2,816 matches
-
discursive "atipice, centrifuge, chiar transgresive" 899, ce permit o reprezentare mai complexă a lumii, în care să-și găsească loc diversitatea antagonistă sau contradicția dinamică. Chiasmele, cuplurile lexicale antonime, oximoronii etc., prezente în limbajul primilor gânditori presocratici, în retorica poetico-filosofică barocă, în lexicul și sintaxa limbii germanice, mai ales din epoca romantică încoace, sunt exemple pe care profesorul francez încearcă să le scoată în evidență 900. În privința determinismului structurilor logice, Wunenburger îl ia ca reper pe Aristotel, în gândirea căruia "idealul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
atmosferă de scepticism (ilustrat mai ales de Montaigne) care pune capăt umanismului. Accentuarea particularismelor naționale pune problema caracterului universal al culturii în favoarea culturilor și limbilor naționale. Această perioadă de fărîmițări și de tulburări își găsește mijlocul de exprimare în stilul baroc. Apărut din dorința Bisericii catolice de a-și afirma noile dogme, după Sinodul din Tyrol 57 , acesta este la început o formă de reprezentare a misterelor sfinte, al căror caracter teatral și dramatic se adresează mai degrabă sensibilității și imaginației
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în care se adună devastări și distrugeri. Barocul În general, se explică originea cuvîntului "baroc" din cu-vîntul portughez "barocco" care înseamnă "perlă cu formă neregulată". Prin extensie, termenul francez se referă la tot ce este ciudat, chiar șocant. Dezvoltarea artei baroce se explică mai întîi prin evoluția Bisericii romane după Sinodul din Tyrol. La început, arta barocă apare într-adevăr ca o artă a Contrareformei. Aceasta, înlăturînd toate aspectele păgîne ale artei renașterii, își alege drept scop să combată erezia protestantă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cu-vîntul portughez "barocco" care înseamnă "perlă cu formă neregulată". Prin extensie, termenul francez se referă la tot ce este ciudat, chiar șocant. Dezvoltarea artei baroce se explică mai întîi prin evoluția Bisericii romane după Sinodul din Tyrol. La început, arta barocă apare într-adevăr ca o artă a Contrareformei. Aceasta, înlăturînd toate aspectele păgîne ale artei renașterii, își alege drept scop să combată erezia protestantă și să afirme sus și tare dogmele întocmite de Sinodul din Tyrol. Pentru a răspîndi doctrina
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
La început, biserica este decorată sobru, cu o fațadă destul de severă, cu un fronton și o cupolă în care s-a văzut o semnificație simbolică. Dar foarte curînd, acest gust pentru sobrietate dispare în favoarea etalării bogăției în scopuri pastorale. Bisericile baroce au o decorație somptuoasă în care predomină aurul și marmura. Nimic nu este prea frumos pentru a-1 slăvi pe Creator și pentru a scoate în evidență puterea și forța Bisericii catolice. Trebuie ca imaginația să fie frapată, sufletele să
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cărei secret îl are numai Biserica. Sculpturile și picturile sînt și ele destinate să ridice în slăvi învățăturile Sinodului din Tyrol: glorificarea euharistiei, celebrarea Sfintei Fecioare și a sfinților, scene de extaz care pregătesc omenirea să primească iertarea divină. Arta barocă răspunde în primul rînd preocupărilor Biserici catolice, care-și pune în joc toate instrumentele puterii, ale bogăției și emoției împotriva austerității și sobrietății afișate de Reformă. Acesta corespunde și sensibilității epocii. O sensibilitate caracterizată prin dorința fiecăruia de a-și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
înconjoară acțiunile regale pentru a-și justifica puterea. Aceste caracteristici sînt cele ale Europei catolicismului roman, în care triumfa spiritul Contrareformei. Cîștigată de partea reformei, Europa de Nord-Vest, cu societatea ei urbană burgheză și comercială, rămîne reticentă față de exprimarea sensibilității baroce și îs. manifestă în schimb preferința pentru clasicism, în Europa anilor 1560-1660 triumfă totuși barocul cu nuanțe naționale, care ții cont de temperamentele specifice. Răspîndirea barocului Barocul apare în Italia ca o prelungire a artei Renașterii, trecînd prin reflectarea manierismului
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
maniera artistică cu dorința de dogmatizate, de punere în scenă și de spectaculos. Judecata de Apoi (Capela Sixtină) a lui Michelangelo ilustrează perfect această revoluție. Continuînd activitatea papilor din timpul Renașterii, cei din epoca Contrareformei fac din Roma capitala artei baroce. Terminată în 1612 de Carlo Maderna, bazilica Sfîntul Petru servește drept ilustrare acestei evoluții. Caracteristicile stilului baroc sînt realizate în modul cel mai expresiv în decorația in.erioară, de către arhitectul, pictorul și sculptorul Bernini. Dar el știe, de asemenea, folosind
