2,421 matches
-
vieții cotidiene, determinând regimurile de tip fascist. Socialiștii reformiști și catolicii doreau să-și reîînoiască în mod democratic țara, și nu vedeau cu ochi buni investițiile economice și sociale scumpe în timp ce socialiștii maximaliști erau încântați de sosirea la putere a bolșevicilor. Ambele părți refuzau ideologia naționalistă și dorința de a simți că fac parte dintr-o comunitate naționalistă, aspecte exacerbate ale conflictului mondial. În acest context mișcarea naționalistă fondată de Mussolini, de italienii fasciști combatanți, care în scurt timp au utilizat
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
lui, și dacă nu faceți publice crimele lui, atunci veți deveni complici ai acestor crime.” O altă deținută, Olga Șatunovskaia, a povestit întâlnirea ei cu o spioană japoneză, care a comentat că, în timp ce crima ei (a spioanei) era evidentă, „voi, bolșevici nefericiți, sunteți în închisoare fără vreun motiv.” Discursul însuși a fost pregătit pe baza rezultatelor furnizare de o comisie specială de partid (Pospelov (președinte), Komarov, Aristov, Șvernik), cunoscută sub numele de Comisia Pospelov, și întrunită la sesiunea Prezidiului Comitetului Central
Despre cultul personalității și consecințele sale () [Corola-website/Science/311593_a_312922]
-
comandant talentat, la sfârșitul Primului Război Mondial el având rang de subofițer, servind în cavalerie pe toată durata războiului. În timpul războiului el a fost rănit de două ori și i s-a acordat Crucea Sfântului Gheorghe. În 1917, s-a alăturat Partidului Bolșevic și, în curând după aceea a intrat în rîndurile Armatei Roșii. În timpul războiului civil rus a comandat un escadron de cavalerie al Detașamentului de Cavalerie a Gărzilor Roșii din Kargopolsky în campania împotriva armatelor Gărzii albe conduse de amiralul Aleksandr
Konstantin Rokosovski () [Corola-website/Science/311026_a_312355]
-
După Revoluția din Februarie din 1917, a fost trimis de Guvernul provizoriu rus în Orientul Îndepărtat Rus, sub comanda lui Grigori Semenov. După Revoluția din Octombrie din 1917, Semenov și mâna sa dreaptă, Ungern von Sternberg, s-au raliat împotriva bolșevicilor. În următoarele luni Ungern von Sternberg s-a remarcat printr-o extremă cruzime împotriva populației locale și a subordonaților, devenind cunoscut ca „Baronul sângeros”. Ungern von Sternberg era cunoscut și ca „Baronul nebun” datorită comportamentului excentric. Semenov și Ungern von
Roman Ungern von Sternberg () [Corola-website/Science/311104_a_312433]
-
și buriați. Denumirea oficială era "Divizia de cavalerie din Asia". Anumiți scriitori, precum Robert de Goulaine și Hugo Pratt, au numit-o "Divizia Sălbatică", însă nu trebuie confundată cu altă "Divizie sălbatică", compusă din caucazieni, care a luptat deasemenea împotriva bolșevicilor. Unitatea lui Ungern von Sternberg a jefuit trenurile cu provizii atât ale Armatei albe, cât și ale Armatei roșii. Armata amiralului Kolchak, care opera în Siberia centrală, în munții Urali, la vest de zona lacului Baikal, a resimțit serios aceste
Roman Ungern von Sternberg () [Corola-website/Science/311104_a_312433]
-
Lenin și Iulius Martov, cei doi lideri principali ai partidului. Martov susținea necesitatea unui partid mare de activiști, în timp ce Lenin voia un mic grup de revoluționari profesioniști cu un grup mare de simpatizanți. Frunze a fost de partea majorității numiți bolșevici, (spre deosebire de minoritatea lui Martov, menșevicii). La doi ani de la cel de-al doilea Congres, Frunze a devenit un lider important în Revoluția rusă din 1905 conducând grevele lucrătorilor textiliști din Shuya and Ivanovo. După finalul dezastruos al mișcării, Frunze a
Mihail Frunze () [Corola-website/Science/311190_a_312519]
