3,051 matches
-
ar refuza să recunoască o lungă perioadă din viața sa. Poate de aceea literatura noastră, atâta câtă s-a scris și cât rezistă examenului timpului, nu are consistență și repere pe care să se sprijine. Parafrazând un binecunoscut titlu, scriitorul basarabean pare că privește în urmă cu frică și rușine... Se iluzionează uneori că poate începe o viață nouă, trăită altfel, că poate șterge cu buretele un trecut greu, încărcat de lașități și compromisuri, însă „eliberarea” aceasta e doar iluzorie. Este
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
din viața scriitorilor: de pildă „episodul dulapului”; studiile la Moscova; întâlnirile cu cititorii, Crăciunul pe stil vechi cu Ion Druță, „solistul” din Piața Marii Adunări Naționale etc., etc. Cu alte cuvinte, vom cunoaște istoria adevărată, tragică și grotescă a literaturii basarabene din perioada 1940-1989. Evident, o istorie deschisă pentru noi și noi completări... O asemenea carte ar putea fi un adevărat bestseller, cu care să spargem piața culturală românească. Cine își va asuma proiectul? Aureliu Busuioc, „șaptezecist tardiv și optzecist precoce
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
paginile Contrafort-ului și scriitori din România. În finalul comentariului - tot mai supărat - cronicarul lansează o ultimă acuză, de care tot noi am fi responsabili, și anume: „... doi dintre cei mai proști gestionari ai României actuale provin din rândurile refugiaților basarabeni”. Cum să răspunzi unor asemenea elucubrații politico-național-literare?... Recunosc că nu mă așteptam la aprecieri pozitive din partea Literatorului, știind cine dintre „patrioții-martiri” basarabeni le deschide ușa redactorilor săi „apolitici”, însă reaua-credință și patima partizană care transpare din comentariu m-au dezamăgit
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
am fi responsabili, și anume: „... doi dintre cei mai proști gestionari ai României actuale provin din rândurile refugiaților basarabeni”. Cum să răspunzi unor asemenea elucubrații politico-național-literare?... Recunosc că nu mă așteptam la aprecieri pozitive din partea Literatorului, știind cine dintre „patrioții-martiri” basarabeni le deschide ușa redactorilor săi „apolitici”, însă reaua-credință și patima partizană care transpare din comentariu m-au dezamăgit. Până și în Basarabia noastră înapoiată și fără de speranță - conform sentinței cronicarului literator - asemenea diversiuni se fac cu mai multă pricepere. Scris
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a ataca”, „repreiau din nou mingea”, „să vă readuc la cunoștință componența”, „acum la moment scorul este”, „verifică situația totalmente ucrainenii”, „tabelul electronic care scrie”... TVM a fost și rămâne, din păcate, o viguroasă sursă de infestare a spațiului lingvistic basarabean. O altă mascotă a Uniunii Scriitorilor din Basarabia este și autobuzul rusesc, model PAZ, aflat în dotarea instituției. Vehiculul de culoare roșie a devenit într-un fel „obiect” de admirație pentru scriitori, și asta datorită performanțelor tehnice cu totul remarcabile
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
explodat în plină viteză o roată etc. Toți însă își rezumă conciliant-optimist poveștile: întotdeauna am ajuns în punctul spre care am pornit și, mai ales, ne-am întors de unde am plecat. Ultima mare „aventură” a autobuzului și, implicit, a literaților basarabeni, animați de spiritul aventurii, s-a numit „A doua întâlnire a scriitorilor români din întreaga lume”, care s-a ținut la Neptun. Vehiculul s-a mișcat bătrânește: 12 ore încolo și tot atâtea înapoi. Este exact timpul cât să faci
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
potrivesc de minune: cărți topite sau retrase din rețeaua de difuzare, pagini, capitole suprimate, tergiversări la publicare, sesizări „patriotice” ale unor invidioși colegi de breaslă (cazuri demne de atenția psihanalizei) etc. Decembrie, 1997 Una din bizareriile lunii decembrie din presa basarabeană, tot mai generoasă la acest capitol, a fost lista electorală a lui Nicolae Dabija, publicată de vicepreședintele Partidului Forțelor Democratice (PFD) în săptămânalul Uniunii Scriitorilor, Literatura și Arta, pe care, în calitate de redactor-șef, îl conduce cu autoritate partizană și cu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de la cei pitorești, viguroși, expansivi, cu o prezență ubicuă, pe care nu-i poți evita oricât te-ai strădui să faci acest lucru, până la cei de o coloratură ușor exotică, care au un discurs debil, timid, ridicol, neconturat. Invadând mass-media basarabeană, care s-a pus servil - fără excepție și fără pic de orgoliu - la dispoziția partidelor și a grupurilor de influență, acești mesageri emblematici ai derutei noastre colective încearcă să ne convingă că dețin soluția salvării, a ieșirii din criză, numai
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
