1,700 matches
-
în orig.). Singura soluție autentic-revoluționară era aceea a "unității de acțiune" și a "luptei centralizate", totale, împotriva inamicului ideologic. Gândirea critică, reflexivă, nu are niciun loc în cadul leninismului, în special în formele sale revoluționară și post-revoluționară. Paradoxal, simbolul revoluției bolșevice a dat dovadă de realism politic, în ciuda încadrării sale ideologice: pacea de la Brest-Litovsk din 1917, când Rusia revoluționară a semnat armistițiul umilitor impus de către forțele germane victorioase, este un argument solid în sprijinul acestei ipoteze. Mai mult, unul dintre avantajele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
exercită o influență negativă asupra populației sovietice și, implicit, asupra unor membri de partid. Astfel, porțile "marii terori" au fost larg deschise. Dar, mai important este faptul că au fost deschise prin mijloace și pentru scopuri "revoluționare", chiar dacă vechea gardă bolșevică a reprezentat principalul perdant al acestui proces. Stalin a oferit revoluției o orientare internă renunțând, cel puțin ca obiectiv imediat, la orientarea sa externă, revoluționar-leninistă. De asemenea, sub conducerea lui Stalin, revoluția a devenit irațională, întorcându-se mai degrabă împotriva
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
proeminenți ca Robert Tucker sau Stephen Cohen argumentează că stalinismul, mai degrabă decât o continuare a leninismului, a reprezentat sfârșitul său: cu ajutorul marii terori în special, dar utilizând de asemenea și alte mijloace mai puțin violente, Stalin a distrus elita bolșevică, sufletul revoluției bolșevice (Tucker: 1971, 55-56; Tucker: 1987, 51-71; Cohen în Tucker: 1977, 3-29). Mai mult, politic vorbind, "statul tutelar" al lui Lenin a fost transformat de către Stalin într-un "sistem de putere totală". Deși sunt de acord cu aceste
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Tucker sau Stephen Cohen argumentează că stalinismul, mai degrabă decât o continuare a leninismului, a reprezentat sfârșitul său: cu ajutorul marii terori în special, dar utilizând de asemenea și alte mijloace mai puțin violente, Stalin a distrus elita bolșevică, sufletul revoluției bolșevice (Tucker: 1971, 55-56; Tucker: 1987, 51-71; Cohen în Tucker: 1977, 3-29). Mai mult, politic vorbind, "statul tutelar" al lui Lenin a fost transformat de către Stalin într-un "sistem de putere totală". Deși sunt de acord cu aceste argumente, ele nu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
se adapta activ unei lumi care experimenta schimări profunde și accelerate. A început în maniera leninismului europenizat, recunoscând și proclamând chiar filiația directă cu acesta, dar s-a terminat ca o depășire a leninismului, prin renunțarea voluntară la dimensiunea sa bolșevică. Sigur, reformismul gorbaciovist și-a declarat în permanență abordarea "leninistă, bolșevică" (Gorbaciov: 1988a, 62) în raport cu suita de probleme complexe pe care le avea de înfruntat. Oare lucrurile stăteau întocmai așa? Este imperativ, în acest punct, să clarificăm sensul termenilor leninism
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
A început în maniera leninismului europenizat, recunoscând și proclamând chiar filiația directă cu acesta, dar s-a terminat ca o depășire a leninismului, prin renunțarea voluntară la dimensiunea sa bolșevică. Sigur, reformismul gorbaciovist și-a declarat în permanență abordarea "leninistă, bolșevică" (Gorbaciov: 1988a, 62) în raport cu suita de probleme complexe pe care le avea de înfruntat. Oare lucrurile stăteau întocmai așa? Este imperativ, în acest punct, să clarificăm sensul termenilor leninism și bolșevism. De obicei, sunt folosiți interșanjabil. Fără a dezaproba această
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și culturale diferite bolșevismul se referă la experiența revoluționară și politică a unui partid comunist specific, PCUS. Mai mult, partidul bolșevic fondat în 1903 prin separarea socialiștilor ruși în bolșevici (o majoritate radicală autoproclamată) și menșevici (o minoritate, în accepțiune bolșevică, moderată), a reprezentat creația lui Lenin. A încorporat filosofia politică, strategia, întregul său Weltanschauung, dar nu poate fi echivalat cu leninismul însuși. Pentru a utiliza o altă metaforă, ne putem întreba: cine a fost primul, oul sau găina? Găina, desigur
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ale predecesorului său. În plus, între cei doi lideri politici sovietici existau notabile diferențe de mentalitate, temperament și comportament. În timp ce Malenkov era timid, nesigur, ezitant și retractil, Hrușciov era dinamic, expansiv și intruziv, dând dovadă de fermitate și de o "bolșevică" siguranță de sine (Medvedev: 1983, 158; Brzezinski: 1971, 158). Eliminarea primului din cursa pentru putere absolută apare, retrospectiv, ca fiind aproape inevitabilă; în schimb, moștenirea sa inovativă va supraviețui, sub diferite forme, emasculării sale politice. În cazul "democrațiilor populare", post-stalinismul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