-
luni în așteptarea execuției. Dar mai târziu a fost grațiat și condamnarea sa a fost comutată la muncă silnică pe viață. După zece ani în închisorile din Siberia, Frunze a fugit la Cita, unde a devenit redactor al ziarului săptămânal bolșevic numit "Vostochnoe Obozrenie". În timpul așa-numitei Revoluții din Februarie care a precedat Revoluția din Octombrie (1917) Frunze conducea miliția civilă din Minsk înainte ca el să fie ales președinte al sovietului din Belarus. Mai târziu a venit la Moscova și
Mihail Frunze () [Corola-website/Science/311190_a_312519]
-
așa cum ascund în propriul CV mulți din cei ce au făcut parte din aparatul mercenar al PCR și UTC, prin Educație (Cinica mistificarea. Da, Educație prin forță totală în chip comunist dictatorial) înțelegem ... aparatul profesionist plătit al UTC. Comisarii politici bolșevici. La Liceul Miliitar din Breaza a îndeplinit funcția (așa era prevăzut în comunism în statele de organizare, ca urmare a faptului că fiind stat dictatorial comunist cu partid unic conducător în stat prin Constituția comunistă, adică cu forța. Aparatul de
Florian Pință () [Corola-website/Science/311952_a_313281]
-
al Armatei devenind, pe rând șefii UTC în CPSA. Alt exemplu de general care ascunde acest lucru în CV este generalul maior Ion Ungureanu locțiitor al șefului SMFT. Profesia lor a fost așadar în acest interval de timp comisar politic bolșevic în Armată. Nu altă, nu de ofițer, nu există ofițer politic decât în bolșevism, ci de cu totul alte specialități, comisarul politic care este simultan și ofițer pentru a deține drepturi de ordin și comandă în ierarhia militară chiar și
Florian Pință () [Corola-website/Science/311952_a_313281]
-
a născut în anul 1880, în orașul Orhei din gubernia Basarabia, numindu-se după unele surse Suslik și după alte surse Vanstein. A participat la mișcarea muncitorească începând din anul 1903, devenind membru al Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din Rusia (Bolșevic) în anul 1917 și participând la tentativa de revoluție bolșevică din Basarabia. La data de 13 iunie 1919 este ales ca membru al Biroului Extraordinar al Comitetului provincial din Basarabia al PSDMR, devenind la începutul anilor '20 unul dintre liderii
Iosif Badeev () [Corola-website/Science/311979_a_313308]
-
care a îndeplinit funcția de prim-secretar al Comitetului Regional Moldova al Partidului Comunist din RSS Moldovenească (1939-1942). s-a născut la data de 23 mai/6 iunie 1905. În anul 1926, a devenit membru al Partidului Comunist din Rusia (bolșevic). A absolvit cursurile universitare ale Institutului de Construcții din Dnepropetrovsk, Ucraina (1930), obținând diploma de inginer constructor. A absolvit ulterior (1936) studii de aspirantură la același institut. În perioada februarie - iunie 1939 a fost secretar 2 al Comitetului Regional Moldova
Piotr Borodin () [Corola-website/Science/311994_a_313323]
-
19 000 de evrei, iar 20 000 au fost uciși după cucerirea Odesei.. Comandamentul armatei germane și-a oferit serviciile, propunând trimiterea la fața locului a unui batalion SS, ca să ajute la dezactivarea minelor și curățarea Odesei de evrei și bolșevici. Autoritățile române au decis, totuși, să acționeze singure. Evreii localnici au fost scoși din case și executați, fără să fie judecați, prin spânzurare de balcoanele și felinarele de pe străzile principale. "„După explozie, lungi șiruri de evrei au fost spânzurați pe
Masacrul de la Odesa () [Corola-website/Science/312881_a_314210]
-
