7,134 matches
-
găsit piatra cu inscripția inaugurală 7. Odovajnița este traducerea slavă a Râului Mare (Vodovajnița = Apă Mare). Din evul mediu, dar dificil de datat cu exactitate, cu o amplificare lentă dar continuă de-a lungul timpului, uneori și cu concursul imigranților bulgari, meșteri în cultura zarzavaturilor, sunt așa-numitele "Iazuri ale Morilor" din regiunea colinară a Carpaților Meridionali și Orientali. Servind inițial pentru acționarea morilor și altor instalații hidraulice de industrie casnică tradițională, din zona unor importante orașe-tîrguri comerciale, ele s-au
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
drum legând Dunărea cu Muntele, de la vadul Diiului (Vidin-Calafat), prin zona actualului oraș Craiova și apoi spre nord pe Jiu și prin pasul Vîlcanului peste munți, în Transilvania. Se știe că Vidinul 36 exista în secolele VII-VIII, în timpul primului stat bulgar, iar în harta lui Nicolaus Cusanul, din 1490, găsim alături de Severin și Calafatul, în forma Calafack. De aceea înclinăm a considera că acest Ponte de Zicho se afla fie la Mofleni-Bucovăț, pe vechiul amplasament al podului roman, fie - mai ales
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ani Înainte de izbucnirea primului război mondial, Dreibund-ul acoperă arcul temporal al unei Întregi generații, protagoniști și decidenți laolaltă. În toate situațiile critice relevante, consumate În Europa Între 1885 și 1914, Tripla Alianță a avut un rol fundamental (Începând cu criza bulgară, 1885-1887, până la crizele marocane, războiul libian și războaiele balcanice) <ref id="11"> 11 Cf. Holger Afflerbach, La Triplice Alleanza tra politica di Grande Potenza e politica di alleanza, În Rassegna Storica del Risorgimento, anno LXXXVIII, suplemento al fasc. IV, 2001
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
deplasarea lor pe frontul din Galiția sau chiar la frontiera cu Germania. După 1896-1897, În contextul unei evoluții negative a relațiilor românobulgare, planurile operaționale au necesitat o ajustare graduală, astfel Încât să facă posibilă apărarea țării și În cazul unei agresiuni bulgare, până atunci nestudiată. O parte din forțele armate române au fost relocate În planificarea militară, astfel Încât să poată reacționa rapid În cazul unui atac bulgar În Dobrogea. Potrivit unui memoriu privind mobilizarea, redactat În iulie 1900, corpul 1 Armată urma
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
necesitat o ajustare graduală, astfel Încât să facă posibilă apărarea țării și În cazul unei agresiuni bulgare, până atunci nestudiată. O parte din forțele armate române au fost relocate În planificarea militară, astfel Încât să poată reacționa rapid În cazul unui atac bulgar În Dobrogea. Potrivit unui memoriu privind mobilizarea, redactat În iulie 1900, corpul 1 Armată urma să fie ținut În rezervă la Râmnicul Sărat astfel Încât, În funcție de situație, să poată fi deplasat fie spre Moldova, fie spre Dobrogea <ref id="24">24
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
În continuare, ANIC), fond Casa Regală, dosar 29/ 1900, „Memoriu asupra concentrării armatei În Ipoteza A”, București, iulie 1900. </ref>. În mod real Însă, dorința factorilor responsabili români de a rezerva una dintre cele patru armate pentru eventualitatea unei agresiuni bulgare s-a manifestat mult mai devreme, Încă din 1897. Decizia privind noua dispunere a forțelor armate române a devenit oficială În aprilie 1900, atunci când suveranul român Carol I a comunicat guvernelor aliate de la Viena, Berlin și Roma că, În eventualitatea
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
