4,943 matches
-
la culme diplomația austro-ungară285. Marile puteri europene se temeau ca Rusia să nu devină, prin intermediul Bulgariei, o putere mediteraneeană. Frontierele principatului bulgar erau așa de aproape de Constantinopol, astfel încât strâmtorile se aflau sub amenințarea permanentă de a fi cucerite de pe teritoriul bulgar 286. Articolul 24 al tratatului de la San Stefano stabilea ca Bosforul și Dardanelele să rămână deschise, atât pe timp de pace, cât și pe timp de război, pentru vasele de comerț 287. După o serie de tratative, la 30 mai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
287. După o serie de tratative, la 30 mai 1878, Rusia și Anglia au încheiat un acord ce prevedea ca frontierele Bulgariei să se îndepărteze de Constantinopol. Acordul avea un caracter general și nu fixa în mod precis frontierele statului bulgar 288. În iunie 1878 Anglia încheia o convenție secretă cu Poarta, prin care obținea dreptul de a ocupa și administra insula Cipru. La 6 iunie 1878, Anglia a semnat un acord cu Austro-Ungaria în vederea adoptării unei atitudini comune la viitorul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
românii reprezentau peste 30% din totalul populației Dobrogei 310. Dintr-o statistică oficială realizată în perioada administrației militare ruse în Dobrogea din ordinul guvernatorului Beloțercovici, rezultă faptul că românii erau locuitorii cei mai numeroși ai Dobrogei (35,3%), urmați de: bulgari, ruși, greci, evrei, armeni, germani 311. După declanșarea războiului ruso-româno-turc în Dobrogea au circulat mai multe liste de subscripție întocmite de către români care cereau unirea cu România. Astfel, în ședința Senatului din 26 noiembrie 1877 se lua cunoștință de faptul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
determinând-o să ia măsuri similare 381. La 19 octombrie 1878 primul ministru român Ion C. Brătianu și ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu s-au deplasat la Silistra pentru a se întâlni cu membrii comisiei internaționale pentru delimitarea frontierelor principatului bulgar 382. Membrii comisiei aveau să decidă ca Arab-Tabia, o colină din fața Silistrei, să fie atribuită României. Astfel, frontiera româno-bulgară era trasată la 800 metri est de orașul Silistra 383. În acest context, Rusia a solicitat guvernului român încheierea unei convenții
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Sulina, dar care nu include districtele: Mangalia, Cernavodă și Silistra 429, menționează că românii erau cei mai numeroși locuitori ai Dobrogei. Aceeași statistică menționează o populație totală de 79 357 de locuitori din care 24 167 români și 21 916 bulgari 430. Cu toate că această statistică nu este completă, deoarece nu prezintă situația demografică din cazalele: Mangalia, Cernavodă și Silistra, ea relevă faptul că românii erau mai numeroși decât bulgarii chiar și în cazalele din nordul Dobrogei, unde sunt menționate 3 973
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
79 357 de locuitori din care 24 167 români și 21 916 bulgari 430. Cu toate că această statistică nu este completă, deoarece nu prezintă situația demografică din cazalele: Mangalia, Cernavodă și Silistra, ea relevă faptul că românii erau mai numeroși decât bulgarii chiar și în cazalele din nordul Dobrogei, unde sunt menționate 3 973 de familii românești (32 %) față de 3 691 de familii bulgărești (29,7 %)431. La puțin timp după unirea Dobrogei cu România și instalarea administrației românești în provincie au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prefectul județului Tulcea, George Mihail Ghica: "(...) un recensământ exact al populației din Tulcea n-a fost încă făcut"432. În consecință, statistica realizată de către prefectul județului Constanța, Remus Opreanu, menționa 14 884 familii de români și 8 429 familii de bulgari, în timp ce, statistica pentru județul Tulcea, realizată de către prefectul George Mihail Ghica, menționa 4 082 de familii românești și doar 3 347 de familii bulgărești 433. În concluzie, la 14 noiembrie 1878, momentul unirii cu România, Dobrogea, incluzând Delta Dunării și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constanța, Remus Opreanu menționa că atitudinea ostilă a populației bulgărești era amplificată "prin nesiguranța liniei de frontieră"527. În condițiile în care, după instalarea autorităților române în Dobrogea, o parte a refugiaților musulmani ce părăsiseră provincia din cauza violențelor declanșate de către bulgari, s-au reîntors, conflictul dintre cele două comunități s-a accentuat. Astfel, în iarna anilor 1878-1879, autoritățile române au fost nevoite să găsească soluții pentru asigurarea unor locuințe pentru cei reveniți în Dobrogea. O soluție găsită de către acestea a fost