speciale asumate în timp de război și pentru perioada postbelică. Ca urmare, chiar în timp ce Edwin Montagu anunța noile reforme constituționale, o comisie parlamentară britanică aflată sub președinția judecătorului Rowlatt a primit sarcina investigării legăturilor dintre naționaliștii indieni și germani și bolșevici, care conduseseră la violențe în India, cu obiectivul nedeclarat al extinderii și în perioada postbelică a puterilor speciale asumate de guvernul Indiei în perioada războiului. Comitertul Rowlatt și-a prezetat raportul în iulie 1918. Raportul identifica trei regiuni în care
India Britanică () [Corola-website/Science/310856_a_312185]
-
cu precizie când, unde și în ce împrejurări au suferit aceștia din cauza prigoanei dezlănțuite de cei fără Dumnezeu. Preoții vor face descrierea pe baza mărturiilor și declarațiilor date în scris de rudele, vecinii și consătenii celor care au suferit din cauza bolșevicilor." Timpul și împrejurările nefericite nu au mai îngăduit colectarea și sistematizarea informațiilor necesare întocmirii acelui Martirologiu al Mitropoliei Basarabiei, așa cum și-a dorit-o Mitropolitul Efrem Enăchescu. Abia peste 52 de ani, la 3 octombrie 1995, Adunarea Eparhială a Mitropoliei
Martirologiul Bisericii Basarabene () [Corola-website/Science/309543_a_310872]
-
Sindicatelor democratice să-i ridice la luptă pe locuitorii din sate. Sub influența evenimentelor revoluționare din 29 noiembrie 1905, muncitorii din Cozmeni au cerut dreptul de a avea vot universal. În timpul primului război mondial, la sfârșitul lui martie 1917, militarii bolșevici au creat Sovietul orășenesc de soldați. Odată cu eșecul guvernului provizoriu din Rusia de a înăbuși revoluția bolșevicilor, Cozmenii au fost ocupați în anul 1917 de trupele germano-austriece, apoi în noiembrie 1918 de cele ale Regatului României. După Unirea Bucovinei cu
Cozmeni () [Corola-website/Science/309584_a_310913]
-
noiembrie 1905, muncitorii din Cozmeni au cerut dreptul de a avea vot universal. În timpul primului război mondial, la sfârșitul lui martie 1917, militarii bolșevici au creat Sovietul orășenesc de soldați. Odată cu eșecul guvernului provizoriu din Rusia de a înăbuși revoluția bolșevicilor, Cozmenii au fost ocupați în anul 1917 de trupele germano-austriece, apoi în noiembrie 1918 de cele ale Regatului României. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, orașul Cozmeni a făcut parte din componența României, ca localitate de reședință
Cozmeni () [Corola-website/Science/309584_a_310913]
-
viață dificilă în mod special. Deși împărțea doctrina tatălui ei, a non-violenței, a simțit că e de datoria ei să ia parte la eventimentele Primului Război Mondial. Pentru curajul ei a fost răsplătită cu trei medalii „"Sf. Gheorghe"” și gradul de colonel. Bolșevicii au arestat-o în 1920 dar un an mai târziu a fost numită director al muzeului Tolstoi din Iasnaia Poliana. După ce a părăsit Rusia în 1929, s-a stabilit în SUA și fondat „Fundația Tolstoi”. Ea a ajutat mulți intelectuali
Familia Tolstoi () [Corola-website/Science/310062_a_311391]
-
temerile că revoluția ar putea ajunge și în Insulele Britanice, l-au determinat pe George să creadă că prezența Romanovilor ar putea părea inadecvată în condițiile date. Țarul și familia sa au rămas în Rusia și au fost uciși de bolșevicii revoluționari în 1918. Anul următor, mama lui Nicolae al II-lea (mătușa lui George) Maria Feodorovna și alți membri ai familiei imperiale ruse extinse au fost salvați din Crimeea de o navă britanică. La două luni după terminarea războiului, fiul
George al V-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/310244_a_311573]
-
Basarabiei de sub ocupația sovietică, PS Părtenie a îndeplinit și funcția de locotenent de episcop al Hotinului, cu sediul la Bălti (1941-1944). El s-a ocupat cu coordonarea vieții bisericești din Episcopia Hotinului și cu reîncreștinarea ortodoxă în spațiul eliberat de sub bolșevici, manifestându-se prin atitudinea anticomunista și tipărind și o revistă cu titlul "Biserică basarabeana". A fost decorat în timpul campaniei de pe frontul de est cu Ordinul „Coroană României” cu spade, în grad de Mare ofițer. A trecut Nistrul împreună cu Armata Română