la baza discuțiilor Conrad - Averescu În 1908-1909 și Conrad - Crăiniceanu În 1910-1911. Nu este Însă mai puțin adevărat faptul că toate aceste planuri indică menținerea unor unități românești secundare (rezervă) pe linia Dunării, În scopul prevenirii unui atac sârb sau bulgar <ref id="28"> 28 Tunstall Jr., op. cit., p. 68-70, 72, 84; Norman Stone, Moltke-Conrad: Relations between the Austro-Hungarian and German General Staffs, 1909-14, În The Historical Journal, IX, 2, 1966, p. 201-208, 209, 210-212; Rudolf Dinu, Studi italo-romeni..., p. 172-174
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
și agresive, a grevat și deteriorat raporturile cu aceste state, evoluându-se de la o vecinătate letargică spre o relaționare activă dar negativă. Principala preocupare a României În Balcani a fost În toți acești ani, până În preajma Primului Război Mondial, Bulgaria. Acțiunile comitagiilor bulgari În Macedonia, mai ales, au determinat o iritare considerabilă la București, unde cauza aromânilor găsise un larg ecou. Diplomații străini au fost chiar de părere că, În mentalul românilor, mai ales după 1905, frica de Rusia, ce le dominase permanent
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
foederis și pentru eventualitatea unui conflict armat româno-bulgar (punctul 2 din memoriu). Răspunsul a fost Însă negativ, guvernul german arătând că o atare eventualitate era subînțeleasă În litera tratatului În vigoare, evident, În condițiile unui atac neprovocat venit din partea Principatului bulgar. Prin același memoriu, România a solicitat ca, pe viitor, să poată Încheia tratate separate de alianță cu Austro-Ungaria, Germania și Italia (punctul 1), ceea ce ar fi Însemnat, practic, transformarea Triplicei Într-o Cvadruplă alianță: „1. Pe baza raporturilor [stabilite de
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
asupra intențiilor reale ale guvernanților de la București, decât la aprecieri negative vizavi de obiectivului urmărit În negocierile din 1901. Fie că s-a dorit repararea unei aparente lacune a tratatului din 1883, prin inserarea unei referiri explicite la o agresiune bulgară, fie, mai grav, că s-a dorit transformarea casus foederis-ului În așa fel Încât să facă posibil un război preventiv contra Bulgariei (În cazul În care aceasta ar fi ocupat Macedonia), este de observat că diplomația românească pleca În oricare
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
ocupat Macedonia), este de observat că diplomația românească pleca În oricare din cele două ipoteze de la raționamente greșite. 1) Pentru că tratatul din 1883, În forma În care fusese realizat, garanta România contra oricărei agresiuni neprovocate (deci inclusiv contra unui atac bulgar). Prin urmare, referiri exprese la eventuali agresori nu ar fi făcut altceva decât să limiteze potențialul de acoperire al alianței, În detrimentul intereselor românești. 2) Pentru că, dacă acceptăm cealaltă idee, și anume că s-a dorit o formulare diferită a casus
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
primă fază de expectativă confuză, Întreg spectrul politic a derapat lent dar sigur spre o poziție de forță, maximalistă, În relația cu Bulgaria, În ciuda eforturilor moderatoare ale Regelui Carol I și a Încercărilor Marilor Puteri de a soluționa diferendul româno bulgar În chestiunea Silistrei. Rectificarea de frontieră În Dobrogea de sud a fost cerută cu insistență pentru a compensa strategic creșterea teritorială a Bulgariei. Coriștii, agitatorii politici și presa de partid au dus această viziune În stradă, strada a Îmbrățișat-o
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
de Jos și Peninsula Balcanică”. Factorii de decizie de la București s-au convins Însă, destul de repede, că o acțiune comună Împotriva Imperiului otoman nu se putea concretiza atâta timp cât persistau serioase disensiuni, mai ales În privința obiectivelor naționale, Între cercurile politice sârbe, bulgare și grecești <ref id="1">1 Arhivele Naționale Istorice Centrale (În continuare ANIC), fond Casa Regală, dosar nr. 25/ 1867, f 1-15; Memoriile Regelui Carol I al României. De un martor ocular, ediție de Stelian Neagoe, vol. I, București, 1992