partid care a atins o aderență de masă, o birocrație, o trezorerie, și o rețea de interese financiare și morale extinsă asupra întregii țări" (Tucker: 1969, 187-188). Destalinizarea reprezintă deci, conform formulei avansate de istoricul american, o "deradicalizare" a mișcării bolșevice clasice, a cărei existență ajunsese să fie pusă sub semnul îndoielii în urma epurărilor staliniste (Tucker: 1971, 132-135). Utilizând tipologia propusă de către Kenneth Jowitt în lucrarea sa de referință New world disorder. The Leninist extinction, fiecare regim comunist experimentează, de-a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lucrării, există cercetări pertinente, în special cele ale celebrului sovietolog Robert Tucker, care insistă asupra aspectelor birocratice și dogmatice ale leninismului post-revoluționar, pe care îl plasează, în special datorită epurărilor petrecute în anii '30 care au afectat profund vechea gardă bolșevică, într-o discontinuitate radicală cu ceea ce am numit leninism revoluționar. Însă stalinismul sau leninismul post-revoluționar a fost, așa cum am observat, atât o continuare a leninismului, cât și o îndepărtare parțială de la principiile acestuia. Orientarea sa revoluționară nu a dispărut: a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu ceea ce am numit leninism revoluționar. Însă stalinismul sau leninismul post-revoluționar a fost, așa cum am observat, atât o continuare a leninismului, cât și o îndepărtare parțială de la principiile acestuia. Orientarea sa revoluționară nu a dispărut: a căpătat însă, pe măsură ce revoluțiile bolșevice în Europa de Vest deveneau tot mai improbabile, o orientare internă, confirmată de celebra teză a "socialismului într-o singură țară" (Stalin: 1952a, 137-146). În cazul statelor est-europene comunizate după 1945, intensitatea ideologică a leninismului post-revoluționar a fost desigur mai scăzută, dar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
înșelăciune și demagogie din partea lor. În realitate aceste guri-sparte au în vedere nu păstrarea suveranității socialiste, ci distrugerea ei (Brezhnev în Stokes: 1991, 133). De fapt, succesorul lui Hrușciov ne oferă, într-un articol scris în 1977 pentru aniversarea revoluției bolșevice, viziunea sa condensată asupra relațiilor dintre statele socialiste, a mișcării comuniste internaționale și a posibilității extinderii comunismului în lume. Iese în prim plan rolul central al Uniunii Sovietice în toate cele trei cazuri. Accentul este pus însă pe factorul politic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ne dezvăluie ierarhia axiologică a leninismului romantic, profund diferită de cea a leninismului revoluționar, unde conta în primul rând "unitatea monolitică a partidului" urmată de punerea în practică a tuturor mijloacelor posibile în vederea reificării revoluției globale și, implicit, a celei bolșevice. Sau, așa cum scria poetul sovietic Vladimir Maiakovski în 1921, când o anumită sinceritate și efervescență intelectuală autentică mai puteau fi întâlnite în Rusia sovietică, "Tovarăși/ treziți-vă/ dați-ne artă nouă/ Pentru a trage republica din noroi" (Maiakovski: 1972, 46
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
centrifugale, Lenin a avansat formula "național în formă, socialist în conținut", un compromis prin care particularitățile culturale și naționale ale republicilor sovietice, fostele gubernii țariste, erau recunoscute, concomitent cu transformarea lor economică, socială și politică în conformitate cu ideile directoare ale revoluției bolșevice (Copilaș: 2009d, 114-121). Referindu-se la România lui Ceaușescu, George Schöpflin consideră că dezideratul leninist s-a metamorfozat atât de mult încât a ajuns "socialist în formă" și "național în conținut" (Schöpflin: 1987, 3). Oricât de percutantă ar fi expresia
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nebănuite în durată). Dar forme exprese de radicalism comportamental au fost (și sînt) practicate de marea formațiune democrată din țară, necedînd, deși cu riscuri electorale, din capitalul preluat de la cei ce s-au confruntat direct cu sistemul terorii de inspirație bolșevică. În fond, ce reprezintă cei doi protagoniști ai recentei deriziuni propuse de glumeața Academie (care, de altfel, stă ca un junghi în coasta reumatică a regimului), mai exact ce forțe stau în spatele discursului lor politic? Ca să înțelegem stilul ce-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reaua credință a emanaților, exploda din cînd în cînd în rîs gîlgîitor. Era rîsul celui care, cunoscînd atît de bine cum se poate ajunge rapid la bunăstare, distingea foarte clar albul de negru. Cum bulinele din șocantul său papion. Duplicitatea bolșevică, atît de bine încarnată într-un Miron Cozma (ale cărui haite de șoc reperaseră, evident, și casa lui Rațiu). Cu pufoaică demonstrativ murdărită cînd își conducea comandourile groazei. În "ținută obligatorie" cînd teroriza nocturn barul. Ținută prin care bolșevicul anarhist
