2,286 matches
-
în casetofonul de pe noptieră. Se întinse în pat, învins de oboseală. Muzica îl adormi repede și în curând îl năpădi iar visul acela. începu, ca de fiecare dată, cu escaladarea. Urcarea pe stânca netedă ca pielea unei femei. Sentimentul de biruință, copleșito rul sentiment de biruință, cu cât înainta în ritmul lui propriu, tot mai înfierbântat. Dar o parte din el știa ce urmează și se înfiora - și în trupul care se închircea de spaimă în pat, și în mintea adormită
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
întinse în pat, învins de oboseală. Muzica îl adormi repede și în curând îl năpădi iar visul acela. începu, ca de fiecare dată, cu escaladarea. Urcarea pe stânca netedă ca pielea unei femei. Sentimentul de biruință, copleșito rul sentiment de biruință, cu cât înainta în ritmul lui propriu, tot mai înfierbântat. Dar o parte din el știa ce urmează și se înfiora - și în trupul care se închircea de spaimă în pat, și în mintea adormită în care doar câteva celule
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
nu fie gélégioase. Era ziua de 7 Noiembrie. Ziua Mării Revoluții Pentru Pace. Zi În care, mulți ani În urmé, clasa muncitoare, În frunte cu Vladimir Ilici Lenin, au Învins regimul țarist, iar proletariatul liber a preluat puterea. Era ziua biruinței noastre. Mergeam la paradé, noi pionierii. Noi, viitorul Patriei Sovietice! Boală era ascunsé În trupurile lor că un iepure mort Într-o vizuiné nepopulaté. Vizuinile erau Încépétoare și curate, si razele de soare le luminau pîné În adîncuri. Sandalele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
fabrici, pentru că noi sé ducem o viațé fericité și féré griji. Nimic nu-i sté În cale omului sovietic! Nimic nu-l poate opri sé-și Înféptuiascé planul séu, cel al dreptéții și al adevérului! Sé luptém cot la cot pentru biruința omului sovietic! Idealul sovietic sé-l Împlinim În viațé! Hulubașul pécii sé nu mai fie sfîrtecat de corbul negru al capitalismului! Sé veghem cu credințé somnul liniștit al Patriei Noastre! Așa cum au fécut pionierii-partizani, care și-au jertfit viața În iernile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
puțin capul, de parcé s-ar fi ferit sé vadé, chiar și așa, cu ochii Închiși, cu coatele Înfipte În cartea lui de citire. „Și pa-a-as cu pa-a-a-s/ Și ceas cu ce-a-a-s... s/ Croiau ostașii noștri drum/ Spre biruința de acum... Și pas cu pas/ Și ceas cu ceas/ Croiau ostașii noștri drum/ Spre biruința de acum...” Și pas cu pas Și ceas cu ceas Croiau ostașii noștri drum Spre biruința de acum. Își scoase degetele din urechi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cu coatele Înfipte În cartea lui de citire. „Și pa-a-as cu pa-a-a-s/ Și ceas cu ce-a-a-s... s/ Croiau ostașii noștri drum/ Spre biruința de acum... Și pas cu pas/ Și ceas cu ceas/ Croiau ostașii noștri drum/ Spre biruința de acum...” Și pas cu pas Și ceas cu ceas Croiau ostașii noștri drum Spre biruința de acum. Își scoase degetele din urechi și rémase cu ochii Închiși, cu obrajii roșii, cum Îi tinu cu palmele. Deschise ochii și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cu ce-a-a-s... s/ Croiau ostașii noștri drum/ Spre biruința de acum... Și pas cu pas/ Și ceas cu ceas/ Croiau ostașii noștri drum/ Spre biruința de acum...” Și pas cu pas Și ceas cu ceas Croiau ostașii noștri drum Spre biruința de acum. Își scoase degetele din urechi și rémase cu ochii Închiși, cu obrajii roșii, cum Îi tinu cu palmele. Deschise ochii și se uité iar În carte. Îi Închise iar. Îi deschise și se uité iar În carte. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
În picioare la marginea mesei, cu cartea Închisé și ținînd degetul ca semn. Închise ochii și recité: Și pas cu pas Și ceas cu ceas Ostașii noștri... Și pa-a-a-s cu pa-a-a-s/ Și ce-a-a-s cu ci... Croiau ostașii noștri drum/ Spre biruința de acum... - Hai, Vaculovski, du-te la loc. Dacé nici o poezie de astă nu ești În stare sé Înveți! Ce-o sé iasé din tine, Vaculovski? Hai, du-te sé nu te véd! Ai venit la școalé bou și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
baloane. Ar fi putut sé facé un fel de baloane roșii, pe care sé scrie SLAVĂ TRUDU, pentru prima paradé și un fel de baloane albastre pe care sé scrie 9 MAI, pentru a doua paradé pentru cé era Ziua Biruinței și era mai bine sé fie roșii, pentru cé așa era și steagul pe care ostașii sovietici l-au pus la Berlin dupé ce i-au bétut pe fasciști. Șasa bégé În guré o bucaté de balon și dupé ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
