2,653 matches
-
strîngea donații care erau distribuite conform unei vechi hotărîri a marilor ierarhi în ponderi dinainte stabilite, către deținuți, cerșetori și bolnavi 249. Deținuții nu erau întreținuți din bani publici, iar personalul foarte puțin numeros era format în parte din slugi boierești sau domnești, paza fiind asigurată de 2-3 armași. De aceea și evadările erau frecvente, evadații beneficiind deseori de un larg sprijin popular. Sub influența lui Cesare Beccaria (Dei delitti e delle pene, de la 1764), s-au modernizat codurile penale ale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu totul deosebite față de cele ale generațiilor trecute. Pe atunci, omul avea 7-8 copii, îi creștea pe lângă casă, pentru a-i împroprietări cu câte o jumătate de hectar de pământ și îi făcea gospodari. În rest, ei munceau pe moșii boierești cu produse date în parte. O treime sau o pătrime îi revenea celui care muncea, iar restul îi revenea moșierului sau arendașului, după cum se înțelegeau de la început. Așa era pe vremea noastră! Omul se mulțumea cu foarte puțin deși muncea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cine știe ce rămășițe feudale importante. Așa au devenit orașele mari moderne, importante și obiective mari chiar pe întreg globul, nu numai pe continent. Așa se construește peste tot în lume. La noi, orașele vechi sunt niște relicve ale trecutului, cu case boierești, construite de câteva sute de ani, peste care au trecut vremuri de restriște cu incendii produse când de otomani, când de tătari, dar și calamități naturale precum cutremure sau inundații. Multe din clădiri abia se mai țin pe vertical, ne
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și-a făcut studiile în Polonia, unde a dobândit o cultură vastă și sistematică de profil clasic și umanist. Revenit în Moldova, agitată de desele schimbări de domnie, Miron Costin va fi preocupat de problemele politice și rivalitățile între grupările boierești, de menținerea controlului marii boierimi asupra domniei. Între 1657 si 1683 ocupă numeroase funcții, dar întreține și strânse legături cu Polonia, care-i vor atrage conflictul cu domnul Constantin Cantemir, conflict adâncit de uneltirile grupării adverse, Ruseteștii. Complotul împotriva domnului
MIRON COSTIN PATRONUL SPIRITUAL AL LICEULUI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1827]
-
înțelege, a-i "ghici" mai bine personalitatea, voi începe cu o scurtă incursiune în domeniul genealogiei (care, se știe, e una din slăbiciunile mele). Deschid întâi faimoasa Arhondologia Moldovei a Paharnicului Constantin Sion, acel pamflet în care aproape toate familiile boierești moldovene de origine greacă sunt făcute "putoare și pacat grecesc pripășit în țara noastră spre paguba vistieriei...". La pagina 52 (ediția întâia, 1892) găsesc: "VIZANTI. Greci, mai multe neamuri (...) s-au poreclit așa, fiind veniți de la Vizantia din Constantinopol. Un
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
sa părintească din strada Sf. Ilie, nr. 123", după cum stă scris în certificatul lui de naștere. Tatăl său, avocatul Demostene Vizanty (1878-1946, fiul lui Gherasim Vizanty), fost primar al orașului Botoșani, prefect și deputat liberal, se trăgea dintr-o familie boierească din Moldova, cu probabile origini grecești. Legenda spune că strămoșii săi ar fi ctitorii mănăstirii Vizantea din Vrancea (probabil alături de Ieremia Movilă, ctitorul "oficial" menționat în documente). De bună seamă, numele, ortografiat pe vremea alfabetului chirilic "Bizanty", amintește de Bizanț
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
jumătate de veac: "Pot spune, ca o impresie personală, că făceam parte, la intersecția dintre două generații, noi sublocotenenții foarte tineri și el, căpitan nu prea vârstnic. O figură jovială, foarte politicos, cu o nuanță de distincție... ca să zic așa, boierească, gen Miclescu sau Polizu, sau Sculy Logoteti... În prima parte a campaniei cu amărâtul de PZL cum îl numești tu a avut un comportament care l-a situat între bravii piloți ai Flotilei lui Leu Romanescu". Și iată ce se
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Bârlad), căci "interiorul Colinelor rămâne complet rural" (P.P.); > În feudalismul târziu (secolele 18-19), când în Țările Române au avut loc evenimente social-politice importante ca Reforma lui C-tin Mavro-cordat din 1749, cu desființarea robiei-iobăgiei și deci eliberarea țiganilor de pe moșiile boierești sau mănăstirești, Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821, cu îndepărtarea domnilor fanarioți și revenirea la cei autohtoni, Tratatul ruso-turc de la Adrianopol din 1829, cu desființarea monopolului comerțului de cereale al Principatelor Române față de Turcia, evenimente care au favorizat dezvoltarea agriculturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de dări) apreciază pentru Coline un număr de 240 sate dintre care însă numai 166 impozabile (restul erau mici și sărace). Importanța ei constă în faptul că ea clasifică aceste sate după situația lor social-economică: 74 răzeșești, 53 de clăcași boierești și 15 de clăcași mănăstirești (clăcașii proveniți majoritar din robi, îndeosebi țigani, eliberați din robie prin reforma domnitorului C-tin Mavrocordat din anul 1749). De mai mare precizie este Charta Principatelor Unite din 1864 care, folosind datele Recensământului din anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
