2,062 matches
-
să fi fost brigadier... Eu am mari dubii de amicul nostru, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici, care Într-o astfel de colonie a fost brigadier... Care era regimul de detenție de la Periprava? Domnule, erau saloane... barăci militare, germane spuneau unii. Baraca avea două Încăperi: În dreapta stăteam o sută, În stânga la fel, iar la mijloc era o cameră unde stăteau acești brigadieri. Printre altele, ei aveau sarcina de a ne Închide pe noi În camerele respective, de unde nu mai aveai voie să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
La un moment dat a acostat și a Început să ne coboare. Eram la colonia Grădina, mai ’nainte cu câțiva kilometri de colonia Piatra Frecăței, dacă știți, că așa-i zicea... 0987 Ostrov. Cum erau condițiile de viață aici? Erau barăci acoperite cu stuf, unele chiar zidite, și eram cam aproape trei mii de deținuți În colonia asta... Era aproape de Salcia... Și am stat aci cât am stat, după aceea ne-a mutat pe la Băndoiu, la prășit de porumb, pe la Stoenești
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să intru și io! Și am intrat În grevă și am stat șapte zile, cât au stat și ei... Și a venit de la Ministerul de Interne, Dumnezeu mai știe cine era acolo, și ne scotea câte un dormitor În spatele unei barăci pe un platou și pe urmă se făcea o râpă... Și a instalat două mitraliere deasupra, și noi treceam pe dedesubt. Și spunea comandantu’ Închisorii și ăia de la București: „Renunțați la grevă?”. „Renunțăm dacă ni se dă pachet și scrisori
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Regina Elisabeta. 126 bucureștii de altădată De la strada Nouă (actuala stradă Edgar Quinet) în sus totul este nou. În colț era o casă măruntă, alături o prăvălie, înăuntru un restaurant-be rărie cu firma „La Drei Bettler“ („Trei cerșetori“). Apoi o baracă - în care mai târziu a fost instalat biroul tipografiei Grigore Luis. O curte imensă și o casă boierească în fund, proprietatea lui Nicolae Lahovary, tatăl lui Alexandru, Iacob, Ion și Emil Lahovary. Această curte boierească a avut o foarte fru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de către celebrul, pe vre mea aceea, Mihăiță Lăncierul, antreprenorul tunelului de sub Pasagiul Român, care a transformat-o în casă cu odăi mobilate, mai ales pentru uzul femeilor galante. Grajdul acestor case a devenit, mai târziu, tipografia Gr. Luis, iar magaziile - barăci pentru vânzători de fructe etc.182 Locuri virane, mici căsuțe urmau mai departe, dar toate, fără excepție, afară de două singure, în fața Ministerului de Interne, au fost înlocuite cu timpul. Strada Academiei a fost aproape toată prefăcută. Strada Paris, pe atunci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu grădinile Stavri 244* și Rașca, dacă era din lumea bună, sau cu Giaferul 245, Grădina cu cai246, „Leul și cârnatul“, dacă era de a doua mână.247 Din când în când câte un circ de vară care-și instala baraca pe un maidan central distra pe bucureșteni. Alteori cuteza câte o trupă de comedii sau de operetă franceză să debarce la București. Dar altceva nimic. O trupă de teatru român n-ar fi îndrăznit să anunțe o stagiune de vară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
evreul Zwiebel. Acesta era un om foarte cumsecade. Cunoscut de toată lumea juridică și mare bibliofil. A lăsat un fiu care face același comerț, însă fără dulap pe stradă. Cilibi Moise, un tip original, poate cel mai original al Bucureștilor, avea baracă de mărunțișuri lângă podul de la Doamna Bălașa.295 crăciunul: Au trecut 50 de ani și parcă era ieri. Am rămas firește tot ce-am fost și mi se pare că nimic nu este schimbat. Văd, ca și în copilăria mea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ripoll (1832-1899), prim ministru al Bucureștii au o nouă distracțiune și o nouă senzație. Aproape de închisoarea Văcărești s-au descoperit niște izvoare feruginoase, cărora le face o mare reclamă un medic: doctorul Penescu. În scurt timp s-au instalat câteva barăci și un adăpost acoperit cu scânduri, s-a așternut nisip pe o distanță șoseluită și lumea a început să vie. Mai ales duminicile și sărbătorile era lume multă, doamnele veneau să flirteze, tinerii tot la fel, dar moda era ca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Un mare afiș apare pe zidurile Capitalei, în acest afiș Pascaly anunță că, fiind gonit de la Teatrul Național, a luat sala Circului Suhr. Pascaly face apel la public ca să-l