1,852 matches
-
să mă ridice la luptă împotriva Trandafirului. Vreau să zic atunci când a spart bucata aceea din Tulpină. Trebuie să punem chiar și Efectul Grimus pe seama proastei funcționări a Trandafirului mutilat și sincopele temporale, și, probabil,. N-a fost decât o bucățică, așa că nu s-a observat. Dar, vai, a deteriorat dimensiunea! — Dacă o bucățică poate crea atât de multă dezordine, nu am fi și noi distruși inevitabil în caz că întreg Trandafirul ar fi spart? întrebă Vultur-în-Zbor. — Nu neapărat, spuse Virgil. O jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
bucata aceea din Tulpină. Trebuie să punem chiar și Efectul Grimus pe seama proastei funcționări a Trandafirului mutilat și sincopele temporale, și, probabil,. N-a fost decât o bucățică, așa că nu s-a observat. Dar, vai, a deteriorat dimensiunea! — Dacă o bucățică poate crea atât de multă dezordine, nu am fi și noi distruși inevitabil în caz că întreg Trandafirul ar fi spart? întrebă Vultur-în-Zbor. — Nu neapărat, spuse Virgil. O jumătate de pâine nu-i întotdeauna mai bună decât nimic. Povara vinovăției și sentimentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Împrăștie prin tot corpul, ajungând până În cele mai Înguste locuri, În cele mai fine rețele, până În vinișoare și În capilare... În cuget și simțire. Mai torn un pahar și sorb din nou. E o trăire adâncă, ce mă descompune ușor, bucățică cu bucățică, fir cu fir. Mă trimite departe, aiurea, dincolo de nori... ”e-o rază de iubire”, spune un cântec. E pe dracu’... E foarte frig acolo. Sunt zeci de grade cu minus În Înălțimile acelea... Da, știu, ar trebui să
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
tot corpul, ajungând până În cele mai Înguste locuri, În cele mai fine rețele, până În vinișoare și În capilare... În cuget și simțire. Mai torn un pahar și sorb din nou. E o trăire adâncă, ce mă descompune ușor, bucățică cu bucățică, fir cu fir. Mă trimite departe, aiurea, dincolo de nori... ”e-o rază de iubire”, spune un cântec. E pe dracu’... E foarte frig acolo. Sunt zeci de grade cu minus În Înălțimile acelea... Da, știu, ar trebui să raportez totul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
doi penny punga.“ Tu dai de mâncare la porumbei, mami? Nu, eu chem bărbați să-i omoare. Da, sigur, iubita. Pot să vin la tine la serviciu? — Nici nu mă gândesc. Kirsty și Simon râd politicos. Kirsty se joacă cu bucățica de plastilină portocalie prinsă Între dinții furculiței pentru desert și se Întreabă dacă nu ar trebui să se pregătească de plecare. Să nu uit Să evit Întâlniri sociale care presupun haine curate sau mobilă curată. Lista cu bagaje pentru EuroDisney
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
primăvară. În cazul copiilor mei, imaginea În mișcare o să fie principalul recipient al amintirilor lor. —E o supra getă. —Cine? —Mămica lui Jane și a lui Michael e o supra getă. Uitasem că doamna Banks era o sufragetă. Nu e bucățica de film pe care mi-o aduceam eu aminte. Am lăsat sosul la minim, apoi m-am dus să mă cuibăresc cu Emily pe canapea. Și iat-o pe ecran, adorabila și țicnita Glynis Johns, Întorcându-se de la miting și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
inspecție a odăii, până ce Zânița prindea sub aripa gaiței, cu ață de papiotă, un bilețel de răspuns către Victor, timp În care Va fremăta de plăcere, bucurie și teamă. Zoița nu pleca până nu era servită cu delicatesa casei, o bucățică de mămăliguță galbenă, ori fără să execute În zbor, două volte deasupra ogrăzii, În semn de salut și prețuire a aperitivului. Ajunsă „la birou”, Își anunța sosirea prin două țipete scurte, Victor apărea În fața ferestrei, mândru nevoie-mare, Zoița executa alte
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
destul de curate, sub cearceaful imaculat. Profesoara s-a foit un pic, Va a crezut că femeia s-a supărat că este prea Încet, a intrat sub plapumă și s-a Întors cu fața la perete, fără a lăsa să se vadă nici o bucățică din hainele lui, care deși curățele ar fi contrastat cu lenjeria imaculată din patul norocosului profesor de Istorie, Bella Barha. Ildiko intră și ea În patul ei, dar peste câteva minute a sărit ca arsă și a spus: Ioi! Am
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
