2,247 matches
-
linie democrată și progresistă, care să aducă o deslegare favorabilă a chestiunilor ce interesează obștea evreească, în toate compartimentele sale, inclusiv restratificare și productivizare (sic!, n.a.), se consideră demisionară pe data de mai sus”. Pe restul filei, fuseseră trecute numele „bieților” demisionari, care vor fi semnat hârtia cu lacrimi grele în ochi. Iată-i: „Rabin B. Halpert; Avocat Ghido Schaffer; Osias Segal; Sneer Solomon; Leizer Goldstein; Samy Haberman; Pincu Marcovici; David Schechter; Milu Moscovici; Izu Blum; Rabin Isac Halpern; Simon Hahamu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
compunătorii ce s-au forțat degeaba să gândească o dau rău în bară: „(...) membrii Comitetului Executiv al Frontului Plugarilor, constituind creerul țărănimii din toate punctele de vedere (frumos dar mincinos adaos își trăseseră tovarășii!,subl.și n.a.), s’au sbuciumat (bieții de ei!, n.a.) să găsească diferite mijloace pentru a trezi în sufletele plugarilor dragostea cooperării și a colaborării economice (cu cine această colaborare??, n.a.)”. În viziunea idilic falsă a Frontului Plugarilor, una dintre „misiunile resortului economic” preconizat a se înființa
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fi vrut sub nicio formă să dea siguranța din România pe incertitudinea din URSS, a fost concepută special de mințile diabolice de la Moscova pentru a nu da posibilitatea cuiva de a se eschiva de la „repatrierea benevolă”. După cum se va vedea, bieții basarabeni și nordbucovineni fugeau unde vedeau cu ochii când erau „invitați” sau prinși de-a binelea de către zeloșii polițiști rurali (brute cu carte puțină și bâte noduroase în dotare), proaspetele slugi ale ocupanților uteciștii și comuniștii - sau, uneori, chiar de către
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
da de bănuit, farmacistul solicitase viza medicului-șef al orașului Bârlad, dr. Lucia Galin care scrisese pe verso-ul facturii următoarele: „...certific că medicamentele specificate în prezenta factură au fost furnizate și distribuite cetățenilor ce se repatriază în URSS”. Cum bieții repatriați nu trebuiau să-și dea seama că Stalin vrea să-i adune la un loc pentru a forma loturi compacte cu destinația Siberia sau Kazahstan, le asiguraseră (pe banii statului român) condiții de belferi sadea de erau în stare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
iarăși iama prin cotețele locuitorilor din mediul rural pentru a nu-i lăsa pe aceștia să se îmbuibe prea tare cu proteine, că nici de mămăligă prea multă la ceaun nu se puteau plânge pentru că altfel, ce-ar fi făcut bieții și sărmanii cai ai războinicilor lui Stalin?! Ar fi mestecat coceni? Așa că: „On daet vam nași hrabrâie rumânskie ptițî i iaiț Krasnoi Armi! I ne zabâvaite: maslo, miaso, moloko, med, belâi hleb i goriacii, potomu cito inace Nagan, i streliatî
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
rest, toți, ceea ce „ușurase” bugetul „armistițiului” cu imensa sumă de 10.606.204 lei, bani care la vremea aceea mai aveau valoare. După această „mănoasă” lună pentru belferii roșii, care-și și frecau palmele mojicești la gândul răzbunărilor viitoare pe bieții civili ROMÂNI fugiți din calea urgiei războiului, au urmat NOUĂ luni care, prin adunare, au dat 183 de oameni trimiși peste Prut, oameni ce vor fi fost, poate, resemnați, poate prinși cu arcanul, poate mințiți de către odioșii ofițeri staliniști ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
uneori Bucă), V. Alecsandri e dulcele bard de la Mircești, Olimpianul nostru, Conul Vasilică, Oinvidie (prin referire parodică la drama Ovidiu), Christache Racovski e împodobit cu o sintagmă demnă de un haiduc (celebrul Ristache), Anghel Demetriescu devine Marele Rabin iar Maiorescu Bietul Marsyas cu barbișon sau, în spirit latinizant, Titus Livius Barbișonus și Domnul rector magnificus Titus Maioresculus. Profesorul Dumitru G. Dimitriu pianistul care îl delecta în după-amiezele sale berlineze e ridicat la rangul de Metronimidi alias Dimitriu-Beethovenescu, cînd nu e botezat
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