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Sixtină) a lui Michelangelo ilustrează perfect această revoluție. Continuînd activitatea papilor din timpul Renașterii, cei din epoca Contrareformei fac din Roma capitala artei baroce. Terminată în 1612 de Carlo Maderna, bazilica Sfîntul Petru servește drept ilustrare acestei evoluții. Caracteristicile stilului baroc sînt realizate în modul cel mai expresiv în decorația in.erioară, de către arhitectul, pictorul și sculptorul Bernini. Dar el știe, de asemenea, folosind o artă desăvîrșită a punerii în s;enă, să facă din această bazilică un loc cu un
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
artă deosebită a curbei și a contracurbei, de contrastul dintre fațadă, ca'e te invită să intri în biserică, și interior, unde totul este organizat în jurul misterului divin. Dacă arhitectura și sculptura apar ca dementele cele mai caracteristice ale artei baroce, pictura, fără si cunoască strălucirea celei renascentiste, este și ea influențată de noua sensibilitate. La Roma domină stilul monumental al ui Carrachi (Luigi, Agostino, Annibal). Dar capodoperele picturii baroce sînt realizate de Caravaggio, care reprezintă sfinții și se Hristos cu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
arhitectura și sculptura apar ca dementele cele mai caracteristice ale artei baroce, pictura, fără si cunoască strălucirea celei renascentiste, este și ea influențată de noua sensibilitate. La Roma domină stilul monumental al ui Carrachi (Luigi, Agostino, Annibal). Dar capodoperele picturii baroce sînt realizate de Caravaggio, care reprezintă sfinții și se Hristos cu trăsăturile oamenilor și femeilor din viața de zi cu zi. Brutalitatea efectelor sale de lumină, violența scenelor exprimă o formă de evlavie exasperantă, care va șoca adesea pe contemporanii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
realist, mai pasianat, mai violent. I se regăsesc influențele în expresia literară cu romanul lui Cervantes, Don Quijote (1605), care, în tradiția romanului picaresc spaniol din secolul al XVI-lea realizează un tablou ironic și emoționant al societății spaniole. Aceeași inspirație barocă în prolifica operă teatrală a lui Lopede Vega, care pune în scenă marile principii ale Spaniei din timpul său: sentimentul onoarei, fidelitatea față de monarhi și credința catolică. Credincios ca și Lope de Vega, Tirso de Molina creează personajul don Juan
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Vega, Tirso de Molina creează personajul don Juan, și el subjugat de onoare, îmbinînd libertinajul cu credința religioasă. Mai filosofice, operele lui Calderon exprimă violența sentimentelor contradictorii. Dacă literatura și teatrul sînt modalitățile cele mai caracteristice de exprimare a sensibilității baroce, în Spania secolului al XVII-lea apare și o strălucită pleiadă de pictori: Ribera, Zurbaran sau Murillo. Acest baroc spaniol se răspîndește în Portugalia, apoi în America Latină, unde dă naștere barocului colonial care accentuează și mai mult tendințele originale. La
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
care construiește castele și biserici destinate să-i arate puterea, și de iezuiți și capucini care, în construcțiile lor, folosesc din plin arsenalul simbolic arhitectural și imaginile apărătorilor credinței catolice. În partea meridională a Țărilor de Jos, rămasă catolică, arta barocă găsește un teren favorabil și pe cel mai mare pictor al său: Peter-Paul Rubens. După o lungă ședere în Italia, el se instalează la Anvers (1609), unde va picta aproape 3 000 de pînze, care, caracterizate de dragostea de viață
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
fantezie și exuberanță răspunde dorințelor unei nobilimi care încearcă să zdruncine rînduiala regală. Sprijinit de magistrații și de burghezii provinciali, clasicismul, care se afirmă de la mijlocul secolului al XVI-lea, desigur, nu dispare, dar este combătut cu putere de arta barocă. Aceasta din urmă cunoaște o incontestabilă modă literară. Libertatea de inspirație a unui Mathurin Régnier, a unui Saint-Amant, a unui Théophile de Viau, chiar a unui Cyrano de Bergerac se opune dorinței lui Malherbe de a guverna cu autoritate limba
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din urmă cunoaște o incontestabilă modă literară. Libertatea de inspirație a unui Mathurin Régnier, a unui Saint-Amant, a unui Théophile de Viau, chiar a unui Cyrano de Bergerac se opune dorinței lui Malherbe de a guverna cu autoritate limba. Reacție barocă a unei aristocrații care se teme să nu fie confundată cu vulgul, prețiozitatea provoacă o contrareacție, barocă și aceasta, prin dezvoltarea burlescului, care se remarcă prin grosolănia limbajului și o prefăcută vulgaritate (Eneida travestită a lui Scarron). Corneille însuși, în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a unui Théophile de Viau, chiar a unui Cyrano de Bergerac se opune dorinței lui Malherbe de a guverna cu autoritate limba. Reacție barocă a unei aristocrații care se teme să nu fie confundată cu vulgul, prețiozitatea provoacă o contrareacție, barocă și aceasta, prin dezvoltarea burlescului, care se remarcă prin grosolănia limbajului și o prefăcută vulgaritate (Eneida travestită a lui Scarron). Corneille însuși, în primele sale opere (Iluzia comică, 1536) se bazează pe o estetică barocă ce transpare încă în Cidul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