la cerul învăluit într-o lumină de toamnă și parcă nu s-ar mai fi ridicat. Lângă el negustorii înfulecau pe nerăsuflate. Se auzeau trosnind fălcile puternice și măselele lor fărâmițau oasele moi, le rodeau până nu mai rămânea o bucățică de carne și le aruncau dinilor. Aceștia se hărtăneau întărîtați. Tocmașii râgâiau apoi mulțumiți, scoteau resturile de prin măsele cu unghiile lungi și galbene de tutun, scuipau cu plăcere și își clăteau gura cu puțin vin acrișor. - Uite barosanii, Paraschive
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o poartă, pungașii dădură cu ochii de o fetișcană, năltuță și făcută bine, care mai mult alerga decât mergea. Coadele părului îi săltau pe spate ca niște hățuri. - Ia privește, Treantă, a zis Nicu-Piele. S-a uitat ăl bătrân. Bună bucățică! Lunganul o apucă de braț: - Und' ti-i drumul? Copila avea în mină o oală cu sfinți de cocă. - Mă duc să-mpart, a răspuns. - Mie nu-mi dai un bolindeț d-ăsta? Și-a scormonit-o cu ochii lui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
joci la ziuă cum voiai - și pe dușumele. Servitoarele nu se supărau dacă le înghionteai pe afară. Se dusese timpul lui! Se ridicau altfel de hoți, mai spălați, mai deștepți. Trase cu ochiul la Nicu-Piele. Nici lui nu-i ședea bucățica-n gât. Parcă-l înțepa cineva în spate, așa se proptise de lemnul scaunului. Îi venea să-l tragă de mână și să-i spună: "Hai, mă, că aici nu-i de noi! Dacă vine poliția, nici n-ai pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Mînă-mică îi rămăseseră ochii pe icre. Stăpânul chemă chelnerul și porunci. Întâi câte o drojdie, dar mai mare, și să așeze și un vin negru de trei inși la gheață, să se găsească din vreme la baterii, apoi câte o bucățică de cașcaval cu roșii și mititei, câți or încăpea pe grătar, pentru ca la urmă să facă și câteva fripturi așternute bine pe cărbuni, date prin fum, să meargă băutura. Pe estrada de scânduri se urcase orchestra și o melodie ușoară
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu celelalte, ca între bătrâni, despre sculele bărbaților morți și se apuca să ronțăie. Îi da mâna, că mai avea câțiva dinți, dar ce te faci cu celelalte, știrbe toate! Mița cerea un cuțit și se apuca să-și curețe bucățica ei. Tăia solzii umezi, aripile verzi-albicioase care înfloreau în capul morcovului, și când lepăda într-o hârtie, să nu facă murdărie, mătreața murdară, de pe deasupra, sta multă vreme tăcută, dîftd alteia cuțitul. Baba Lixandra morfolea ce morfolea, o dureau gingiile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o palmă. Își aduse aminte că Marghioala o rugase să fure și ea un lighean de nisip și că nu îndrăznise. Uite, timpul trecuse și bine i-ar mai fi prins acum să nu mai bata atâta drum pentru o bucățică de morcov... Pentru că, orice ar fi spus fiecare, și Tinca, și Mița, și Lixandra, aveau ele ce aveau să-și spună, dar să nu fi fost morcovii... 351 Vânzarea Se duse vorba-n București că se ridicase un pungaș iutei
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
rost să-i explic lucrul acesta. Iau totul, da? spusei apăsat, în timp ce tăiam fâșii de bandă izolantă portocalie, cu care îmbrăcam fiecare dintre costisitoarele și mult iubitele dispozitive pe care le aveam. Apoi am scris: „SAM. NU ATINGE!“ pe fiecare bucățică de bandă cu un marker negru. Să nu-mi spună că nu i-am avertizat. —Băieții de la teatru sunt foarte - disponibili, începu Sally. —Poftim? Sally vorbea engleză foarte bine, dar, din când în când, își cam dădea în petic. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
m-aș mira să dai și peste șobolani pe acolo. Când și când se mai aude câte un râcâit. — Minunat. Parcă suntem în Quatemass and the Pit1. Cercelul se înțepenise bine în balama. Lurch încerca să-l extragă cu o bucățică de sârmă, dar în zadar. Ridic capacu’, ca să slăbesc oleacă balamaua, îi zise el lui Marie. Tu o scoți cu asta, bine? Zis și făcut, descuie trapa, înjurând în timp ce trăgea cu greu la o parte capacul ruginit. — Mai cu viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Totuși, liniștea se duse imediat, pentru ca Ben urcă pe scenă și se duse întins la biroul ei, zicând: — Bravo, Louise! Eram în sală, prea departe ca să pot face ceva - dar ai fost minunată. — Pe bune? Louise se înecă cu o bucățică de măr, pe care reuși s-o înghită cu greu, după o repriză de tuse, părând extrem de jenată. Măcar putea să spună că acesta era motivul pentru care roșise, nu complimentul lui Ben. Era prima dată când o vedeam pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ca să se prindă. Era o ușurare nemaipomenită. — Încep să devin post-modernă, zisei eu, pe jumătate adormită. Eu am ideea și-i pun pe alții să o facă. — Spre deosebire de un meșteșugar care insistă să facă cu mâna lui totul, până la ultima bucățică? — Mm. Deși să știi că pot, zisei eu, ridicându-mă din nou în capul oaselor. După ce am terminat școla de arte am intrat ucenică la un fierar, care m-a pus să fac cârlige din fier forjat vreo lună, până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
