pavele, strigă peste umăr începe și ia comenzi. Tu, spune lui Ovidiu încet, stăpînindu-se cu greu mergi sus, că vin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
ia comenzi. Tu, spune lui Ovidiu încet, stăpînindu-se cu greu mergi sus, că vin și eu să scoatem gogonelele din cămară. Soțul pleacă spre scara din capătul culoarului, care duce la cele cîteva camere de la etaj, în timp ce Sultana, întoarsă la bar, își face un timp de lucru cu sticlele goale, se miră cît de multe s-au adunat, apoi, ca și cum și-ar fi amintit, merge la masa unde stă Letiția și-i spune: Vrei să vii să mă ajuți? Un timp

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
și-i spune: Vrei să vii să mă ajuți? Un timp, fata mai rămîne locului, apoi, cînd chelnerița s-a depărtat cîțiva pași, gîndește că e mai bine să nu dea de bănuit, așa că o urmează. Sultana trece pe lîngă bar, arătînd spre sticle cu privirea, murmurînd un "trebuie să le spălăm", apoi, preocupată, vrea să intre în bucătărie, dar arată brusc spre ușa magaziei: Să luăm niște lăzi... Deschide ușa, o invită pe fată, aruncă o privire în jur, să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
nu-s. Jur! Juri..., toate jurați, că parcă știți ce-i în fundul vostru... pufnește Sultana, scăpînd cîteva înjurături de mamă. Ieși de-acolo, îți aranjezi hainele, te speli pe față, apoi faci lună vesela murdară din bucătărie și sticlele de la bar; le curăți și de etichetă! Dacă sufli o vorbă, te omor! Femeia aruncă scîndură pe stiva de lăzi, mai aruncă o privire încruntată fetei, apoi se întoarce și iese. Merge în bucătărie, bea o cană cu apă și urcă la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
cu putere în urma sa, coboară în bucătărie, se spală pe ochi, bea jumătate din cafeaua Mihaelei, încercînd să se calmeze. Lasă farfuriile așa! o oprește pe bucătăreasă. Vine fata să le spele, că de-aia i-am dat mîncare. De la bar, se aude zgomot de sticle, iar Sultana, răsuflînd apăsat, a mulțumire, iese pînă în ușă, să mai dea indicații dacă fata nu face treabă bună. Ce faci, nătărăule? îl împinge într-o parte pe Pavel, care curăță sticlele. Mi-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]