2,408 matches
-
jocul de dealuri și acum mă dumiresc de ce‐ai rămas aicea, de taină și de strajă”. Colinele domoale ale Bârladului i se păreau la fel ca cele de la Dra gosloveni, unde și‐ a așezat cuibul...”. Ziarul era destinat nu numai bucureștenilor și bârlădenilor, ajungea și în județele Galați, Brăila, Tecuci, Prahova, Covurlui... * Secerea Secerea „În 1937 și începutul celui următor, am editat la Bârlad două ziare la Tipografia Grünberg din strada Regală. Apăreau bilunar și eram singurul lor proprietar, apariția asigurând
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a momentului. În „Curentul n ou” (nr. 15 din 15 noiembrie 1904) N. Iorga spunea: „Astăzi sunt trei reviste tinere care înfățișează curentul cel nou în lit eratură și cugetarea românească. „Făt ‐ Frumos” din Bârlad stă la mijloc între „Semănătorul” bucureștean și „Luceafărul” din Budapesta. Aproape orice se cuprinde într‐una din aceste reviste ar putea să‐ și afle locul și în celelalte două.” Ideologia și programul revistei era transparent : să citim și să așternem pe hârtie numai ce‐i al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lapte. România se găsește în fruntea țărilor care au cele mai multe oi mulgătoare. După unii socotitori, un locuitor din Viena bea cam 215 litri de lapte pe an; unul de la Paris, 122 litri, iar unul de la Berlin 160 litri pe an. Bucureșteanul bea cam 22 litri pe an 367 pentru că...locuitorii din România folosesc mai mult băuturile spirtoase, îndeosebi țuica. Orașele cele mai populate din România erau: București cu 631.299 locuitori, Chișinău:117.016, Cernăuți: 111.147; Iași:102.595; Galați
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
un volum de poezii „Albastru", București, 1902, conf. Paloda XXI 225), Hélène Văcarescu, A.Zamfirescu, At. Mândru (alias Gheorghiu Bârlad). Cei doi redactori și soții Gârleanu dădeau și traduceri. Se mai preciza: publicația cuprindea și portrete, cele mai multe lucrate de zincograful bucureștean Marwan, că tinerii scriitori de la Paloda literară se strâng în jurul revistei Făt-Frumos, iar în 1907, mulți colaborau și la revista „Convorbiri” a lui Mihail Dragomirescu din București. Paloda nr. 51 anunța ca viitori colaboratori ai Palodei literare și pe Artur
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
celelalte săli mai erau câțiva împricinați și câț iva avocați pe care nu i-am numărat, așa cum nu am fost atent câți erau la masa avocaților (cred că 5-6) unde se tot mișcau. Cum avocații se uitau după clienți ca bucureștenii după traistă și, cum se poate observa, erau mai mulți "luptători" pentru dreptatea altora decât persoane la mila dreptății, am zis în gândul meu: au dat-o dracului, ăștia ! 309 Am fost martor la momentul când țara voia ostași (și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Ioan N. Oprea (n. 1932) care scrie cărți despre Vaslui și e un împătimit de cultura județului. Ar mai fi întrebări de tipul: cei de alte specialități (medici, ingineri, etc.) ce influențe (inclusiv de afaceri) mai exercită în județ? Despre bucureșteni, numai de bine, mai ales că mulți cu care se discută sunt jenați că-s de pe aici, dar se uită insistent la traistă când sunt căutați (!) Dar tot acolo-s cei mai mulți stabiliți dintre marile valori vasluiene, "emigranți". Aș enumera pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ei veniseră să discute literatură, să discute aspecte ale sincronizării și integrării celor două uniuni de creație, iar nu să participe la manifestări gen „Cântarea României” cu o inconfundabilă patină basarabeană. Cum bine a rezumat cele întâmplate un mucalit chișinăuan, bucureștenii au dorit o masă rotundă de dialog literar, iar noi le-am propus cu afecțiune, ceea ce știm să facem mai bine, adică o masă de chef între frați. Gazdele n-au avut pregătit nici un subiect propriu-zis de „simpozion”. A nu-știu-câta
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
nefaste, înseamnă a consimți, benevol, la o îngrădire a propriei libertăți de manevră. Juristul-scriitor, Boris Druță, propus de Nicolae Dabija în dream team-ul parlamentar ’98, îi trage în Literatura și Arta un pamfletaș bine garnisit, pe care îl dedică bucureștenilor. Furat de tonul moralizator al opului său, Boris Druță, căruia îi apreciez uneori stilul mucalit și șugubăț, comite câteva regretabile greșeli de ortografiere, care sporesc nepermis de mult cantitatea de umor a pamfletului. Îi spunem noi dlui Boris Druță că
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Editura Vitruviu, București, 1997. Idem, Jurnal intermitent, 1945-1947, 1964-1984, Editura Ex Ponto, Constanța, 2001. Mârzescu, Gheorghe Gh., Fapte și impresii zilnice (1917-1918), ediție îngrijită de Ioan Lăcustă, Editura Curtea Veche, București, 2004. Muzeul Țăranului Român, Mărturii orale. Anii '80 și bucureștenii, Editura Paideia, București, 2003. Idem, Mărturii orale. Anii '90 și bucureștenii, Editura Paideia, București, 2008. Nistor, Ion I., Amintiri bucovinene din vremea unirii, ediție îngrijită de Doina și Liviu Papuc, Editura Alfa, Iași, 2000. Petrescu, Radu, Prizonier al provizoratului. Jurnal