prin trapa de deasupra ei. După ce am sărit pe podeaua acoperită cu linoleum, m-am oprit un moment, scuturându-mă de praf și uitându-mă atent la cabina care se afla fix în fața mea. Pe ușa ei, era atârnată o bucățică de carton, înrămată, pe care scria: „Dra Hazel Duffy/ Helena“. Din impuls, am bătut la ușă. Intră, se auzi vocea lui Hazel. Am deschis ușa, mi-am vârât capul înăuntru și am spus, fără a fi complet nesinceră: Eram în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
practici drept contrare religiei, dar propriii lor copii poartă adesea amulete, căci acești oameni de treabă cu greu izbutesc să-și aducă la dreaptă chibzuință nevestele sau mama. Eu însumi, de ce s-o neg? nu m-am despărțit niciodată de bucățica de jais pe care Sara i-a vândut-o Salmei în ajunul primei mele aniversări, și pe care sunt desenate niște semne cabalistice ce nu le-am putut descifra niciodată. Nu cred că amuleta asta este învestită cu vreo putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în două pe mijloc și opriți-vă bucata pe care o vreți. A, și în timpul ăsta, toate milioanele de irlandezi catolici care au plecat cu vaporul în ultimii o sută cincizeci de ani - se pot întoarce să locuiască aici, în bucățica noastră de Irlandă de Nord protestantă“. Spune-mi sincer, ai auzit vreodată un protestant din Irlanda de Nord spunând așa ceva? Ai auzit? —Akiva, am venit aici să vorbim despre tatăl meu... Pentru că asta face aici iubitul nostru prim-ministru împreună cu așa-zisul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
un altul.): Oh, săracu’ taică-meu, să fi trăit el să vadă toate astea... DOAMNA CU VIOLONCELUL (Alunecând spre BĂRBATUL CU ZIARUL.): Dar cu violoncelul ce facem? BĂTRÎNUL CU BASTON (Scoțând din buzunar un ghemotoc de hârtie unsuroasă.): Vreți o bucățică de halva? BĂRBATUL CU ZIARUL: Halva? N-am mai mâncat halva de nu știu când. BĂTRÎNUL CU BASTON: E-a-ntâia... (Molfăind.) Da’ văd că le toarnă bine... BĂRBATUL CU ZIARUL (Molfăind.): O s-avem apă-n pivniță, să vedeți... Or
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
zile ploioase, soarele să mai licărească palid Înainte de a apune deasupra mesei jilave pe care erau Întinse ciupercile ei, foarte colorate, unele purtând urmele vegetației din jurul lor - câte un fir de iarbă lipit de o pălărie cafenie vâscoasă sau o bucățică de mușci ce Îmbrăca baza bulboasă a unei codițe cu puncte Întunecate. Și mai era printre ele câte o omidă micuță șerpuindu-și trupul și măsurând cum ar face un copil cu degetul mare și arătătorul, marginea mesei, ridicându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
lungul marginii celei mai apropiate frunze din care ronțăia agale un semicerc, apoi Întinzându-și din nou gâtul și din nou Încovoindu-l Încet-Încet, În timp ce adâncea tot mai mult meșteșugita scobitură. Cu un gest automat o strecuram, probabil Împreună cu o bucățică din mica plantă, Într-o cutie de chibrituri și o duceam acasă pentru a produce În anul următor o splendidă surpriză, dar gândurile mele hoinăreau În altă parte: la Zina și Colette, tovarășele mele de joacă de la mare; la nărăvașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
un tren suburban. Timp de câteva minute, Între două opriri, pe coridorul unui vagon care se zgâlțâia și zdrăngănea, am stat unul lângă celălalt, eu - extrem de stingherit, copleșit de regrete, ea -consumând un pachet de ciocolată, rupând metodic câte o bucățică tare din ea și vorbind despre biroul unde lucra. De o parte a șinelor, deasupra smârcurilor albăstrui, fumul Întunecat al turbei care ardea se Îmbina cu focul mocnit al epavei unui imens apus de soare chihlimbariu. Cred că se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]