2,994 matches
-
-le tu, dom’ psihiatru. Ești om educat. Sunt sigur că poți să le dai de cap și singur. Clătină din cap, deschise gura și gemu. Atrasă de zgomot, o femeie apăru în cadrul ușii. Purta o fustă plisată roșie și o bluză de mătase crem. Weber avu senzația că o mai întâlnise, dar în alt context - la aeroport, la centrul de închiriat mașini sau la recepția hotelului. De vreo patruzeci de ani, cu un aer tineresc și o coamă de păr negru-albăstrui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
buni prieteni ai lui Mark, doi bărbați neglijenți, la vreo douăzeci și ceva de ani, care se distrau cu o țigară, un pahar de băutură și niște tacuri de biliard, unul cu un tricou de camuflaj, iar altul cu o bluză pe care scria „Ai niște metadonă?“. Avea o fotografie cu o femeie greoaie, brunetă și palidă, cu un pulover oliv tricotat, în en-coeur, etalând un zâmbet fragil. —Bonnie Travis. Pipița grupului. — Asta e făcută la spital? —La mijlocul lui martie. Astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
revistă de culturism. Își ridică privirea și zâmbi. —Domnu’ psihiatru! Te-ai întors. Mai dă-mi-l o dată p-ăla cu tăiatul cifrelor și literelor. Acum sunt pe fază. Ieri nu eram pe fază. Își strânseră mâinile. Mark avea altă bluză, cu douăsprezece legi din Nebraska aflate încă în vigoare. Mamele nu-și pot face fiicele permanent fără autorizație de la stat. Dacă un copil râgâie în biserică, părinții lui pot fi arestați. Purta căciula tricotată pe care o avusese și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pe iarbă, la vreo cincizeci de metri, ca o babysitter în carantină, în timp ce Mark stătea pe o bancă metalică sub un plop, lângă o femeie pe care Weber o recunoscu imediat, deși n-o întâlnise niciodată. Bonnie Travis purta o bluză bleu fără mâneci și o fustă de blugi. Îi scosese lui Mark Schluter căciulița croșetată și-i punea pe cap o ghirlandă de păpădii împletite. Îi vârî o crenguță în mână, un sceptru de Zeus al grădinii. Mark se lăfăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
incapabilă să se supere. Mai știi telefonul ăla mic, pe care-l cari după tine? Merge și când ești pe drum. E unul dintre atuurile lui. Nu contează. Mă bucur că Ghidul nostru te-a adus acasă întreg. Purta o bluză din mătase italienească, nouă, de un lila pal, discret, nuanța primilor boboci. Un șirag subțire de perle de apă dulce îi atârna la gâtul încă neted, iar în urechi își prinsese două scoici mici. Cine era femeia asta? —Bărbate! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
or să fie dați afară din magazin. Dar Bonnie începe să se poarte dubios în legătură cu toată chestia. Apoi i se aprinde becul. Ai remarcat ceva ieșit din comun? o întreabă el. Ieșit din comun în ce fel, Marker? Poartă o bluză albă, fără mâneci, și blugi tăiați, adică tăiați mult, iar părul ăla al ei negru și drept și buricul ăla al ei nu se lasă deloc. E într-adevăr extrem de adorabilă și e destul de ciudat că Mark n-a insistat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
camera lui, cu prietenul ei după ea, ca s-o protejeze. Fără un motiv anume, Daniel Riegel, un om perfect decent, îi provoca lui Weber o senzație acută de disconfort. O stânjeneală spontană, mascată de o asociere sau alta - ciocul, bluza lălâie, fără guler, aura de acceptare de sine liniștită. Karin era anxioasă, cum era și firesc. Prima oară o rănise cu plecarea lui grăbită și a doua oară o uluise acceptând o continuare. În timp ce Weber vorbea, buzele ei se mișcau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mâinile în abur aspru. Se lovi cu coatele, ca să-și mențină plămânii în funcțiune. Se urcă iar în Corolla ei și traversă orașul, ajungând în câteva minute la apartamentul lui Cain. El deschise ușa la asaltul ei, îmbrăcat într-o bluză stacojie pe care scria: „Ce-ar face Belzebut?“. Aștepta pe altcineva și se făcu mic când o văzu. — Presupun că ai văzut emisiunea aia? Ea năvăli în cameră și-l lipi de perete. El nu se opuse, ci întinse mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