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ponto, Constanța, 2001. Mârzescu, Gheorghe Gh., Fapte și impresii zilnice (1917-1918), ediție îngrijită de Ioan Lăcustă, Editura Curtea Veche, București, 2004. Muzeul Țăranului Român, Mărturii orale. Anii '80 și bucureștenii, Editura Paideia, București, 2003. Idem, Mărturii orale. Anii '90 și bucureștenii, Editura Paideia, București, 2008. Nistor, Ion I., Amintiri bucovinene din vremea unirii, ediție îngrijită de Doina și Liviu Papuc, Editura Alfa, Iași, 2000. Petrescu, Radu, Prizonier al provizoratului. Jurnal, 1957-1970, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Rostás, Zoltán, Văcărescu, Theodora-Eliza (coord
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
exemplu, Dan Lungu, Povestirile vieții. Teorie și documente, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2003; Gențiana Baciu, Matei Bejenaru, Dan Lungu, Tătărași, memoria unui cartier, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2007; Muzeul Țăranului Român, Mărturii orale. Anii '80 și bucureștenii, Editura Paideia, București, 2003; Muzeul Țăranului Român, Mărturii orale. Anii '90 și bucureștenii, Editura Paideia, București, 2008; ș.a). Din aceste pagini se poate vedea că în memorii subspecia pedagogică a "limbii de lemn", perfectată în anii regimului comunist, se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Iași, 2003; Gențiana Baciu, Matei Bejenaru, Dan Lungu, Tătărași, memoria unui cartier, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2007; Muzeul Țăranului Român, Mărturii orale. Anii '80 și bucureștenii, Editura Paideia, București, 2003; Muzeul Țăranului Român, Mărturii orale. Anii '90 și bucureștenii, Editura Paideia, București, 2008; ș.a). Din aceste pagini se poate vedea că în memorii subspecia pedagogică a "limbii de lemn", perfectată în anii regimului comunist, se păstrează destul de bine. Mai ales foștii profesori reiau inevitabil referințele obligatorii ale școlii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
intelectuală au fost, până la urmă, chiar soții Ceaușescu. 139 Amintirile despre viața de pionier abundă în fragmentele de amintiri publicate (vezi, de exemplu Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, În căutarea comunismului pierdut, pp. 309-310, 323-324; Mărturii orale. Bucureștenii și anii '80, pp. 254-256; Corneliu Dragomir, Rememorări ale vieții cotidiene din timpul comunismului într-un oraș provincial. Studiu de caz: Drobeta Turnu Severin, Editura Lumen, Iași, 2009, pp. 86-87). 140 Excluderea pe criterii politice din această onorantă categorie fapt
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1967), "eram naivi și noi chiar credeam în lucrurile astea". Vezi Zoltán Rostás, Florentina Țone (coord.), op. cit. p. 36. 142 Pentru că a urmat, în scurt timp, căderea regimului comunist, în decembrie 1989. 143 Vezi și Mărturii orale. Anii '80 și bucureștenii, p. 19, 124-128. 144 În astfel de zile festive, se găseau momente agreabile chiar și pentru cei direct loviți de abuzurile regimului. Fiica unui deținut politic, deportată împreună cu familia în nordul Moldovei (în anii '50) și exclusă o vreme din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de fiecare copil cu ocazia sărbătorilor legale (3 ianuarie, 1 martie, 8 martie, 1 mai, 1 iunie, 23 august și, în mod ciudat, de Crăciun) sau a zilelor de naștere și de nume ale învățătoarei" (Mărturii orale. Anii '80 și bucureștenii, pp. 73-74) 153 Surprinzător, dar cu tot efortul de îndoctrinare, elevii puteau foarte bine traversa toată școala, neafectați de reprezentările politice ale vremii; un copil din anii '50-'60 își amintea cu seninătate că "eu nu știam ce-i ăla
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
alte mici comisioane [cum ar fi]... trimiterea la cumpărături. [...]. Implicarea tovarășei în viața noastră era foarte mare. [...]. În gimnaziu și în liceu puterea tovarășelor slăbea [...]. Orice ocazie era destul de bună pentru a oferi tovarășelor plocoane" (Mărturii orale. Anii '80 și bucureștenii, pp. 326-327). 156 "Bătaia în școală era generalizată" (Ibidem, p. 327). 157 "Noi așa eram de învățați cu disciplina, cu ordinea, că n-ai voie aia, că n-ai voie aia, că trebuie să asculți, că n-ai voie să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a obișnuit cumva cu ideea, de vreme ce școlarii de azi vin de multe ori la școală cu bani mulți, cu telefoane mobile scumpe (încă din clasele primare) etc. (Adrian Majuru, op. cit., pp. 367-368). 159 Vezi și Mărturii orale. Anii '80 și bucureștenii, pp. 261-264, 365. 