2,324 matches
-
toți ai lui în Țara Morților. - Atunci poate că-i mai bine așa. Cel puțin robii, în Atlantida, au hrană în fiecare zi. - O mână de mâncare și o stâncă pe umeri... O mână de hrană și un sac de bice... Și copiii rămași departe, singuri, ca și orfani. Auzi, Iahuben, tu umbli să cucerești țări și robi și stai numai câteva luni departe de copiii tăi cărora le aduci prăzi... Iar acest Hunanupu pe ai lui n-o să-i mai
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
dacă vreunul ar izbuti să cunoască toate răspunsurile îl va înfia. Întrebările nu erau grele, dar încurcate. Cea din urmă suna așa: cum este lumea? Mulți cutezară, dar nu i-au plăcut răspunsurile nimănui. Robii îndrăzneți s-au ales cu bice. Numai robul negru Auta dădu răspunsuri care plăcură puternicului stăpân. Întrebat cum este lumea, robul a răspuns: "Cum vrem s-o vedem!" De la început luîndu-l la sine din glumă, în cele din urmă Marele Preot îl păstră și îl îndrăgi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Cine v-a trimis? - Căpetenia. Iahuben se supără. Era obișnuit ca soldații să-i răspundă limpede și scurt. Îi porunci să se scoale în picioare. Văzând un sutaș ca toți sutașii care vorbea ca orice atlant și nici măcar nu avea bici la el, soldatul își mai veni în fire. Se uită la luntrea așezată în țărână. El nu apucase s-o zărească decât prea târziu. Voise să fugă pentru că fugeau toți, dar îl durea un picior. - Spune, ce a fost? îi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
lui Auta nu fu zadarnică. Miile de robi auziră glasul ceresc ieșind din pasărea cu creastă rotitoare de văpaie, care rămăsese atârnată deasupra văzduhului. Fără îndoială că acea pasăre nu putea să fie decât Zeului Cerului. Slujbașii și soldații aruncară bicele și armele și fugiră să se ascundă de focul mâniei cerești. Robii începură să-și taie lanțurile de la picioare sau frânghiile cu care erau legați de mijloc. Cu topoarele lor în mâini, căzură în genunchi ridicând brațele spre cel pe
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
vântul bătea acum pieziș, și mersul spre miazăzi era încetinit. Fiecare dintre cei douăzeci și doi de oameni era nerăbdător să ajungă la țărmul Muntelui de Foc, dar fiecare se simțea bine și pe mare, în libertate, și fără primejdia biciului sau a suliței regale. N-aveau merinde. Își făcură însă plase din resturile de frânghii și prindeau pește pe care-l mâncau crud. Țărmul în apropierea căruia pluteau era în multe părți nelocuit, însă bogat, ca toată Atlantida, în râuri
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
milă de ea. Capul acum i se clătina, deși luntrea zbura mai lin decât fulgul în văzduhul nemișcat de vânt. Apoi capul i se lasă într-o parte; și femeia neagră care trecuse prin multe împrejurări cumplite, și muncă, și bici, și robie, și foame, și groază, și chiar potop de flăcări și de ape, și care cunoștea pe Auta ca pe un zeu în care avea încredere nemărginită, de la o vreme nu se mai putu ține tare și își pierdu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
poate apropia nimeni. Totuși unii trebuie să fi aflat, zise Uh. - Firește că sunt oameni care știu, bunăoară Utnapiștim al meu! răspunse Auta. Pentru stăpâni lucrul cel mai de seamă este însă că robii sunt bine păziți și ținuți cu biciul, iar soldaților din tabere n-are cine să le spună. Cred că nu știu nimic nici măcar sutașii, poate doar marile căpetenii. Și tot planul cred că numai bătrânul l-a făcut, fostul meu stăpîn! - Știu să se apere! rosti Min.