zare coroanele albe ale copacilor, cerul senin ca lacrima și auzea stins ritmul muzicii și glasurile care chiuiau din timp în timp. Pe urmă a privit în ochii ei și l-a cuprins un sentiment de milă, de bucurie, de biruință și de sacrificiu în același timp. Se simțea trup și suflet cu ea, era parcă pregătit s-o înghită, să știe sigur că face parte din el - și se simțea stăpân peste ființa ei plăpândă. Chiar și acum, pe când îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
fără nehotărâri. Știa că va face film toată viața, nu se îndoia că cele mai multe vor fi filmări banale; bucuria de a aduna imagini și de a le pune în ordinea pe care o crede ea interesantă i se părea suprema biruință asupra vieții. Îi disprețuia din fundul sufletului pe artiștii măcinați de dileme și care respingeau cu aroganță orice muncă pe care o considerau neartistică. Îi disprețuia și pe funcționari, adică pe artiștii-funcționari, cum era Andrei, și era încredințată că oricine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
sa cu Eliade În vara lui 1972, după ce, Într-o scrisoare din luna iunie a aceluiași an republicată și la noi În Jurnalul literar (1996), românul turnase oarecum gaz peste foc, susținând că articolul cel mai elocvent, „De ce cred În biruința mișcării legionare” (apărut pe 17 decembrie 1937), fusese un răspuns oral la o anchetă, „prelucrat” (edited) În redacție fără consultarea autorului; tot În apărarea sa, Eliade Întreba retoric: de ce oare nu Își exprimase simpatiile legionare și În alte ziare, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
unul l-au lăsat viu, pe fiul lui Sac-pașa. Și steagurile lor și cu schiptrele cele mari au fost luate, mai mult de 40 de schiptre. Și s-a întors Ștefan Voievod cu toți oștenii lui ca un purtător de biruință în cetatea sa de scaun a Sucevei și i-au ieșit în întâmpinare mitropoliții și preoții, purtând sfânta Evanghelie în mâini și slujind și lăudând pe Dumnezeu, pentru cele ce au fost ca dar de la cel Prea Înalt(...)”. „Cronicile slavo-romane
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
an, Savin Bratu publică un ciclu de articole sub un titlu care a făcut cariera în epocă („Fantoma lui Maiorescu”), gazdă fiind tot o revistă a scriitorilor (Gazeta literară, nr. 25-30, 1958). Tonul este unul degajat, pe deplin încrezător în biruința noilor idei: „Astăzi când, în perspectiva istorică, direcția maioresciană apare definitiv învinsă, în fața aceleia a ideologiei revoluționare, biruitoare a marxism-leninismului, fantoma lui Maiorescu se zbuciumă inutil”. Manualele școlare păstrează același ton: „Țelul protagoniștilor ei [Junimii] era să transforme cultura românească
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Armată Avramescu. Exprim mulțumirile mele Dvs. și trupelor Armatei [a] 4-a română, de sub ordinele Dvs., pentru executarea conștiincioasă a ordinelor operative, umăr la umăr cu Armata Roșie. Urez pe viitor și mai mari succese, pentru distrugerea uzurpatorilor germani și biruința popoarelor iubitoare de libertate”. Semnau: Mareșal Malinovski, comandantul Frontului 2 Ucrainean, General de Corp de Armată Susaikov, membru al Consiliului Militar al Frontului 2 Ucrainean, General de Corp de Armată Zaharov, șef de stat-major al Frontului 2 Ucrainean (`n Universul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Încât o voi transcrie În Întregime: Azi iarna vrajbei noastre s-a schimbat, Prin soarele lui York, În toi de vară; Iar norii toți, ce casa ne-o striveau, Sunt Îngropați În sânu-adânc al mării. Purtăm pe frunți cununi de biruință; Din ciunte arme am făcut trofeu; Din aspre trâmbiți, vesele taifasuri; Din marș războinic, pași suavi de danț. Brăzdatul Marte chipul și-l descruntă, Și-acum, În loc să sperie vrăjmașii, Încălecat pe cai Împlătoșați, El dănțuie-n iatacuri de domnițe La mângâiosul
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Orientul” (Galați, 1900), unde a fost redactor politic, „România ilustrată”, „Gazeta”, „Vremea”, „Acțiunea” (1905, 1908, 1916), la care a fost redactor, „Îndrumarea”, „Revista ilustrată”, „Țara nouă”, „Rampa”, „Opinia publică” (1913- 1914), la care a lucrat de asemenea ca redactor, „Adevărul”, „Biruința”, „Românul” (Arad), „Universul”, „L’Indépendance roumaine”, „Acțiunea română”, „Mișcarea” (Iași) ș.a. Purtat de evenimente, în timpul primului război mondial editează împreună cu S. Pauker, la Odessa, un ziar în limbile rusă și română, „Vestitorul”, în care se arată ostil insurecției bolșevice. Va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
el, "nu va mai fi metafizica unuia sau a celuilalt, expresie trecătoare a personalității gânditorilor dezbinați între ei de penibile tendințe de atomizare individualistă, ci o metafizică clădită încetul cu încetul printr-un proces continuu, cu peripeții, cu înfrângeri și biruinți, printr-o muncă de generații sub zodia intelectului ecstatic"152. Într-o scriere de tinerețe, Filosofia stilului, scrisă în 1923153, Blaga vorbea despre mai multe stiluri în cultură, în funcție de valorile fundamentale în jurul cărora se cristalizează tendințele formative ale spiritului. În