ajute. El scrie că și Molière a jucat într-o baracă și a rămas cel mai mare autor dramatic al Franței. La Teatrul Național sau Teatrul cel Mare „Artiștii asociați“ încep cu piesa Boierii și ciocoii de Vasile Alecsandri. La Teatru-Circ Pascaly începe cu melodrama Liberi, dramă istorică în 5 acte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vine la Cameră și declară că va fi în totul continuatorul lui Maiorescu. Această declarație e privită ca o sfidare.11 Antipatia împotriva a ceea ce se numea atunci „aroganța junimistă“ crește și mai mult. În lumea politică se prevede că baraca guvernamentală nu va putea dura mult. În Românul de la 5 februarie, B.P. Hasdeu publică o scrisoare prin care anunță păcălitura trasă revistei junimiste din Iași, Convorbiri literare, căreia i-a trimis spre publicare bucata versificată cu titlul La noi și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
du Boulevard, era un maidan pe care fusese instalat câțiva ani mai înainte Circul Huttemann. Pe dreapta erau casele și locul Greceanu. Mai târziu au ars două circuri, dar nu cel de pe Piața Constantin Vodă. A ars Circul Kremsler, o baracă învelită cu pânză instalat pe Bulevardul Elisabeta, cam pe unde e azi cinematograful Clasic. A fost un sinistru tragic fiindcă cea mai mare parte din caii de rasă și bine dresați au pierit în flăcări. Doamnele din societatea de sus
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
reprezentației, mi se pare într-o zi de Paște, Circul Sidoli, instalat în același loc. Pe vremea aceea circul era condus de bătrânul Sidoli, tatăl lui Cesar și George Sidoli. De astă dată pagubele nu au fost prea mari, iar baraca de pânză n-a suferit decât neînsemnate stricăciuni.4 (Id., ibid., nr. 11579, 1 ianuarie 1922, pp. 1-2.) Pagina 140 * Fiindcă să nu uităm că una din gloriile bucureșteanului este că știe să facă chef. (Id., ibid., nr. 11573, 25
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
torid și orbitor. Locul era dezolant. Deasupra dunelor de nisip și praf, pe care crescuseră ierburi înalte și scaieți, vibra aerul încins al amiezii. Pe drum, ne-am intersectat cu cîteva camioane. În rest, pustiu, nici o mișcare. După repartizarea în barăci și depunerea echipamentului, am fost adunați imediat pentru a ni se comunica interdicțiile, prima fiind aceea că nu avem voie să trecem dincolo de gardul de sîrmă ghimpată păzit de ostașii din miradorul de pe colină. Nu ni s-a spus însă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un documentar despre victimele de la Auschwitz, făcut în urmă cu doi ani de niște iugoslavi, premiat în Italia și în alte cîteva țări. La realizarea lui au fost folosite scrisori și jurnale descoperite în cenușa și în pămîntul de sub temeliile barăcilor, plus benzi cu bocete evreiești (unul, cîntat de un cantor, era de-a dreptul sfîșietor prin imensa durere pe care o evoca). Lecturile alternau cu discursuri ale Führerului (aplaudate îndelung, frenetic), cu cîntece de petrecere cazone și marșuri, cu citate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
agricole. Nemaiputând să-și exercite ocupațiile tradiționale de mici negustori, meșteșugari sau muzicanți, le-au dat uitării și au gustat din pâinea amară a industriei. Cum, necum, se obișnuiseră cu această pâine. Mai mult, au început să părăsească maghernițele igrasioase, barăcile insalubre din PFL în care și-au îmbolnăvit copiii și și-au distrus sănătatea, pentru a păși, cei care n-au putut să-și cumpere locuință proprietate personală, în așa-zisele blocuri pentru țigani, construite din nimic pentru nimic, adevărate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
altora care nu au muncit. Avem foarte multe de spus în această scrisoare care v-o adresăm, dar ținem neapărat să vă facem cunoscute și situația în care trăim și muncim și, mai ales, unde locuim noi. Locuim în niște barăci din lemn într-o mizerie de nedescris, câte 4-5-6 sau mai mulți într-o cameră, fiecare baracă a fost prevăzută cu o bucătărie sau două mai mici care, la rândul lor, trebuiau dotate cu cele necesare, adică cu câte un