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ce mi-au spus? - Că numai un nebun poate cere zeilor plată! - Nu. Că noi i-am plătit cum nu i-ar fi plătit nimeni pe tot pământul. Unul a zis așa: stăpânii pământului ne-ar fi dat vergi și bice și chiar dacă ne-ar fi dat aur și argint, nu ne-ar fi dat sănătatea și voioșia pe care ne-au dat-o zeii... Sunt mulțumit că măcar acești o mie de oameni au scăpat de robie și sunt veseli
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
opriră să pască pe un tăpșan cu iarba deasă. Păscând, stăteau firesc, cu capetele aplecate, iar opritorile de pe gât alunecară până căzură. Când musafirul meu se trezi, neștiind de opritori, dar supărat de oprirea cailor, i-o fi lovit cu biciul. Caii odihniți au luat-o la fugă spre malul văii cu stâncile prăpăstioase, omul trase hățurile, sperând să-i oprească. N-a reușit. Mergând mereu la vale, căruța îi lovea peste picioarele din spate, întărâtându-i și mai rău. A
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
cunoști, eu sunt Ionică a’ lui Gheorghe! - Cum?! Nu cred, băiatul lui este plecat... Tu ești, Ioane? Chiar tu? Te-ai făcut domn... da’ să știi, noi tot cu necazurile noastre. Oile nu-ș ce au, da-s cam betege... Dădu bice cailor, după ce-l anunță: - Vezi că tat-tu nu-i acasă. Tânărul învățător se-ntoarse-n loc, urmărind cu privirea căruța hodorogită, plină cu cânepă. Tresări. Dar mama, mama o să-l recunoască? Se liniști pe loc. Cum să nu, o
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
veneam de la munte, de la lemne și dintr-odată caii lui nu mai vroiau să meargă. Nechezau și se ridicau în două picioare. Parcă-i speriase cineva. Era miezul nopții și trebuia să ajungem acasă. M-am speriat. Tata a luat biciul și-i bătea! Nu vroiau să se miște defel. Apoi a dat cu biciul în pământ. Au început să iasă scântei, multe scântei. Nu știu de ce, dar tare m-am speriat! Am spus rugăciuni, am făcut cruce și într-un
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
meargă. Nechezau și se ridicau în două picioare. Parcă-i speriase cineva. Era miezul nopții și trebuia să ajungem acasă. M-am speriat. Tata a luat biciul și-i bătea! Nu vroiau să se miște defel. Apoi a dat cu biciul în pământ. Au început să iasă scântei, multe scântei. Nu știu de ce, dar tare m-am speriat! Am spus rugăciuni, am făcut cruce și într-un târziu am plecat. A doua zi tata avea ceva pe trup, niște bube și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
gînduri și induc starea de dezolare a celui ce se identifică spontan cu catargele și păsările călătoare pierite În imensitatea unor oceane gemene prin indiferență și adversitate. Sonoritatea fîlfîitoare, pierită cînd ca o pîlpîire stinsă, cînd ca un plesnet de bici, a leit-motivului va-lu-ri-le, vîn-tu-ri-le umple pînă la refuz urechile cititorului cu rumoarea potrivnică a neînțelesurilor. Tristețea pare a nu-și găsi Împăcarea. Gonirea norocului și a idealurilor nu este percepută ca o despovărare care ar putea recupera măcar o posibilă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
agresivității prin limbaj și imagini care, în mod normal, țin de cea mai strictă intimitate. E interesant de observat că, în aceste cazuri, deși intenția pamfletarului este, pe de o parte, de a-și flagela victima cu brutalitate: Avem un bici amenință Arghezi în același pamflet pregătit în vatră pentru spinările abia despovărate de slugărnicie", iar pe de altă parte, de a scandaliza, de a violenta spiritul public letargic, efectul (care presupune, obligatoriu, implicarea receptorului) este de delectare prin anularea constrângerii
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
înființează Colegiul pentru pregătirea ofițerilor de Stat Major la Sandhurst (Royal Military College Sandhurst)§§§§§§§§§. 1858: Ia ființă Armata Indiilor. Forțele militare ale Companiei Indiilor de Est (East India Company) trec sub controlul direct al Coroanei. 1868: Se desființează pedeapsa cu biciul aplicabilă marinarilor nesubordonați pe timp de pace. 1870: Parlamentul votează legea (War Office Act) care prevede înființarea Ministerului de Război. 1871: Legea Cardwell desființează practica cumpărării gradelor militare și a funcțiilor de comandă în armată, avansarea urmînd să se facă
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
În sprijinul acestei explicații poate fi invocată situația din celelalte limbi romanice: în spaniolă i se spune crema (sau nata) batida, iar în franceză crème fouettée, adică „smântână bătută“. Dar fr. fouetté(e) vine de la verbul fouetter „a bate cu biciul“ < fr. fouet „bici“, acesta fiind un diminutiv al cuvântului vechi francez fou „stejar“, cu evoluția probabilă de la fouet „stejar mic“ la „nuia de stejar“ și apoi „bici“. În franceză, pentru „frișcă îndulcită“ se folosește termenul crème Chantilly, cuvântul Chantilly fiind
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