160 Tocmai această apatie făcea diferența între publicul avizat, matur, și cel neobișnuit cu implicitul comunicării subversive. Urmărind cu aviditate informațiile posturilor de radio occidentale (pe atunci, Radio Londra), un martor care trăise și anii celui de-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de radio occidentale"; similitudinile i se păreau flagrante mai ales pentru evenimentele din august 1944 și decembrie 1989 (vezi mărturia lui Solomon Marcus, în Dan Lungu, Dan Lucian Teodorovici, op. cit., p. 133). 161 Vezi și Mărturii orale. Anii '80 și bucureștenii, pp. 150-151. 162 Vezi, pe larg, despre atitudinea față de biserică, în Ibidem, pp. 264-266. 163 Un licean din anii '80 își amintea că noaptea de Paști era, în mod poate surprinzător, un prilej de a mima ceea ce așteptau tinerii de la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sau în afara școlii împotriva unui anumit profesor pe care nu-l doreau sau scriau pe ziduri... Și reușeau. Și faptul că reușeau să schimbe profesorii le-a creat un sentiment de libertate și de putere" (Mărturii orale. Anii '90 și bucureștenii, p. 340). A fost un reflex general de intervenție într-o zonă de autoritate structural inaccesibilă tinerilor: "în licee, elevii decideau ce profesori trebuie să plece sau nu: proful nostru de "cunoștințe social-politice" nu a crâcnit când a fost înlăturat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
poemului eminescian fiind, în opinia sa, nu atât niște "măști alegorice", cum s-a spus, cât niște personaje verosimile, cu o psihologie "mai conturată și mai complexă" decât aceea a "personajelor din proza românească a epocii"219. Mai mult, universitarul bucureștean sesizează că "naturalismul" din creația eminesciană de maturitate reflectă atât un soi de "cinism al vitalității robuste" (în Antropomorfism, de pildă), cât și un sentiment mai complex, de anxietate și de incertitudine, generat de risipirea iluziilor și de "destrămarea lumii
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
angoasă dizolvantă", oferă artistului "șansa de a exploata/inventa un nou univers", Caius Dobrescu atribuie poeziei lui Eminescu caracterul unui "roman analitic în versuri" cel mai profund și complex "roman analitic" din literatura noastră (op. cit., p. 19). Mai mult, universitarul bucureștean subliniază faptul că la Eminescu se observă "atenția analitică, deopotrivă estetică și intelectuală, concentrată asupra însuși procesului introspecției" (op. cit., p. 110). 187 Tudor Vianu, "Poezia lui Eminescu", în volumul Eminescu, ed. cit., p. 67. 188 Ibidem. 189 Mario Praz, op. cit
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nu părea să fi fost implicat 2... Ofițer demisionar (locotenent) din armele speciale ale oștirii române așa semna într-o seama de epistole ce le adresa Legației României de la Bruxelles prin ultimii ani ai secolului al XIX-lea Vasile Butză, bucureștean de origine, și-a început studenția belgiană la Facultatea Tehnică a Universității din Liège (secțiunea artelor și manufacturilor). Pe 6 / 28 iunie 1898 Însărcinatul cu Afaceri al României la Bruxelles primea o misiva din partea Direcțiunii Comerciale și Consulare a Ministerului
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
dădea din cap. Nici să mănânce nu a vrut. A o fi vreunul din acei învățați, bătuți de soartă, care din prea multă carte a luat-o razna. L-a dat aici jos conductorul de la ultimul tren de aseară, un bucureștean negricios și rău al dracului. L-a îmbrâncit din tren și mi-a strigat rânjind grețos cu dinții lui lungi și îngălbeniți: „Ia-l cucoană să-ți țină de urât la noapte. Un bătut se soartă, asta-i”, conchise ea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
douăzeci și patru. Semănau cu doi însurăței veseli și bine dispuși ce târau după ei un răstignit. Răstignitul eram eu. La întoarcere, după masa de la restaurant, în toiul nopții, în drum spre bârlogul nostru, în timp ce eu, dus cu sorcova, îi priveam, iar bucureștenii dormeau neîntorși, ei dansau de mama focului pe mijlocul trotuarului până li s-au făcut din nou foame. Ar fi mâncat și ceapă cu măliguță rece, dar de unde să le ia? "[...] 9 octombrie 1962. Cele mai fericite clipe din viața
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cât și unii părinți au fost surprinși de inițiativa mea ca, pe durata excursiei, elevii să abandoneze uniformele (obligatorii în acea vreme) și să se îmbrace cu ce au ei mai frumos, mai deosebit. Argumentul? Nu trebuie să apărem în fața bucureștenilor ca un grup de provinciali speriați și încorsetați în uniforme. Cazarea la hotel a fost pentru ei o experiență inedită, iar pentru a evita surprize neplăcute i am obligat să aibă asupra lor adresa și numărul de telefon al hotelului
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]