sate ca Obârșeni Lingurari, Rugăria, poate și Uricari (dacă nu demonstrează că sunt continuatori de vatră și răzeșie a unei așezări mai vechi, probabil Gănești după D.Gâlcă), sunt așezări mai noi, de clăcași și/sau șerbi pe fostele moșii boierești ori mănăstirești în secolele 18-19. TABEL I Comuna Voinești jud.Vaslui (după împărțirea administrativă din 1968) Evoluția numărului de locuitori 4. Cât privește evoluția numărului de locuitori, conform tuturor recensămintelor efectuate între 1772 și 2002, trei aspecte apar clar în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
poalele moșiei din vecinătatea vetrei răzeșilor, de care îi desparte doar un podeț de la gura unui torent lateral pârâului Stâncășeni). Mă simt obligat de la început, și cu toată răspunderea, să afirm că între răzeșii din vatra veche și locatarii vetrei boierești a fost o conviețuire pașnică, aș putea spune chiar complementară, căci după dezrobirea lor oficială de la Mavrocordat (1749) și îndeosebi cea reală însoțită pe alocuri și de mici împroprietăriri de la domnitorul Cuza (1864) sau după Primul Război Mondial (1920), ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de Ion Ibănescu în locuința căruia una din camerele cele mai spațioase a fost pusă gratuit la dispoziție și transformată în local de școală în a asigura frecvența la școală a tuturor copiilor din ambele părți ale satului (răzeșească și boierească) și în a se respecta, fără nici o abatere, ritualul zilnic al școlii. Clopoțelul școlii și clopotul bisericii erau reperele după care se organiza întreaga viață zilnică și săptămânală a satului. În perioadele în care satul Stâncășeni a funcționat și ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pentru afirmarea identității naționale. Desigur că această nouă orientare afirmă Nicolae Iorga nu se putea căuta la talentele sprintene, cu o mare ușurință în adăugarea unei forme plăcute și cu tot ceea ce trebuia pentru a câștiga atenția și simpatia claselor boierești, așa cum a fost al lui Alecsandri, mult mai puțin vioi de la început, față de problemele politice decât talentul adânc, închis, corosiv, al unui Grigore Alexandrescu, ale cărui fabule, trebuie s-o spunem, au fost, într-o vreme când nu se puteau
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2 biuroului biuroului 1 2 biurouri biurou 12 2 biurouri biurouri 1 2 biurourile biurou 4 2 biurourilor biurou 3 2 boeriei boerie 1 2 boerimea boerime 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică boerimea boerimi 1 2 boierească boieresc 7 2 boieresc boieresc 8 2 boieresc boieri 3 2 boierescul boieresc 3 2 boierescului boieresc 1 2 boierește boierește 1 2 boierești boieresc 12 2 boieria boierie 1 2 boierie boierie 3 2 boieriile boierie 1 2 BOIERILOR
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2 biurouri biurou 12 2 biurouri biurouri 1 2 biurourile biurou 4 2 biurourilor biurou 3 2 boeriei boerie 1 2 boerimea boerime 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică boerimea boerimi 1 2 boierească boieresc 7 2 boieresc boieresc 8 2 boieresc boieri 3 2 boierescul boieresc 3 2 boierescului boieresc 1 2 boierește boierește 1 2 boierești boieresc 12 2 boieria boierie 1 2 boierie boierie 3 2 boieriile boierie 1 2 BOIERILOR boier 2 2 Boierime
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2 biurourile biurou 4 2 biurourilor biurou 3 2 boeriei boerie 1 2 boerimea boerime 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică boerimea boerimi 1 2 boierească boieresc 7 2 boieresc boieresc 8 2 boieresc boieri 3 2 boierescul boieresc 3 2 boierescului boieresc 1 2 boierește boierește 1 2 boierești boieresc 12 2 boieria boierie 1 2 boierie boierie 3 2 boieriile boierie 1 2 BOIERILOR boier 2 2 Boierime boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 Boierimea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2 biurourilor biurou 3 2 boeriei boerie 1 2 boerimea boerime 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică boerimea boerimi 1 2 boierească boieresc 7 2 boieresc boieresc 8 2 boieresc boieri 3 2 boierescul boieresc 3 2 boierescului boieresc 1 2 boierește boierește 1 2 