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
Basarabia (Bucovina, care făcuse, până la încheierea Primului Război Mondial, parte din Austro-Ungaria nu fusese menționată în acest act). A doua zi, Cristian Racovski, președintele guvernului sovietic ucrainean, a emis un al doilea ultimatum, prin care se cerea retragerea României și din Bucovina. Bolșevicii ruși și ucraineni făceau, de altfel, planuri pentru ocuparea întregii Românii și stabilirea unui regim comunist aici. Până în cele din urmă, rebeliunile din armata sovietică ucraineană au împiedicat efectuarea unui atac comunist împotriva României. Deși tratatul ruso-turc de „prietenie și
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
promotor al rusificării. În timpul guvernării lui Lenin, a fost inițiată o politică de indigenizare care să vizeze multele etnii neruse care locuiau pe întinsul fostului Imperiu Rus, cu scopul vădit de internaționalizare a mișcării comuniste. Noua linie politică promovată de bolșevici încuraja cetățenii Uniunii să învețe carte în limba maternă. Documentele guvernamentale au fost traduse în limbile locale, elitele locale au fost promovate în funcții de conducere ale entităților naționale și chiar în guvernul central. Odată cu promovarea localnicilor în sovietele regionale
Korenizația () [Corola-website/Science/309142_a_310471]
-
de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, sute de săteni și-au pierdut pământurile, fiind obligați să le vândă pe prețuri mici. În decembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Babele a făcut parte din componența României, în Plasa Bolgrad a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea
Babele, Ismail () [Corola-website/Science/310513_a_311842]
-
partide au organizat scurte ridicări la luptă sub forma unor greve și cam atât. Mai rămăsese o bază substanțială pentru opoziția împotriva regimului lui Hitler. În ciuda faptului că Partidul Nazist preluase controlul asupra statului german, el nu a procedat precum bolșevicii din Uniunea Sovietică, care au distrus întreg aparatul de stat și l-au reconstruit de la zero. Instituții precum Ministerulu de Externe, serviciile de spionaj și mai presus de toate, armata, au rămas independente într-o oarecare măsură, deși urmăreau linia
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
de Radio România. Celebritatea lui Agarici a fost asigutată și prin versurile lui Păstorel Teodoreanu, puse pe note de Gherase Dendrino pentru un șlagăr la modă în vara lui 1941. "A plecat la vânătoare Agarici<br>A plecat ca să vâneze bolșevici..." Veteranii din al doilea Război Mondial (chiar și din trupele terestre) își amintesc cum îl fredonau atunci când avioanele cu cocardă tricoloră survolau linia frontului. Din păcate, probabil ca urmare a invidiei unor superiori, la 3 august 1941 Horia Agarici a
Horia Agarici () [Corola-website/Science/308908_a_310237]
-
1918. În conformitate cu articolul din Известия (Izvestia) de pe 25 decembrie 1918: "Estonia, Latonia și Lituania se află direct pe drumul dinspre Rusia spre Europa de Vest și de aceea sunt o piedică în calea revoluției noastre... Acest zid despărțitor trebuie distrus”. În ciuda eforturilor, bolșevicii nu au reușit să obțină controlul asupra statelor baltice și, în 1920, au semanat trate de pace cu cele Estonia, Letonia și Lituania. În aceste tratate, Rusia Bolșevică renunța „"pe vecie"” la toate drepturile suvernane asupra acestor trei popoare și
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]