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
vol. I, București, 1992, p. 160, 164; vezi și Nicolae Ciachir, Istoria popoarelor din sud-estul Europei În epoca modernă, București, 1998, p. 223-253. </ref>. Tratatul dintre România și Serbia semnat În ianuarie 1868, precum și sprijinul acordat de Guvernul princiar mișcării bulgare au determinat manifestarea unor vii proteste la Paris și Viena. Cancelarul austro ungar Beust a căutat chiar să convingă Turcia de necesitatea unei intervenții militare. Cel puțin la fel de Îngrijorată era Însăși Puterea suzerană, diplomația de la Constantinopol sugerând instituirea de urgență
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
căutat chiar să convingă Turcia de necesitatea unei intervenții militare. Cel puțin la fel de Îngrijorată era Însăși Puterea suzerană, diplomația de la Constantinopol sugerând instituirea de urgență a unei comisii europene de anchetă menită a constata „complicitatea” României la favorizarea trecerii „bandelor bulgare” dincolo de Dunăre. Prezența colonelului prusian Krenski la București și transportarea armelor - comandate de Carol I În Prusia - pe teritoriul rusesc au amplificat suspiciunea Austro-Ungariei, Franței și Angliei, Întărind convingerea acestora despre existența unui plan privind proclamarea Independenței și a Regatului
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
din Balcani, promovând o politică Înțeleaptă și prudentă, ce viza menținerea statu-quo-ului. Pe de altă parte, În momentul În care Serbia se va reorienta spre Rusia (din 1903), iar Austro-Ungaria va anexa Bosnia și Herțegovina, concomitent cu proclamarea Regatului independent bulgar (1908), Regele Carol I și diplomația de la București țineau să avertizeze Cabinetele de la Berlin și Viena că o modificare a echilibrului În această zonă atrage după sine anumite compensații teritoriale. De aceea, raporturile României cu statele balcanice au oscilat În funcție de
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Un cuvant lămuritor) e semnat de Teodor Nes, directorul liceului orădean. Colaborează cu versuri Nicolae Țirioi, C. Miu-Lerca, Viorica Oțelea, Nicolae Brădeanu, Eugen L. Groza, Petre Paulescu, Vladimir Drimba, iar cu proza Ovidiu Drimba (Liga Zumbay, A cincea Universitate), Gh. Bulgar (Sub teroarea necunoscutului..., Despărțiri..., În lupta pentru lumină), Traian Birăescu (Copii am fost odată), Gh. Cosma, Traian Blajovici. Ultimul semnează și un profil critic al poetului Ion Moldoveanu. Eugen L. Groza publică dramă în patru acte Jertfă întunericului, Florian Potra
ŢARA VISURILOR NOASTRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290074_a_291403]
-
sărăcăcioase, de cartier, pentru niște amărâte de ecleruri vechi sau pentru câte o savarină cu frișcă acrită... Cozile de la tutungerie, pentru puturoasele țigări „Carpați”, „Mărășești”, „Amiral” sau „Bucegi” - și, Doamne, ce omor era, pe trei rânduri, când băgau „BT”-uri (Bulgar Tabac)! și la chioșcurile pătrățoase de înghețată se formau cozi de zeci de persoane, mai ales atunci când aveau „parfe cu glazură” de ciocolată. În ultimii ani ai regimului, dispăruse până și glazura, mai găseai doar „vafe” (la cornet) cu „vanilie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe baza modelului legii americane. De fapt, această reglementare completează Legea accesului la dosarele create de poliția secretă în perioada comunistă, adoptată în 1996. Alături de aceste două legi, a fost adoptată și Legea privind protejarea datelor personale, în 2000. Guvernul bulgar a adoptat, în iunie 2000, Legea privind accesul liber la informații. În Letonia, Legea libertății informației a fost adoptată în octombrie 1998, garantând accesul public la toate informațiile „sub orice formă posibilă”, cu excepția celor care sunt secrete prin lege. Informația