explicații poate fi invocată situația din celelalte limbi romanice: în spaniolă i se spune crema (sau nata) batida, iar în franceză crème fouettée, adică „smântână bătută“. Dar fr. fouetté(e) vine de la verbul fouetter „a bate cu biciul“ < fr. fouet „bici“, acesta fiind un diminutiv al cuvântului vechi francez fou „stejar“, cu evoluția probabilă de la fouet „stejar mic“ la „nuia de stejar“ și apoi „bici“. În franceză, pentru „frișcă îndulcită“ se folosește termenul crème Chantilly, cuvântul Chantilly fiind numele unei localități
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
smântână bătută“. Dar fr. fouetté(e) vine de la verbul fouetter „a bate cu biciul“ < fr. fouet „bici“, acesta fiind un diminutiv al cuvântului vechi francez fou „stejar“, cu evoluția probabilă de la fouet „stejar mic“ la „nuia de stejar“ și apoi „bici“. În franceză, pentru „frișcă îndulcită“ se folosește termenul crème Chantilly, cuvântul Chantilly fiind numele unei localități din Picardia, care apare în denumirea unor diverse preparate culinare (poularde à la Chantilly), dar în mod special pentru „frișcă“ (charlotte ~, coupe glacée ~). Cel
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
slavonă, limba de cultură din Orient? Oricum, numărul cuvintelor vechi slave este mare; ele aparțin celor mai diverse domenii semantice și multe dintre ele au poziție importantă în lexicul românesc (două sute treizeci și trei apar și în vocabularul reprezentativ al limbii române: bici, boală, bogat, boier, brazdă, ceată, ciocan, (a) citi, (a) clădi, clei, clește, (a) clipi, coajă, (a) coborî, cocoș, comoară, (a) cosi, coș, ( a) croi, cumpănă, drag, (a) iubi, nevastă etc.). Unele dintre aceste cuvinte au stat la baza creării terminologiei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
oboseală, adormit și sforăind pe un pat nenorocit: jelania acestui tată nu va fi întreruptă nicicum prin vorbele copilului care, cu ochii în continuare închiși și cu mâinile așezate ca și cum ar ține frâiele a doi cai năvalnici, îi îndeamnă cu biciul și cu vocea, și visează că încă îi mână. Aceste situații sunt inspirate de verva specifică lui Molière și Aristofan. Terențiu nu este posedat de un asemenea demon. El poartă în sinea lui o muză mai calmă și mai blândă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și se manifesta ea însăși. Așa, ieșeau la iveală unele trăsaturi neștiute, chiar nebănuite. La ieșirea din sat, pe sub poala dealului, se târa alene un car încărcat cu fân. Boii trag în jug, încet, iar țăranul, cu o închipuire de bici în mână, mergea pe lângă ei fără să-i silească. Anuca a plecat de acasă, cu gândul să meargă și la cimitir, la mormintele mamei și bunicului ei. Îi era tare dor de bunicul ei, bătrânul Toma. Drumul spre cimitir cotește
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
suișul pe coasta, legănând capetele lor într-o parte și în alta, ca bătăi de ceasornic, lăsând pe nări în răsuflările lor smocuri de aburi. Greabănul trupului lor trăgea plugul, răsturnând brazda. Alături, omul îi îndemna cu o închipuire de bici, mai mult dintr-un simțământ fratern, pentru ființele care susțin cu jugul plugul, și cu spatele nevoile unei vieți obidite. Țăranul pășea domol și rar, cu toată liniștea și măsura ce le pune în toate; în munca și viața lui
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în mașină, Dotată cu un modern jakuzi-piscină, A mai privit înapoi cu ...răceală Și-a plecat, La un post...asigurat De...Banca-Mondială! MORALĂ: Leneșul fără valoare, Dacă și pe șef..îl sapă, Rămâne fără...mâncare; Și adesea...fără apă! FABULA BICIULUI Într-un simulacru de piață, Pe la orele opt...dimineață, Rezemat în căruță de capră, C-o figură emfatică, acră, Impozant, Și-mbrăcat elegant, Numai în piele de bou, O biciușcă, un...bici Spunea celor mulți-dar...mici Că el este ...mare erou
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
sapă, Rămâne fără...mâncare; Și adesea...fără apă! FABULA BICIULUI Într-un simulacru de piață, Pe la orele opt...dimineață, Rezemat în căruță de capră, C-o figură emfatică, acră, Impozant, Și-mbrăcat elegant, Numai în piele de bou, O biciușcă, un...bici Spunea celor mulți-dar...mici Că el este ...mare erou : -Sunteți niste netoți pitici, Dar vă spun tuturor, Ca unor pigmei, Sunt marele Conducător Al Istoriei! Eu mânam carele-n luptă Și elefanții pe panta abruptă! Piramidele? Cin-le-a făcut
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Cine-a mânat indienii, De-au înălțat, Acele temple-mamut?! Doresc de la fiecare Dintre voi-fie mic, fie mare Mie, celui mai tare Din...Istorie, Mărire ! Închinare ! Și...Glorie ! Cei mai mulți oarecum l-au...crezut; Dar când l-au aclamat Cu ecou sacadat... Biciul nefixat, a... căzut În...noroi! Fiind rupt și călcat În picioare de cai, de oameni și boi; A venit țăranul, conducătorul, L-a zărit în noroi, i a...dat cu piciorul, Zicându-i cu ,,socoteală'' Înaltă Și cu voce egală
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]