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constanța, Mangalia, Hârșova, Medgidia și Silistra Nouă559. Același județ cuprindea 184 de comune rurale și 5 comune urbane. Populația județului, în 1880, era de 30 236 de locuitori, din care: 8 977 erau români, 10 444 erau turci, 6 854 bulgari, 3 592 tătari, 300 greci, 51 evrei și 15 armeni 560. Județul Tulcea cuprindea 70 de comune rurale și 7 comune urbane. Populația județului Tulcea, în 1880, era de 76 707 locuitori, din care: 22 200 erau români, 21 861
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
3 592 tătari, 300 greci, 51 evrei și 15 armeni 560. Județul Tulcea cuprindea 70 de comune rurale și 7 comune urbane. Populația județului Tulcea, în 1880, era de 76 707 locuitori, din care: 22 200 erau români, 21 861 bulgari, 10 058 lipoveni, 6 162 ruși, 6 049 turci, 2 915 tătari, 2 875 greci, 2 471 germani, 1 000 evrei, 788 armeni și 308 de alte naționalități 561. Articolul 26 al legii de organizare a Dobrogei prevedea că "fie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în șase plăși", celor 4 menționate adăugându-li-se plășile: Isaccea, cu reședința la Isaccea, și Istrul, cu reședința la Cogealac 590. Populația județului Tulcea, în 1880, era de 76 707 locuitori, din care: 22 200 erau români, 21 861 bulgari, 10 058 lipoveni, 6 162 ruși, 6 049 turci, 2 915 tătari, 2 875 greci, 2 471 germani, 1 000 evrei, 788 armeni și 308 de alte naționalități 591. În același an, conform recensământului realizat de către autoritățile române, populația Dobrogei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
591. În același an, conform recensământului realizat de către autoritățile române, populația Dobrogei era de 147 247 de locuitori, din care: 44 354 erau turci și tătari, reprezentând 30,2% din totalul populației, 40 449 erau români (27,5%), 29 440 bulgari (19,9%), 9 683 greci (4,5%), 3 147 evrei (2,1%), 3 030 germani (2,6%), 971 armeni (0,7%)592. Din totalul populației turco-tătare din Dobrogea, 27 906 erau tătari și 16 448 erau turci. Rușii și lipovenii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
germani (2,6%), 971 armeni (0,7%)592. Din totalul populației turco-tătare din Dobrogea, 27 906 erau tătari și 16 448 erau turci. Rușii și lipovenii trăiau aproape exclusiv în județul Tulcea, unde exista și o pondere mai mare a bulgarilor, în timp ce, turco-tătarii locuiau, mai ales, în județul Constanța, unde reprezentau 57% din populația județului 593. Tulcea era cel mai mare port dobrogean la Dunăre, aici existând, la 1880, o Curte de Apel și mai multe școli publice și private 594
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și private 594. Fiind cel mai populat oraș din Dobrogea, Tulcea era și cel mai important centru comercial și industrial al Dobrogei 595. În anul 1879 populația orașului Tulcea era de 17 948 de locuitori, din care: 6 744 erau bulgari, 5 304 români, 1 876 ruși, 1 736 lipoveni, 324 greci, 304 evrei, 300 turci, 224 tătari, 160 armeni și 976 de alte naționalități 596. Urmare a demisiei din funcție a domnului George Mihail Ghica, primul prefect al județului Tulcea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de proprietate imobiliară din Dobrogea a identificat o suprafață de 176 075 hectare de teren ce aparțineau unui număr de 23 263 de familii. Dintre acestea, 6 749 familii de români dețineau 40 638 de hectare, 5 237 familii de bulgari dețineau 39 797 de hectare iar 8 904 familii de turci și tătari dețineau 87 753 hectare de teren 691. Pământul arabil intrat în proprietatea statului român a fost parcelat și vândut, în condițiile legii din 1882, locuitorilor dobrogeni fără
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
rară"697. În 1880, conform recensământului realizat de către autoritățile române, populația Dobrogei era de 147 247 de locuitori, din care: 44 354 erau turci și tătari, reprezentând 30,2% din totalul populației, 40 449 erau români (27,5%), 29 440 bulgari (19,9%), 9 683 greci (4,5%), 3 147 evrei (2,1%), 3 030 germani (2,6%), 971 armeni (0,7%)698. Din totalul populației turco-tătare din Dobrogea, 27 906 erau tătari și 16 448 erau turci. Rușii și lipovenii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
germani (2,6%), 971 armeni (0,7%)698. Din totalul populației turco-tătare din Dobrogea, 27 906 erau tătari și 16 448 erau turci. Rușii și lipovenii trăiau aproape exclusiv în județul Tulcea, unde exista și o pondere mai mare a bulgarilor, în timp ce, turco-tătarii locuiau, mai ales, în județul Constanța, unde reprezentau 57% din populația județului 699. Conform unei statistici realizată la 23 iulie 1880 de către consulul francez la Galați, din cei 120 000 de locuitori menționați în Dobrogea, câte o treime