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
statelor medievale românești reprezintă o consecință a intrării hotărâte pe scena istoriei a unor noi forțe sociale și politice, interesate să asigure progresul economic și să l apere, o dată cu pământul și țara. Sfârșitul secolului al XIII lea, reprezintă momentul de biruință al statalității românești, care va continua, nu fără a Întâmpina destule alte obstacole, mai cu seamă externe, vreme de un secol și jumătate. Este un lung răstimp, În cursul căruia societatea noastră, În continuă extensie În jurul unui nucleu de personalități
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
a formațiunilor politice preexistente (voievodate și cnezate), prin crearea instituțiilor laice și bisericești și emanciparea lor teritorială de sub dominație străină și prin afirmarea politică autonomă a noilor state În câmpul relațiilor internaționale. Sfârșitul sec. al XIII lea, reprezintă momentul de biruință al statalității românești, care va continua, nu fără a Întâmpina destule alte obstacole, mai cu seamă externe, vreme de un secol și jumătate. Este un lung răstimp, În cursul căruia societatea noastră, În continuă extensie În jurul unui nucleu de personalități
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
a pus decât în vremea lui Mircea cel Bătrân, pentru ca să revină, în dreptul forței, abia la 1812. În vremea lui Ștefan cel Mare, Imperiul Otoman atinsese culmea puterii sale și țelul sultanilor de a stăpâni cetățile de la Marea Neagră, drept condiție a biruinței asupra creștinilor, s-a împlinit: "De aceea trebuie s-o spunem de pe acum că, oricât de viteaz să fi fost bătrânul domn al Moldovei, oricât de puternic să fi fost pentru vremea lui, în care alte state cu întindere de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
intereselor statelor comuniste 305. În ultimă instanță, punctul de vedere românesc a biruit și efortul Bucureștiului de a nu transforma Conferința într-o confruntare între Tratatul de la Varșovia și NATO a "atras admirația" unor state occidentale, cum remarcă Robert King. Biruința României în Procesul Helsinki a reanimat dezinformarea și propaganda sovietice în spiritul "legendei negre", influențând iarăși stereotipiile (veritabilă "patologie") serviciilor de informație americane. De pildă, declarând Iugoslavia ca punct strategic al politicii SUA în Europa, Washingtonul ignora adevărata relație dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
literară din Budapesta, București, 1931; Enciclopedie literară, București, 1931; Copilul cu trei degete de aur, I-IV, București, 1932-1936; Focul, București, 1934; Sămănătorism, poporanism, criticism, București, 1934; Sănducu, București, 1935; Principii de literatură, vol. II: Capodopera, București, [1935]; Război și biruință, București, 1936; Eminescu, poet universal, București, 1941; Scrieri critice și estetice, îngr. Z. Ornea și Gheorghe Stroia, introd. Z. Ornea, București, 1969; Mihai Eminescu, îngr. Leonida Maniu, Iași, 1976; Critica dramatică, îngr. și introd. Constantin Măciucă, București, 1996. Traduceri: Sofocle
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
Viața”, „Pagini literare”, „Lumea ilustrată”, „Universul ilustrat”, „Tribuna” (Sibiu), „Luceafărul” (Budapesta, Sibiu), „Voința națională”, „Epoca”, „Evenimentul” (Iași), „Sămănătorul”, „Voința literară”, „Neamul românesc literar”, „Minerva”, „Universul literar”, „Cosinzeana”, „Tribuna” (Arad), „Lupta” (Budapesta), „Viața literară și artistică”, „Universul copiilor”, „Țara noastră” (Sibiu), „Biruința” (Cluj), „Dacia Traiană” (Sibiu), „Adevărul literar și artistic”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” ș.a. „Revista noastră”, întemeiată de H. în martie 1905 și condusă de ea până în aprilie 1907 (seria a doua, iunie 1914 - iunie 1916), a fost concepută ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
pace (2); perfect (2); plăcut (2); prietenie (2); promisiune (2); scump (2); spus (2); știre (2); veridic (2); veridicitate (2); virtute (2); vorbe (2); acceptare; afirmație; amăgire; apreciez; așteptare; așteptat; aud; axiomă; balanță; ban; bani; bărbat în devenire; bătrîn; biblia; biruință; biserică; bîrfă; calea dreaptă; calm; carte; casă; căutare; ceva; chef; cică; cinstiți; cîștigător; ceva nu este corect; crunt; cugetare; culoare; cumplit; cunoștință; curiozitate; cuvînt; demnitate; deschis; descoperit; dezamăgire; dezvăluire; dificultate; doare și apasă; ce doare; dorință; dorit; dovadă; dragoste; enigmatic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]