boierești boieresc 12 2 boieria boierie 1 2 boierie boierie 3 2 boieriile boierie 1 2 BOIERILOR boier 2 2 Boierime boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 boierimei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2 boerimea boerime 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică boerimea boerimi 1 2 boierească boieresc 7 2 boieresc boieresc 8 2 boieresc boieri 3 2 boierescul boieresc 3 2 boierescului boieresc 1 2 boierește boierește 1 2 boierești boieresc 12 2 boieria boierie 1 2 boierie boierie 3 2 boieriile boierie 1 2 BOIERILOR boier 2 2 Boierime boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 boierimei boierime 1 2 boierimii boierime 1 2 boierirea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
proprietatea unui boier. În 1627, satul Șipote a intrat în stăpânirea lui Miron Barnovschi, care l-a donat mănăstirii cu același nume din Iași. Deci, din sat domnesc, capitală de ocol și reședință domnească, prin cumpărare, Șipotele a ajuns sat boieresc. Evident că, o dată cu noua lui situație juridică, s-a schimbat, în sensul înrăutățirii și starea materială a locuitorilor, deoarece de acum urmau să aibă obligații duble, adică față de stat și față de stăpân. Datorită dărilor împovărătoare, situația locuitorilor din Șipote a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
către Doamna Elena Rareș. În 1554, după moartea Doamnei Elena, așezarea fiind părăsită de membrii familiei domnitoare, a intrat în declin, fapt ce a dus la desființarea ocolului. În 1627 satul a intrat în stăpânirea lui Miron Barnovschi, ajungând sat boieresc, moment din care starea materială a locuitorilor s-a înrăutățit. În același an, satul Șipote a fost donat Mănăstirii Barnovschi din Iași. Din anul 1799 moșia Șipote a început a fi arendată, până in 1863, când a trecut în proprietatea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
respectarea legislației de mediu va aduce în următorii ani schimbări vizibile ale calității factorilor de mediu din comuna Șipote. În privința monumentelor istorice, pe lista C.N.M.I. figurează la capitolul ―Monumente istorice și de arhitectură”,și satul Șipote din comuna Șipote:Curtea boierească;Biserica Sf. Ioan cel Nou (1507), cu refaceri parțiale în sec. XVIII;ruinele curții Luca Arbore (sec.XV). În această listă pot fi incluse și ruinele curții boierești de la Hălceni, precum și clopotnița de la Chișcăreni. Pe teritoriul comunei Șipote nu sunt
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Monumente istorice și de arhitectură”,și satul Șipote din comuna Șipote:Curtea boierească;Biserica Sf. Ioan cel Nou (1507), cu refaceri parțiale în sec. XVIII;ruinele curții Luca Arbore (sec.XV). În această listă pot fi incluse și ruinele curții boierești de la Hălceni, precum și clopotnița de la Chișcăreni. Pe teritoriul comunei Șipote nu sunt în prezent instituite zone de protecție. Cap. VI. CONCLUZII La capătul unui constant efort de analiză a raporturilor dintre mediul natural, populație și economie, în cadrul comunei Șipote putem
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
dealurilor în ziua sărbătorii. Iar dacă moș este Crăciunul, apoi moș trebuie să fie și vestitorul sosirii sale, adică Ajunul (Moș Ajun). Odinioară, în noaptea Ajunului, ulițele strâmte ale Bucureștilor ori Iașilor răsunau de glasurile colindătorilor și la toate ferestrele boierești, negustorești, mitocănești vedeai lumină și veselire. Cete de copii se duceau din casă-n casă, unde zăreu lumină, și cântau astfel: Bună dimineața la Moș Ajun! Ne dați ori nu ne dați? Dacă cei din casă întârziau să-i primească
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
dealurilor în ziua sărbătorii. Iar dacă moș este Crăciunul, apoi moș trebuie să fie și vestitorul sosirii sale, adică Ajunul (Moș Ajun). Odinioară, în noaptea Ajunului, ulițele strâmte ale Bucureștilor ori Iașilor răsunau de glasurile colindătorilor și la toate ferestrele boierești, negustorești, mitocănești vedeai lumină și veselire. Cete de copii se duceau din casă-n casă, unde zăreu lumină, și cântau astfel: Bună dimineața la Moș Ajun! Ne dați ori nu ne dați? Dacă cei din casă întârziau să-i primească
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ca să nu plătească vamă. Mai târziu au mai venit și alți cetățeni fugiți din Ardeal din cauza persecuțiilor religioase și a exploatării feudale. Concomitent cu aceștia s-au mai așezat și țărani veniți din diferite părți ale țării din cauza greutății birurilor boierești sau de frica turcilor. Aceștia s-au așezat mai ales în partea de est a comunei Provița de Jos, fiind locuri mai dosnice, în satul Piatra. Potrivit unui document din „Arhivele Statului București” se dă o sentință judecătorească în 1852
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]