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am aflat și noi, dar și în chiar bîrlogul comunismului, apoi în variantele "coloniale" ale marxismului comunist de pe glob (acolo unde înapoierea le-a ușurat penetrația). Deși comunismul rezidual continuă să marcheze dramatic statele cărora li s-a impus dictatura bolșevică, există semne irefutabile ce indică ireversibilitatea cursului. În sensul eradicării ciumei roșii. Și, firește, întăririi speranței că secolul în care intrăm va avea dreptul la mai multă fericire. Incluzîndu-ne aici și pe noi, atît de doritori de a reînnoda o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de tip Dîmbovița, de alertat urgent la ceas de cumpănă. Ca să vedeți, boieri dumneavoastră, cine vorbește de dictatură! Tocmai progenitura care beneficiază azi de cu adevărat sîngeroasa dictatură roșie a înaintașilor pur-sînge care au decimat Regatul României, făcînd jocul Rusiei bolșevice. Cînd credeam noi că vigilentul prim-vice ne anunță, salvator, dictatura proletariatului, care alta?, iată-l că ne alertează cu... dictatura dreptei. Ce-ar mai fi mers poanta asta la Urzica! (v-o mai amintiți?) Ce vitamină miraculoasă a brevetat primul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reușit un regim venit la putere prin cu adevărat democratice alegeri să-și consolideze credibilitatea prin elucidarea unui moment istoric tenebros dar și crucial, precum cel din decembrie '89, atunci cine s-o facă? Actualul (fost) regim, care, prin definiție (bolșevică), este unul al măsluirilor? Cel puțin, garantul acestuia, reîntorsul la Cotroceni, ține una (cinică) și bună: nu se va ști niciodată cine au fost teroriștii. Scurt. Consolarea noastră, a multora din acestă țară debusolată, rămîne, pe moment, una minimă (dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o neglijență aud șoapta insidios neaoșă în Trompa lui Eustache ar da bine... Nu, acolo, am Main, nu. 7 iunie Revenirea partidelor istorice după '89 se consumă în climatul sulfuros al unei Românii care, în 50 de ani, devenise mai bolșevică decît mama Rusie. Și care făcuse explozie. Acum, cînd faptele s-au sedimentat oarecum, ne vine greu să credem că am putut asista la o răsturnare de o asemenea anvergură. În fond, dispărea o lume, una sinistră (de stînga), și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a fi tras pe roată, în Europa, societatea modernă adică societatea indivizilor autonomi și egali -, de o manieră atît de brutală, încît a marcat-o ca pe o forță de discontinuitate istorică". Dacă mai avem în vedere și că revoluția bolșevică rusească a fost o ediție revăzută a celei franceze, cu efecte monstruoase pe glob, dar mai ales în Europa răsăriteană, devenită un conglomerat de republici sovietice, atunci adeptul statului monarhic, armonios și nobil în esență, are măcar consolarea că mintea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
șansă. Și, ca să închei tot anecdotic, voi rememora în notă modest amuzată deja îndepărtatul moment cînd, din mansarda hotelului Traian, panoramam perspectiva dintre Piața Unirii și Repedea, avînd în centru Braunsteinul de atunci, pe a cărui cupolă stătea cocoțată steaua bolșevică (pînză aflată și acum memento! într-o casă ieșeană). Deja o istorie, nu? 16 mai Alt fel de... școli. Nu cele ca atare, cu profesori, cu elevi, cu note. Ci conceptuale, să le zic, fără a le și acoperi, prin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e decît înverșunarea de a-și apăra scaunul, asta însă cu prețul deja stabilit de la început: nimicirea totală a incomodei eminențe cenușii. Urmașii lui Dej deși nu sînt străini de aceleași idiosincrazii antielitare au viață oricum mai ușoară, o dată ce eugenia bolșevică simplificase tragic pentru o țară civilizat europeană relieful social. Apropo de elite, recenta publicare a stenogramei ce redă primitiv și agramat discuția dintre dictator și George Călinescu (la cererea acestuia!!!) induce, în mic, drama unei întregi societăți decapitate. Tutuirea, ritos
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
asumîndu-și, în timp tocmai prin unicitatea lor prestigiul asemănător celor din partea selectă a Europei. Subsumîndu-se sistemului comunist de exterminare a elitei românești, proliferarea prostească a așa-ziselor universități era, de fapt, aceeași față hidoasă a bagatelizării, a uniformizării de inspirație bolșevică. Procesul era după chipul și asemănarea celor doi ignari dictatori postbelici. Nu prea departe de aceștia (cu, totuși, achizițiile iluministe postdecembriste), cel ce avea să le preia, în substanță, idealurile, n-avea de ce să modifice în interminabilele lui mandate prezidențiale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Revoluției l-au abătut de la monarhismul său funciar și l-au intoxicat cu sangvinarele teze ale iacobinilor. Cele care, prin întîrziată contaminare, aveau să declanșeze morbul revoluției universale. Al celei rusești, oricum. De la a cărei nocivitate s-a hrănit corcitura bolșevică autohtonă, stopîndu-i țării, timp de jumătate de secol, evoluția organică. Prea lungă, nu? această divagație diacronică, pentru a ajunge la găunosul concept de artist-cetățean, pus în practică de imbecilul activism local. Cît de sterp și de perfid sunau preceptele venite
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]