vulgul, prețiozitatea provoacă o contrareacție, barocă și aceasta, prin dezvoltarea burlescului, care se remarcă prin grosolănia limbajului și o prefăcută vulgaritate (Eneida travestită a lui Scarron). Corneille însuși, în primele sale opere (Iluzia comică, 1536) se bazează pe o estetică barocă ce transpare încă în Cidul, cu toate că această operă marchează trecerea la tragedia clasică. Prezența barocului în Franța este semnalată și în operele efemere: decorul serbărilor, arcuri de triumf, alaiuri funebre sau procesiuni. Dar mai ales pictura este aceea care se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în întregime. El provoacă peste tot, chiar îi Italia, opoziții care duc la forme de exprimare artistică și de sensibilitate foarte diferite. Astfel, Velasquez, influențat la îneput de Caravaggio, evoluează apoi către un stil cu totul personal, în Franța, curentul baroc important care a fost semnalat este contemporan cu o estetică clasică care susține exact ce-i eîte contrar și care influențează profund arhitectura: palatul Luxemburg construit de Salomon de Brosse pentru Maria de Medici nu evidențiază barocul, ci Florența renascentistă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Poussin, Claude Gelée zis "Le Lorrain" sau Georges de La Tour. În sfîrșit, influența lui Malherbe și evoluția lui Corneille, care încearcă să fixeze reguli precise pentru limba franceză, scenica și realizarea teatrală, pregătesc triumful clasicismului literar. În țările protestante, estetica barocă este respinsă categoric, în Anglia, puritanismul constituie un ecran împotriva influenței sale. În ciuda cîtorva tendințe ale Curții, influența italiană nu pătrunde decît foarte lent și sub o formă mai mult clasică. Cît despre Provinciile Unite, acestea sînt dominate de burghezia
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
un ecran împotriva influenței sale. În ciuda cîtorva tendințe ale Curții, influența italiană nu pătrunde decît foarte lent și sub o formă mai mult clasică. Cît despre Provinciile Unite, acestea sînt dominate de burghezia olandeză legată de protestantism. Respingînd orice influență barocă, ea cere pictorilor (Franz Hals, Peter de Hoogh, Vermeer de Delft) portrete, peisaje sau interioare, pe scurt o reconstituire a cadrului vieții cotidiene. Totuși, cel mai mare dintre toți artiștii olandezi este Rembrandt. El pictează, desigur, portrete, peisaje și scene
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
influențat de Caravaggio și opera sa depășește cu mult gusturile convenționale și conformiste ale societății olandeze. În domeniul muzicii, "stilul concertant" (opoziția dintre ansamblurile sonore, cucerirea tonalității și a cromatismului, practica basului continuu și variația ornamentală) ia naștere din estetica "barocă". Dacă această expresie aplicată la muzică este diferită de sensul ei arhitectural sau pictural, este adevărat că un concert de Vivaldi, o operă ca Messia lui Haendel și mai ales ansamblul operei lui Bach introduc, fără îndoială, un stil de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
această expresie aplicată la muzică este diferită de sensul ei arhitectural sau pictural, este adevărat că un concert de Vivaldi, o operă ca Messia lui Haendel și mai ales ansamblul operei lui Bach introduc, fără îndoială, un stil de muzică barocă. Paralel cu succesul barocului, prima jumătate a secolu-lui al XVII-lea este martora unei schimbări capitale în istoria gîndirii europene: nașterea gîndirii științifice moderne. Afirmarea spiritului științific În secolul al XVI-lea, umaniștii au încercat să se elibereze de sistemul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
această neliniște profundă, această violență a sentimentelor, această vitalitate ce caracterizează barocul. Dar și pentru că civilizația europeană se desprinde de admirația pentru antici, se vrea o civilizație științifică, care să afirme superioritatea experienței și a rațiunii. În mijlocul agitației unui secol baroc în care zgomotul și furia războaielor civile și a conflictelor europene ocupă primul plan al scenei, se naște astfel Europa rațiunii. Ea va cunoaște, la sfîrșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, o adevărată epocă de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
piatră din podea. Găsesc un dulap în perete, cu o ușiță din grătar metalic arcuită la vârf. Încuiată, dar ușor de forțat. Presupun că dulapul trebuie să conțină argintăria bisericii. Eroare: numai o mână de lemn scorojită (de la un înger baroc?) și un maldăr de cărți vechi de psalmi. Golesc, dimensiunile corespund. Împachetez și ramurile de pin. Iau portretul lui Luther, adun cioburile și îl așez înclinat spre figura de pe altarul Mariei. Aprind două lumânări. Încep din nou să repet pașii
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]