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
1912 și 23 aprilie 1915, editată de G. Tutoveanu. În articolul-program, intitulat Pentru cei mulți, editorul reclamă proasta organizare a sistemului educativ românesc, propunându-și să publice informații de politică internă (declarat anticonservatoare) și externă (cu precădere privitoare la chestiunea bulgară și la Basarabia), calendarul săptămânii, sfaturi medicale, agricole, juridice, știri diverse și o poștă a redacției. Încă de la al treilea număr, directorul ziarului inaugurează o „Tribună literară”, rubrică prin care se dorește ca literatura de bună calitate să depășească cercul
RASARITUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289139_a_290468]
-
Merită opera lui Macedonski o reabilitare?, iar Tudor Vianu oferă un fragment din prefață la ediția scrierilor macedonskiene. Revista publică numeroase traduceri din Catul, Leopardi, Vigny, Verlaine, Baudelaire, Esenin, Petőfi, Goethe, Lenau, Carducci, Whitman, Amy Lowel, Jovan Ducić, iar poetul bulgar Nikola Mihalov își găsește doi fideli admiratori în N. Teodorova și George A. Rareș, care îi transpun frecvent versurile. M.Pp.
RAZA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289151_a_290480]
-
1849, documentele slavo-bulgare rămase de la Neagoe Basarab. Era prieten cu Văcăreștii, îi cunoștea pe Anton Pann și pe B.P. Mumuleanu. Românizându-și numele, semna și Pedestrășescu. P. a scris versuri în limba greacă, în bulgară (e menționat de istoriografia literară bulgară în legătură cu începuturile poeziei culte), în română și acrostihuri bilingve greco-române. Poeziile în românește sunt, în cea mai mare parte, ocazionale. Câteva au fost notate, la moartea lui Dinicu Golescu, pe o pagină a cărții acestuia, Însemnare a călătoriii mele. Altele
PESACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
cu-a lupului, / Mustățile-i ca la rac / Și le-noadă după cap, / Face nodul cât pumnul / Și rânjește ca ursul, / De bubuie tot locul”. În privința circulației motivelor, cele mai frecvente apropieri se pot face între unele variante românești și bulgare. Subiectul din Novac și Zâna apare și în baladele bulgărești, unde este însă mai dezvoltat. Motivul tematic din Anița crâșmărița se află la bulgari într-o singură variantă, iar cel din Gruia la arat nu are o răspândire prea largă
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Basarab” în lumina pisaniilor de pe biserica mănăstirii de la Argeș, MO, 1960, 1-2; Lăudat, Ist. lit., I, 48-55; Piru, Ist. lit., I, 41-45, 48; Chițimia, Probleme, 109-144; Ist. lit., I, 266-270; Pandele Olteanu, Contribuții la studiul literaturii omiletice în vechile literaturi bulgară și română, RSL, lingvistică, 1967; Zamfirescu, Studii, 69-183; Damian P. Bogdan, 13 file inedite din cel de-al doilea arhetip al „Învățăturilor lui Neagoe Basarab”, RITL, 1968, 3; Al. Duțu, „Le Miroir des princes” dans la culture roumaine, RSE, 1968
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
a editat, în colaborare cu Vasile Popeangă, Din istoria literaturii didactice românești, lucrare a lui Onisifor Ghibu (1975), a antologat, în colaborare cu Antoaneta Tănăsescu, Discursuri de recepție la Academia Română (1980), a realizat o antologie de proză românească în limba bulgară (1965) și mai târziu o antologie a poeziei românești din Iugoslavia (1995, în colaborare cu Simeon Lăzăreanu). SCRIERI: Folclor literar românesc, București, 1964 (în colaborare cu Barbu Theodorescu); Novăceștii, București, 2003. Culegeri: Folclor din Dâmbovița, București, 1981 (în colaborare cu
PAUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]