carte se află un CD player portabil și căști de urechi. Lângă player, un mic teanc de discuri. Îl ia pe primul - Monteverdi. Ea alege tocmai acest moment ca să iasă prea repede din dormitor, încheindu-se în grabă la nasturii bluzei de bumbac albastru-cobalt. Îl vede umblând cu discul. A prins-o; sprâncenele ei se încruntă, cu un aer vinovat. —Vecerniile din 1610. Dar, pentru tine, 1595. El întinde discul spre ea, acuzator. —M-ai dus de nas. Nu! L-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Parcă n-am mai văzut în viața mea uși automate. În sala de așteptare am de așteptat cel puțin un sfert de oră. O să i se facă foame copilului. Va trebui să-l alăptez. Reușesc să-mi desfac sutienul pe sub bluză și-mi ridic băiatul din cărucior. Se holbează la noul decor cu ochii ăia mari și albaștri ca ai lu’ ta-su. Îl pup pe gușuliță și-l strâng în brațe. Mă simt extrem de vinovată că l-am adus aici
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
priveai și te minunai, zău așa: stătea În fața mea fără pantofi, fără haină, n-avea altceva pe el decît niște pantaloni jerpeliți, care arătau de parcă nu-i dăduse jos de pe el tot timpul ce-l stătuse În Închisoare, și-o bluză ruptă-n spate, iar părul Încîlcit și răvășit, ca un cuib de pasăre, Îi cădea În ochi, iar barba care-i crescuse pe față era probabil nerasă de șase săptămîni... ce mai, arăta ca și cum nu se mai bărbierise și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
țipând: - Mamă, mamă, m-a bătut la scroob! Urmă o pauză. Apoi ușa se deschise și apăru o femeie tânără. Sau, cel puțin, Gosseyn presupuse că persoana aceea blondă îmbrăcată într-o uniformă bărbătească, cu pantaloni, dar având numai o bluză colorată, în partea de sus a corpului, și fără veston... că această persoană drăguță la față era de fapt, mama care fusese strigată atât de insistent mai devreme. Și, într-adevăr, când vorbi, era vocea muzicală a unei femei. - Domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
de balize, despre schimbările din desfășurarea programului. Observatori studenți stăteau în fața mașinilor de scris și scriau liste de rezultate sau anunțuri de la directorii competiției, care se aflau la primul etaj al clădirii joase. Directorii erau oameni ceva mai vîrstnici în bluze de un albastru închis și costume gri cărora studenții li se adresau cu respect și care răsplăteau această adorație tratîndu-i uneori ca pe niște egali. Spuneau o glumă, acceptau rolul care li se oferea. Întrebau care era atmosfera în clubul
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
așa că admira din nou puterea fără simțire a brațului ca de balaur, pînă adormea. în cele din urmă, se trezi cu dureri mari care îl făcură să urle. Doamna Fleck veni în fugă. Pe-o parte avea carnea sfîșiată prin bluza de pijama și sîngele cursese pe pături. Lanark își mușcă buricul degetului mare de la mîna stîngă să nu mai urle și străfulgeră cu privirea ghiarele pătate cu sînge de la mîna dreaptă. Doamna Fleck se duse în fugă să ia bandaje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
întări și începu să respire cu ușurință. Se fixă pe ultima dintre femei și fața acesteia deveni fața lui June Haig. își imagina cum o întîlnește în peisajul pustiu și accidentat prin care gonea autobuzul. Era îmbrăcată în șort și bluză albă, dar cu pantofi cu toc în loc de bocanci, iar el o viola îndelung, cu gesturi complicate, cu torturi și umilințe mentale și fizice. Pentru a-și reține gîndurile să nu atingă climaxul masturbării, își muta brusc gîndurile și rămînea mut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
să fii eliberat de tensiunile de la școala de artă, dar locul încă îl bîntuia. Făcuse parte din viața studenților, o voce printre vocile auzite de fete atrăgătoare, o față printre fețele care le înconjurau. Scrise: De sub puloverele lor lejere și bluzele lor strîmte, sînii lor îmi amenință independența ca vîrfurile rachetelor atomice. Regine canibale privighetori carnivore de ce să simt că valoarea mea depinde de faptul de a fi evaluat de femei, ce anume le face să fie cele care conferă valoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pilot, dar aruncîndu-i zîmbete provocatoare. Avea păr negru tuns scurt și buze ca ale lui June Haig. Era în picioarele goale, cu brățări și pantaloni din voal negru, despicați de la gleznă pînă în talie. Pieptul îi era acoperit cu o bluză de voal fără mîneci, lăsînd gol spațiul dintre sîni, gîtul și stomacul. Imaginația lui sexuală începu să se infiltreze încet și pe furiș, iar