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1880 erau asemănătoare cu datele oferite de către ofițerii ruși în timpul războiului din anii 1877-1878. Astfel, din cei 165 000 de locuitori recenzați în septembrie 1877 în cazalele: Tulcea, Babadag, Hârșova, Constanța și Medgidia, 51 400 (31,1%) erau ruși și bulgari, 43 300 tătari (26,2%), 28 500 români (17, 2%), 22 500 turci (13,8%) și 6 720 cerchezi (4,1%)701. În concluzie, procentul de 31,1% menționat pentru populația rusă și bulgară din Dobrogea era comparabil cu cei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
500 români (17, 2%), 22 500 turci (13,8%) și 6 720 cerchezi (4,1%)701. În concluzie, procentul de 31,1% menționat pentru populația rusă și bulgară din Dobrogea era comparabil cu cei 32% cât reprezentau locuitorii ruși și bulgari recenzați în timpul recensământului românesc din anul 1880. Recensământul realizat de către autoritățile române în Dobrogea în anul 1880 menționa un număr de 21 402 bulgari ce locuiau în județul Tulcea și 8 038 bulgari în județul Constanța 702. În anul 1885
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
populația rusă și bulgară din Dobrogea era comparabil cu cei 32% cât reprezentau locuitorii ruși și bulgari recenzați în timpul recensământului românesc din anul 1880. Recensământul realizat de către autoritățile române în Dobrogea în anul 1880 menționa un număr de 21 402 bulgari ce locuiau în județul Tulcea și 8 038 bulgari în județul Constanța 702. În anul 1885 în județul Tulcea locuiau 21 851 de bulgari, iar în județul Constanța erau 17 971 de locuitori bulgari 703. În anul 1890 județul Tulcea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cei 32% cât reprezentau locuitorii ruși și bulgari recenzați în timpul recensământului românesc din anul 1880. Recensământul realizat de către autoritățile române în Dobrogea în anul 1880 menționa un număr de 21 402 bulgari ce locuiau în județul Tulcea și 8 038 bulgari în județul Constanța 702. În anul 1885 în județul Tulcea locuiau 21 851 de bulgari, iar în județul Constanța erau 17 971 de locuitori bulgari 703. În anul 1890 județul Tulcea avea 24 671 de locuitori de naționalitate bulgară, în timp ce
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Recensământul realizat de către autoritățile române în Dobrogea în anul 1880 menționa un număr de 21 402 bulgari ce locuiau în județul Tulcea și 8 038 bulgari în județul Constanța 702. În anul 1885 în județul Tulcea locuiau 21 851 de bulgari, iar în județul Constanța erau 17 971 de locuitori bulgari 703. În anul 1890 județul Tulcea avea 24 671 de locuitori de naționalitate bulgară, în timp ce, în județul Constanța locuiau 9 076 de cetățeni români de naționalitate bulgară 704. Astfel, se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
22 440 de locuitori în anul 1880, la 33 747 de locuitori în anul 1890, ceea ce echivala cu circa 50%. În anul 1895 în județul Tulcea erau 24 668 locuitori de naționalitate bulgară, în timp ce, în județul Constanța locuiau 11 671 bulgari 705. În anul 1900 numărul bulgarilor din județul Tulcea era de 26 617, în timp ce, în județul Constanța locuiau 12 665 de bulgari 706. În același an, populația totală a Dobrogei era de circa 257 000 de locuitori, aproximativ 120 000
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1880, la 33 747 de locuitori în anul 1890, ceea ce echivala cu circa 50%. În anul 1895 în județul Tulcea erau 24 668 locuitori de naționalitate bulgară, în timp ce, în județul Constanța locuiau 11 671 bulgari 705. În anul 1900 numărul bulgarilor din județul Tulcea era de 26 617, în timp ce, în județul Constanța locuiau 12 665 de bulgari 706. În același an, populația totală a Dobrogei era de circa 257 000 de locuitori, aproximativ 120 000 dintre aceștia fiind români 707. În
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1895 în județul Tulcea erau 24 668 locuitori de naționalitate bulgară, în timp ce, în județul Constanța locuiau 11 671 bulgari 705. În anul 1900 numărul bulgarilor din județul Tulcea era de 26 617, în timp ce, în județul Constanța locuiau 12 665 de bulgari 706. În același an, populația totală a Dobrogei era de circa 257 000 de locuitori, aproximativ 120 000 dintre aceștia fiind români 707. În cursul anului 1880 s-au constituit în toate plășile județelor Tulcea și Constanța comisii pentru verificarea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]