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dar ținem neapărat să vă facem cunoscute și situația în care trăim și muncim și, mai ales, unde locuim noi. Locuim în niște barăci din lemn într-o mizerie de nedescris, câte 4-5-6 sau mai mulți într-o cameră, fiecare baracă a fost prevăzută cu o bucătărie sau două mai mici care, la rândul lor, trebuiau dotate cu cele necesare, adică cu câte un aragaz și butelii, dar aceste bucătării sunt ocupate de muncitori, în timp ce fiecare șef sau șefuleț din cadrul șantierelor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Poiana Brașov ocupă vila Șerbănică, la București, pe strada Câmpia Turzii, are o altă vilă. Toate astea și altele de acest fel le-a făcut din leafa lui de director de circ și din modestele venituri pe care i le aduc barăcile de tir din mai multe bâlciuri din țară, A. Iosefini fiind proprietarul lor, e drept, prin interpuși. Nu e mai puțin adevărat că, de altfel, toate aceste lucruri se cam cunosc. În 1982 s-a deschis o anchetă în toată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în cameră și l-a luat la bătaie, iar acesta a pus mâna pe cuțit și l-a lovit. Atunci toți s-au alarmat, arătând ce periculos este alcoolul și unde duce consumul de alcool. În momentul chiar când la baraca magazionerului era scandal, la șeful de șantier era banchet dat în cinstea revizorilor de la DFI (control financiar intern) și se cărau lăzi de Pepsi din cantină, că domnii nu mai aveau cu ce să-și facă șprițurile. În urma acestui scandal
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cele două vieți și povești rămân drastice. Litera care devine numele lui B. nu este o codificare Întâmplătoare sau fantezistă. Keseru susține că B. s-ar fi născut În ultimele luni ale anului 1944, deci spre finele războiului, Într-o baracă la Auschwitz. Noul captiv fusese tatuat pe coapsă, nu pe brațul, prea scurt, al pruncului, iar litera B, urmată de patru cifre, Însemna că mama fusese Înregistrată, din eroare, probabil, ca deținut politic din Slovacia, nu ca evreică maghiară, căreia
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ale Germaniei. Probabil, în urma unui denunț de la București, au fost culeși de la Berlin și alte localități și trimiși la Rostock. Acum numărul legionarilor aflați la Rostock se ridicase la aproape 200. Noii veniți neîncăpând la „Schweizerhaus”, au fost așezați în barăci, în apropierea fabricii Heinkel, unde au început și ei să lucreze. Tot aici au fost aduși și o parte din legionarii de la Schweizerhaus. În aprilie 1941 n-a mai rămas nimeni la Schweizerhaus. Au fost încartiruiți toți legionarii la Marienehe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
apropierea fabricii Heinkel, unde au început și ei să lucreze. Tot aici au fost aduși și o parte din legionarii de la Schweizerhaus. În aprilie 1941 n-a mai rămas nimeni la Schweizerhaus. Au fost încartiruiți toți legionarii la Marienehe, în barăci și într-un bloc de locuințe. Legionarii de la Rostock au trecut prin momente de mare durere și tensiune, când au aflat de executarea Colonelului Zăvoianu și a unui grup de legionari, în 28 Iulie 1941. După amnistia ce s-a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
delegații legionari au fost invitați de notabilități național-socialiste ale orașului să ia masa împreună la un renumit restaurant din localitate, Ratskeller. Ședința solemnă, dedicată comemorării Căpitanului, a avut loc Duminică 30 Noiembrie, ora 10 dimineața, în sala de mese de la barăci. Au fost prezenți toți legionarii. Cuvântarea a fost rostită de Corneliu Georgescu. A vorbit de actul asasinării Căpitanului. Mai întâi a fost ștrangulat, apoi s-au tras gloanțe în trupul lui și a celorlalți camarazi, uciși odată cu el. Călăii nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Ruhe! (tăcere), dar cântecul se întețea și îi acoperea. Cei care ar fi trebuit să tragă în noi ne priveau cu ură, dar și cu admirație; până la urmă nu au tras și spre dimineață ne-au băgat din nou în barăci. Nu li s-a făcut celor care nu trecuseră proba credinței și unității legionare nici un reproș, însă ei înșiși se simțeau stingheriți printre noi ceilalți și îi vedeam îndepărtându-se. Acțiunea de intimidare și încercarea de dezbinare pe care o
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Horia Sima, spre Italia, pe când încă nu se știa încotro se îndreptase, spre România sau în altă direcție, la 19 decembrie 1942 încep represaliile asupra celorlalți legionari. La orele 5 dimineața, în ziua de 19 Decembrie, în cartierul Marienehe, în fața barăcilor, unde locuiau legionarii își face apariția Gestapo-ul cu o companie de soldați. La ora 5 și jumătate era deșteptarea pentru plecarea la muncă. Soldații îi opresc să plece și pe baza unei liste sunt declarați arestați un număr de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]