el o dezbrăcă jucîndu-se cu ea, dar repede mototoli ziarul și-l aruncă, zicîndu-și: „Femeile nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Cine? Un tip tînăr, cu părul lung. — Ce dorea? — N-a zis. în apropierea dormitorului, auzi un cîntecel domol. Sludden stătea întins pe pat, cîntînd „Dadadada“ și legănînd un băiețel robust într-un costum din lînă albastră. Rima, îmbrăcată în bluză și fustă, stătea lîngă ei și tricota. Priveliștea îl umplu pe Lanark de o furie rece. Rima îl privi ostil, iar Sludden îi zise vesel: — Rătăcitorul se întoarce! Lanark se duse la chiuveta micuță, se spălă pe mîini, apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Ciupiturile ei erau zdravene și se apără, rîzînd, pînă cînd amîndoi căzură pe pat, fără suflu. Peste un minut, o întrebă cu tristețe: — Chiar par a fi așa? Din păcate, da. Ești prea nervos și patetic. Oftă, apoi își descheie bluza zicînd: — Oricum, dacă dorești, hai să ne iubim puțin. El o privi uluit și-i spuse: Nu pot să mă cul cu tine după ce mă faci să mă simt mic și absurd. — Te-am făcut să te simți absurd? Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se întinse într-un zîmbet. Lanark fu deconcertat, cînd auzi un păcănit care venea din capul ei. — Arată-i profilul, îi spuse Gilchrist. Lanark îl privi lung și auzi un alt clic. Domnișoara Maheen își strecură două degete în buzunarul bluzei ei albe și apretate, deasupra sînului stîng, și scoase un card din plastic. Apoi i-l dădu lui Lanark. Pe el erau două poze clare și micuțe ale lui la un capăt, o față deconcertată și un profil perplex. Restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
apucară de mașinărie și o duseră cîțiva metri mai departe, spre un șir de nave similare, situate lîngă o platformă lungă și îngustă. Lanark își înșfăcă servieta și fu ajutat să coboare pe platformă de o fată în fustă și bluză stacojii care-i spuse grăbită: — Delegatul din Unthank, da? — Da. — Pe aici, vă rog, ați întîrziat cu o jumătate de minut de la program. îl conduse pe niște trepte printre grupurile de atleți care se relaxau, traversară o pistă cu zgură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
după tablou și descoperi un bărbat solid, rezemat de o grămadă de perne, pe un pat jos. Fața, înconjurată de păr nepieptănat, care stătea zburlit în aripioare și coarne, era statuară și nobilă, în afară de o expresie neliniștită, oarecum lașă. Peste bluza de pijama purta un jerseu din lînă, ambele erau murdare, iar peste pledul care-i acoperea genunchii zăceau cărți și hîrtii, iar în mînă ținea un stilou. Privindu-l oarecum șiret, pieziș pe Lanark, îi indică un scaun cu stiloul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
culminant își aruncă privirea în jos, la Libby, care stătea ghemuită cu picioarele sub ea în unghiul format între unul dintre pereți și covor și părea inconștientă. Era o grăsună grațioasă, cu părul negru. Fusta îi era mai scurtă, iar bluza mai mătăsoasă decît și le amintea, iar fața ei adormită și îmbufnată părea mai copilăroasă decît hainele. Deschise ochii și întrebă: — Ce? Apoi se ridică în picioare și-și privi ceasul. — Ai stat ore în șir acolo, zise ea fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
vas din sticlă și auzi un zgomot confuz de voci. Doisprezece gardieni stăteau în fața ușii unui cort de circ. Porni înainte și întinse pașaportul spunînd cu voce tare: — Delegatul din Unthank! O fată cu o expresie nemulțumită, îmbrăcată într-o bluză roșie și jeanși apăru între bărbații în negru și zise: — Sînt surprinsă să te văd tocmai pe tine aici, Lanark. Vreau să zic, totul s-a sfîrșit. Chiar și mîncarea. Era Libby. Bîigui că venise pentru discursuri. — De ce? Or să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pe scenă. Oricum, erau puțini, unii trăgeau chiulul și, câteva momente, Dan îi invidie. Lumea se îmbrăcase ceva mai grijuliu decât în zilele obișnuite, dar mâzga de pe stradă nu încuraja fanteziile vestimentare. În partea de sus a încăperii se vedeau bluze subțiri, mulate, decolteuri bine garnisite cu sâni tineri și coliere ieftine sau cercei lungi, apoi, după caz, cămăși, haine de stofă groasă, ba chiar și-o cravată, însă jos, spre podea, totul era ca o uniformă, și la femei, și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]