frontiera dintre cele două state românești. Mai întâi este problema nepotrivirii ecartamentelor existente în Republica Moldova și în România, care nu-și va găsi o rezolvare în timpul apropiat din pricina reticențelor de ordin politic (împachetate în plângeri de ordin financiar) ale părții basarabene... Bine, să zicem că acceptăm - nici nu avem alternativă - să stăm trei ore într-un vagon suspendat care trebuie pus pe altă linie, un vagon trosnind amenințător din toate încheieturile, însă cred că se poate simplifica, respectiv civiliza, procedura controlului
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
proza scrisă în Republica Moldova, este înainte de toate un act de curaj, pentru că înseamnă să cercetezi, să umbli la temelia literaturii însăși. Cum spiritul critic este o noțiune aproape inexistentă la Chișinău, nu știu dacă la această etapă mulți dintre scriitorii basarabeni au curajul să se confrunte cu adevărul. Deocamdată propun să rămânem la altitudinea unei constatări făcute de cineva în cadrul dezbaterilor, și anume aceea că proză s-a scris multă, dar ea în continuare nu există. Sentința este dură și riscantă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
act patriotic! - efortul lor de a articula ceva inteligibil în limba română, declarată drept limbă de stat în Republica Moldova. Acest efort - fie el și de suprafață, pentru că e necesar să traducem în continuare, de exemplu, spusele premierului Ion Ciubuc din basarabeană în română - e minat (autosubminat) de o dispoziție internă a Guvernului Republicii Moldova, care cere ca toată documentația să fie dublată în limba rusă. Aflăm acest lucru și dintr-un interviu publicat în săptămânalul Literatura și Arta, în care dna Dina
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cum numai aici, la noi, se poate coagula. Viața literară de la Chișinău nu s-a putut proteja (izola) de un mediu în care totul merge anapoda, un mediu în care toți, de la președinte la portar, orbecăiesc. Mai mult, elita intelectuală basarabeană, prin modul defectuos cum a înțeles să-și gestioneze imaginea și capitalul moral câștigat în anii perestroikăi, a generat destule confuzii în societate. Spiritul critic, atât cât a existat, a fost înlocuit cu un servil partizanat politic, care a eșuat
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
-și gestioneze imaginea și capitalul moral câștigat în anii perestroikăi, a generat destule confuzii în societate. Spiritul critic, atât cât a existat, a fost înlocuit cu un servil partizanat politic, care a eșuat de cele mai multe ori în mod lamentabil. Intelectualul basarabean pare să fi ieșit din comunism fără memorie și fără să fi învățat prea multe din această experiență tragică. Or, cei care își uită trecutul, riscă să-l mai repete o dată. Reactivarea acum a unor nume precum Bucov și Lupan
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
tineri la Berlin Cartea în carantină Literatura de sertar Ratarea libertății Vulgata „marelui patriot și unionist” Sincronizarea se amână Scenarii. Ordine și medalii „Rămâne cum am stabilit” Unde au dispărut traducătorii? Despre retipărirea frauduloasă și citatul dezinformator Eminescu în „ediție” basarabeană O filozofie de viață Conflictul biografiilor... Generația ’80 în Basarabia - schiță de portret Ispita Occidentului III. Jurnal la Contrafort * Este vorba de nr. 1-3 / 2000 al Contrafort-ului. * Este vorba de Mircea Snegur, președinte al R.M. în perioada 1991-1996, Petru
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
prin care se celebra recenta unire a Basarabiei, i-a reamintit de acea frază, iar generalul "a râs și el" de promisiunea retragerii 100. Discursul respectiv provocase într-adevăr reacții adverse, chiar din partea naționaliștilor români. Pentru cunoscutul avocat al cauzei basarabene și al alianței cu Puterile Centrale, Constantin Stere, declarațiile generalului Prezan erau departe de a fi liniștitoare. Analizând informațiile care ajungeau cu greu în Bucureștiul ocupat, Stere deplângea lașitatea guvernului de la Iași, care trimitea trupe "nu pentru realizarea revendicărilor naționale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
capitolul despre "Întregirea neamului (1916-1919)", personajul central era încă regele Ferdinand. Dar ziua de 1 decembrie 1918 era amintită doar pentru că atunci românii ardeleni "se strâng la Alba Iulia și hotărăsc unirea", după ce "același lucru îl fac Bucovinenii, iar frații Basarabeni hotărâseră același lucru mai înainte". Adevărata naștere a "României Mari" s-a produs odată cu încoronarea de la Alba Iulia, în 1922, când "regii întregirii neamului" intrau în legendă 279. De la "întregire", manualul lui Enescu-Bughea trecea, elocvent, direct la "Războiul Sfânt", aflat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Nu întâmplător, puținele investiții de acest gen din Moldova au fost comasate în problematica zonă a Transnistriei. Și pentru a demonstra amploarea fenomenului, manualul a recurs la descrieri amănunțite, tabele și statistici. Contrazicând propaganda sovietică despre peisajul idilic al satului basarabean, autorul acuza dezastrele ecologice datorate indiferenței guvernanților și exploatării sălbatice a resurselor naturale 90. Ecologismul a fost, în general, o formă de critică a sistemului comunist și de racordare parțială la valorile lumii democrate, fiind încurajat de mișcarea reformistă a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