-i iese ușor, își compune în chinuri ca și Creangă fraza, cu deosebirea că la Creangă fraza iese bine, rotunjită, aproape savantă prin numărul mare de propoziții subiective și atributive strânse ca boabele de strugure într-un ciorchine, în timp ce la bietul Slavici frazele ies nădușite, "bâiguite" (un cuvânt ce se repetă în vocabularul scriitorului) adică zăpăcite, amețite... Creangă și I.L Caragiale au geniu lingvistic, Slavici are doar talent (mare talent) pe care-l cultivă cu osârdie și se folosește de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fecior, Simion, căruia Îi rămâne toată averea agonisită de părinții lui și de aceea i se spunea În sat Simion al lui Burjui sau Burjuieșu. Era un bărbat harnic și vrednic, dar cam fălos de felul lui. A făcut războiul bietul Simion și a fost rănit pe front. Era În ziua de Rusalii prin anul 1946 și trecuse mai bine de un an de la terminarea războiului și Încheierea tratatului de la Potsdam unde, la Castelul Cecilienhof, cei trei: Truman, Churchi și tătucul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
exantematic secera zeci de vieți, iar morții erau Îngropați În gropi comune. Se știe că În Europa de Răsărit erau pe atunci zeci de astfel de lagăre unde prizonierii erau supuși la munci silnice. Tătucul făcea atunci legea pe aici. Bietul Simion și-a zis: dacă rămân aici, tifosul nu mă va ocoli și voi sfârși Într-o groapă comună, dacă evadez am două șanse: să fiu Împușcat sau să scap. Evadez! Ce-o fi o fi. Și a evadat scăpând
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
câțiva zeci de kilometri, iar ziua mai mult stătea ascuns prin păduri și imașuri. Trebuiau ocolite cazărmile rusești și orice aglomerație urbană. Dacă aveai ghinionul să Întâlnești o patrulă rusească, aveai toate șansele să sfârșești În Siberia. Și a mers bietul Simion pe jos, ajungând după multe peripeții la Toplița În zi de Rusalii. Cu vântul răscolindu-i părul de pe capul În care parcă se cuibăriseră moliile, cu fața arsă de soare și neras câteva luni, cu haine din care mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să-l vadă doctor pe Ionel, a murit când el era Încă student. Coborând din Preluca spre Pârăul Gălăuțașului, dăm de două case părăsite și un grajd mare În paragină. Aici au locuit ai lui Mihai Ilisan, Ion și Gheorghe. Bietul Ion a fost luat pe front la nicio săptămână după căsătorie, nu a avut când să petreacă măcar o săptămână de miere. Mihai din Preluca, așa i se spunea, a venit aici de pe Părăul Gălăuțașului, a tot cumpărat pământ și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Ionică va trimis urare de mulți ani, căci ne-a lăsat săracul! Cum asta? Doar aseară am stat cu dânsul! Știu, nu v-am văzut pe amândoi? Dar pesemne că i-a fost rău toată noaptea, căci dimineața a murit, bietul Conu Ionică” (7, pp. 196-197). C. Săteanu înregistrează această „teorie”, dar ține să o corecteze, adăugând că, totuși, Creangă ar fi murit în debitul de tutun al lui Zahei, că s-ar fi întors în oraș după despărțirea de profesor
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
domeniu și lipsa intereselor ascunse pot fi calități necesare unor manifestări apreciate în diverse contexte socio-culturale. 22 p. 202, r. 29 30 : „am adormit gândindu-mă cu jale mare la societatea Junimea și la ce mai este ea acum! la bietul Eminescu și ce mai este el acum!” melancolia, nostalgia și tristețea ce-l cuprind pe omul sensibil, la gândul că trecerea timpului a degradat lucruri și oameni. 23 p. 203, r. 9 : „n-ar fi rău să mai bateți ferul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
narativ la altul este realizată cu măiestrie. Este vorba despre o trecere de la imaginea din spitalul în care este internat maiorul Dragu și în care David discută cu sora sa Liza, la schimbul de replici dintre Vlădescu și Pavel Anicet: ,, - Bietul tata, vorbi ea, fără să-și privească fratele [...] Un singur lucru Dav... Începu să plângă înfundat, cu capul rezemat de braț. Vlădescu îi apucă brațul, silindu-l să se oprească și să-l privească. - Este vina ta Paule. [...]” (p.204
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
au învățat iepurii să sară Odată, cel mai în vârstă dintre iepuri s-a hotărât să-i cheme pe toți semenii ca să le împărtășească câte ceva din gândurile lui: Pe pământ, orice animal poate să-l îngrozească pe un altul. Or, bieții de noi, nouă ne este frică de toți, dar nimănui nu-i este frică de noi. Totul ne înspăimântă, și cel mai mic foșnet al frunzelor. Ce trist! Să căutăm o cale de-a îndrepta acest lucru. Începură să caute
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
expozițiune mai complexă: Vicleniile lui Scapin I, 2 O exclamație, în partea de introducere, marchează sosirea în scenă a povestitorului: Scapin (1) Ce s-a întâmplat, nobile Octave? Ce-i tevatura asta? Nu sînteți în apele dumneavoastră. Octave (1) Ah, bietul meu Scapin! Sînt pierdut, sînt deznădăjduit, cel mai nefericit om din lume Exclamațiile lui Octav îi trezesc curiozitatea lui Scapin care vrea să afle ce îl determină pe acesta să ajungă într-o astfel de stare (întrebări ale curiozității); prin
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