făcea cunoscută existența și recunoașterea guvernului bucovinean și a Consiliului Național Român" (Ibidem, pp. 190-192). 123 Un caz interesant de rememorare selectivă este cel furnizat de Ion Inculeț. Inițial, se pare că el a apărut în prim-planul scenei politice basarabene ca reprezentant al bolșevicilor, "membru al sovietului central" moldovenesc; în această calitate, la începutul anului 1917, și-a exprimat opinia că Basarabia ar trebui să rămână în componența federației ruse, ca o "gubernie autonomă", considerând că misiunea sa era de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a numărat printre trimișii provinciei la Iași (în zilele de 20-23 martie 1918), sosiți aici pentru a pune la punct detaliile necesare unirii Basarabiei cu România (Ibidem, p. 20, pp. 68-73, p. 90). O explicație pentru oscilațiile cunoscutului lider politic basarabean ar putea fi și fluctuația raportului de forțe politico-militare în zonă, care a fost la un moment dat net favorabilă grupărilor bolșevice. Într-un discurs din mai 1918, ținut la Huși, Ion Inculeț ar fi declarat că "am cerut în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un zgu duit or document al exterminării, prin comandă moscovită, a românilor din Basarabia sau alte cărți din salon care vorbesc despre gulagul siberian - unde a stat și tatăl meu timp de 12 ani, prizonier deținut, adevărat pogrom al românilor basarabeni și bucovineni. Este, într-adevăr, o omisiune regretabilă lipsa din program, dar cărțile dlui acad. Alexandru Zub și scriitorului Dumitru Vacariu n au fost propuse spre lansare ni ci de editori, nici de autori (reguli deontologice ale alcătuirii programului Salonului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și alfabetul chirilic în administrație, biserică și școală devin obligatorii nu numai la Pogăneștii din stânga Prutului, ci în toată Basarabia românească. Marele eveniment de la 1848 - 1849 și Unirea de la 1859 fac ca autoritățile țariste nu numai să întrerupă legăturile populației basarabene cu Țara și frații lor d in d reapta Prutului, ci intensificând măsurile de rusificare prin deportări și colonizări, din 1867, folosirea limbii ruse n u nu mai în școli, ci și în biserică se intensifică în persecutare. Toate cărțile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Bernea, Viorel Mărgineanu, Ion Sălișteanu, Ion Bitzan, Marian Zidaru, George Apostu, Ilie Boca etc.; expoziții naționale și internaționale (Atelier 35, Experiment, Avangarda, Saloanele Moldovei, Tabăra Internațională de Creație Plastică Tescaniă. După 1990, Galeriile „ALFA” au fost locul întâlnirilor cu artiștii basarabeni (Mihail Grecu, Dimitrie Peicev, Ion Sfeclă, Simion Zamșaă. În perioada 1985-2002 în urma colaborării cu câteva ambasade (China, Canada, S.U.A., Mexic, Angliaă au fost organizate manifestări culturale ample care au atras un public numeros interesat de cultura și civilizația acestor țări
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Vera Călin, Editura Univers, București, 1972. Gheorghiu, Mihai Dinu, Intelectualii în câmpul puterii: morfologii și traiectorii sociale, Editura Polirom, Iași, 2007. Georgescu, Vlad, Politică și istorie: cazul comuniștilor români: 1944-1977, Editura Humanitas, București, 2008. Goma, Paul, Din calidor. O copilărie basarabeană, Editura Polirom, Iași, 2004. Grigurcu, Gheorghe, Între critic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983. Horia, Vintilă, Introducere în istoria filosofiei românești moderne, Editura "Jurnalul literar", București, 1999. Horia, Vintilă, Dumnezeu s-a născut în exil, Editura Europa, Craiova, 1990. Ierunca, Virgil, Fenomenul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Dănești a fost vizitat de peste 40.000 de oameni din țară dar și de peste hotare: Germania, Franța, Rusia, Maroc, Alger. Toți cei care au trecut prin casa învățătorului au scris cîte ceva în caietele pe care învățătorul le păstreză. Scriitorul basarabean Efim Tarpalan avea dreptate cînd a afirmat: ,,Fenomenul Costache Buraga m-a uimit. Păcat că o țară nu-l vede și nu-l aude. Mare păcat !“ Irina Emandache ,,Monitorul de Vaslui“ marți, 14 dec. 1999 Ne-a părăsit Costache Buraga
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de existență pentru poporul român."89 VII. Basarabia: "cestiune de existență pentru poporul român" Eminescu înțelege că dialogul diplomatic cu imperiul țarist înseamnă o imposibilitate și că soarta Basarabiei este, în context, pecetluită. Tocmai de aceea el consideră că problema basarabeană devine piatra de încercare pentru existența poporului român. Rostirea lui, în atare privință, se arată esențială pentru istoria noastră: "Nenorocirea cea mare ce ni se poate întâmpla nu este că vom pierde și rămășița unei prețioase provincii pierdute; putem să
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]