că am să te iert și eu pe tine!...” (Iertarea) Sau... să fi fost zadarnică bunătatea Tatălui Ceresc pentru fiul „risipitor”?! Filosoful-scriitor ne face cunoștință și c-o țară numită, Educaria?! Parcă nu ne-ar fi așa străină... Ce credeți?! Bietul Tata Noe cum să facă el față atâtor controverse, în fața atâtor „codobitoace”. Spre exemplu, maimuța, intriganta?! Noroc de... binecuvântarea curcubeului... de pe muntele Ararat. 9ă imaginați o vulpe-n Sala de Fitness?! Eu, da. Iată, în jur, privește: bicicleta ergonomică, banda
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
vulpe-n Sala de Fitness?! Eu, da. Iată, în jur, privește: bicicleta ergonomică, banda de exerciții kettler, aparatul de vâslit, stepperul... eehei! Găsim mai în toate orașele așa ceva... Ba și-n parlamentul alor noștri... mai știi, minunea?! O, dar pe bieții Esop și Fedru, umiliți de „hulpea” lui Andrei Cornea?! Să fie posibil?! De ce nu! Invidia poate fi vindecată prin cultură?!? Orice îi este permis acestui polemist erudit care este Andrei Cornea. Ați aflat de când „prostia este indoloră”?! rn umor tipic
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
este indoloră”?! rn umor tipic sadovenian. Recitiți Baltagulși... Legenda sociogonică din incipit... ades „rostită” de Nechifor Lipan... Tot așa și cu „povestea” firelor de praf și... iluzia frumuseții... spre praful nimicniciei... sau înspre acela din sufletul politicienilor... aruncat în ochii bieților nătângi electori. După cum bine știm, fabula rămâne generatoare de subiecte de reflecție. și-uite-așa, domnul Andrei Cornea continuă povestea cu... Greierele și Furnica... văzându-i împreună, în plină iarnă, El - rebegit de frig și cântând, Ea - flămândă, dar jucând. și uite
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
noi. A fost o fatalitate străină de dragostea noastră! El nu știa nimic, nu bănuia nimic. Era bunătatea personificată și plutea cu mintea într-o lume străină [...]. Totdeauna a fost fără voință, cu gândul aiurea, cu sufletul mort (s.n), bietul Iorgu!". Ana nu mai e acum dispusă a crede în naivitatea soțului sinucigaș și se hotărăște să-și asume vina, mângâindu-se cu gândul ispășirii iminente. Agentul inocent al devoalării enigmei e chiar Lolota, fetița pe care Sandi, cuprins de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
puritatea sufletului enigmatic, trădat de privirea înlăcrimată. Așa se cuvine să fie trupul și sufletul femeii perfecte, ipostaziată aici în făptura unei napoletance focoase purtând numele de Igeea. Întâlnirea cu asemenea exemplar de rasă nu putea rămâne fără urmări, și bietul "Signor Leone" începe să suspine de la primele pagini, indiferent la plastica impetuoasă a corpului (ține el să ne avertizeze), însă fascinat de amănunte infinit mai subtile, precum "mlădierea mișcărilor" ori "melancolia ochilor". Instinctul "natural", "calibanic" iese din schemă, pentru că iubirea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
refuză totuși să dea curs pasiunii dincolo de limitele admise de gelozia presupusă a soțului, adică de etapa sărutului amical și a celorlalte atingeri nepericuloase. Apoi, când simte că lucrurile scapă de sub control, pleacă o vreme de acasă, lăsându-l pe bietul Signor Leone pradă melancoliei și a unei tristeți pe care însăși natura se vede constrânsă a o reflecta fidel ("Soarele s-a ridicat de prisos și a apus fără nici un farmec", notează în jurnal călătorul, subliniind că nu doar sentimentul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
această ocazie poetul Laurent Tailhade (cf. Ravachol et les anarchistes, prezentat de Jean Maitron, op. cit., pag. 13). La o săptămînă după execuția lui Auguste Vaillant, Emile Henry aruncă o bombă în cafeneaua Terminus din apropierea gării Saint-Lazare, pe 12 februarie 1894. Bietul Pauwels sare în aer în piața din fața bisericii Madeleine, pe 15 martie 1894, cu tot cu dispozitivul pe care-l transporta. La 4 aprilie o bombă explodează în restaurantul Foyot. Poetul anarhist Laurent Tailhade își pierde un ochi... Ce importanță au victimele
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
la Mama-Natură, ca atîția alții înaintea lor. În decursul procesului lor, început luni, 9 ianuarie 1989, acuzații au întrebuințat în special Nathalie Menigon obișnuitul jargon "revoluționar" bombastic, obscen și obscur, comun anarhiștilor și anumitor criminali de drept comun, cel al bietului Koeningstein zis Ravachol, cu mult timp în urmă. Totuși, în acest moment, în Franța, se pune întrebarea dacă nu a existat sau dacă nu cumva există vreo înțelegere între asasinii ce pretind că fac parte din "Acțiunea directă" și teroriștii
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]