14,936 matches
-
toate canalele mass-media, se organizează expoziții și târguri menite a promova creația acestor artiști. Astfel, handicapul se preschimbă în "har". Bunica ar fi spus că australienii sunt mai aproape de Dumnezeu fiindcă știu să îi ajute pe cei aflați în nevoie. Bunica se gândea la Dumnezeu ca la ordinea noastră interioară. Dumnezeul bunicii locuia în ea, nu în cer. Mi-aș dori ca în Parlamentul României, în Guvern, în diplomație, în Academie și în Biserica Ortodoxă să existe mai mulți oameni cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
creația acestor artiști. Astfel, handicapul se preschimbă în "har". Bunica ar fi spus că australienii sunt mai aproape de Dumnezeu fiindcă știu să îi ajute pe cei aflați în nevoie. Bunica se gândea la Dumnezeu ca la ordinea noastră interioară. Dumnezeul bunicii locuia în ea, nu în cer. Mi-aș dori ca în Parlamentul României, în Guvern, în diplomație, în Academie și în Biserica Ortodoxă să existe mai mulți oameni cu filosofia bunicii. Nu ne-am întreba de ce e bine să fim
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
gândea la Dumnezeu ca la ordinea noastră interioară. Dumnezeul bunicii locuia în ea, nu în cer. Mi-aș dori ca în Parlamentul României, în Guvern, în diplomație, în Academie și în Biserica Ortodoxă să existe mai mulți oameni cu filosofia bunicii. Nu ne-am întreba de ce e bine să fim în Uniunea Europeană, am fi mândri că facem parte dintr-o Europă a cărei voce ar fi foarte distinctă în negocierile globale. Bunica ar fi înțeles că izolarea României într-o politică
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Biserica Ortodoxă să existe mai mulți oameni cu filosofia bunicii. Nu ne-am întreba de ce e bine să fim în Uniunea Europeană, am fi mândri că facem parte dintr-o Europă a cărei voce ar fi foarte distinctă în negocierile globale. Bunica ar fi înțeles că izolarea României într-o politică fals naționalistă s-ar sfârși printr-o diminuare a suveranității. Un țăran care își păzește singur oile, din fudulie, și nu "le împreună" cu ceilalți săteni nu mai are timp să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
culcă în camera cea mai însorită. Când au făcut casa cea nouă, tatăl său le-a spus: : Facem o casă să intre soarele în ea de cum răsare până apune", și așa au făcut-o. Închide ochii și o vede pe bunica pe lespedea de piatră din fața casei bătrânești, stând cu mâinile în poală, cu ochii uscați, un sicriu alb, ea despletită, fără ochi, îmbrăcată în rochie de mireasă, din coșciug se preling picuri de sânge ... bunica murmurând: "draga mamii, draga mamii
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ochii și o vede pe bunica pe lespedea de piatră din fața casei bătrânești, stând cu mâinile în poală, cu ochii uscați, un sicriu alb, ea despletită, fără ochi, îmbrăcată în rochie de mireasă, din coșciug se preling picuri de sânge ... bunica murmurând: "draga mamii, draga mamii". Cineva bate vârtos în ușă, poate doar visez, încă visez, îl aude pe tatăl ei bodogănind, îl vede ieșind, o siluetă albă, e în cămașă și în izmene, îl aude vorbind în șoaptă: "Da pe
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în pământ de rușine. Mama ei se apropie, o cuprinde în brațe, tatăl se îndepărtează înjurând: "Crucea mamii lui". Izbucnesc amândouă în plâns. Mama o strânge în brațe și murmură: "Plângi draga mamii, plângi", vocea ei se împletește cu a bunicii: "Draga mamii, draga mamii, ai intrat în rând cu lumea, săraca de tine", un sicriu alb în mijlocul ogrăzii, ea stă întinsă în sicriu, are părul despletit și rochie de mireasă, lumina lunii se așterne peste chipul ei de ceară, din
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în rând cu lumea, săraca de tine", un sicriu alb în mijlocul ogrăzii, ea stă întinsă în sicriu, are părul despletit și rochie de mireasă, lumina lunii se așterne peste chipul ei de ceară, din sicriu se preling picuri de sânge, bunica cu ochii uscați, fără lacrimi, stă pe lespedea de piatră din fața casei, cu mâinile în poală. La patru fără un sfert se ridică din pat, are gust de cenușă în gură, se duce în bucătărie, se spală pe dinți, se
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
spre ocean, eu țip fericită: "it is OK, wonderful, it is OK, wonderful", spun cu voce joasă, pentru mine sună perfect. La mii de kilometri de casă mă simt liberă și fericită, cum nu m-am simțit decât în brațele bunicii. Mă întorc. Kati stă liniștită pe scaunul pliant. Poartă aceleași haine pe care le purta azi dimineață. Nu înțeleg. Când ne îndreptăm spre mașină, văd că are o mică cocoașă. Am o tresărire. Se întoarce, de parcă ar fi simțit reacția
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pe care nu le înțeleg. Mă bucur că sunt pe străzile unui oraș îndepărtat, mă bucur de fiecare detaliu, de flori, de arbuști, de grădinile din fața caselor, îi iubesc pe australieni că nu-și împrejmuiesc casele, "aici e ca la bunica în sat", îmi zic în sinea mea, și acolo se punea, până nu demult, mătura în ușă când plecau la câmp ori la târg. Australia este încă o țară patriarhală, deși în centrul marilor orașe se află acele construcții gigantice
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și hrană, tot așa s-a îngrijit și de bunii și străbunii noștri ca să nu li se piardă prin timp rădăcinile. Și apoi voi știți că meseria noastră este una dintre cele mai vechi de pe pământ? Au făcut-o bunicii bunicilor noștri, a făcut-o tatăl meu și acum o fac eu cu toți cei din șatra noastră. Și mai este ceva: vorba noastră este dreaptă, între noi nu are loc minciuna, lăcomia, înșelăciunea. Ținem ca neamul nostru să rămână întreg
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
gata oricând să dea în clocot, însemn de netăgăduit al nației sale. În tabăra copiilor, ea dădea poruncile și dancii le urmau fără crâcnire. De altfel tot ea orânduia așternuturile din cortul părinților și tot ea deprinsese de mică, de la bunica ei, tainele ghicitului în cărți de tarot și în ghioc. În șatră erau și câțiva puradei mai răsăriți care, postați la marginea satelor, chipurile să se joace, știau cum să cheme o pasăre să-i urmeze spre ceaunul cu apă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ar fi aflat în asemenea circumstanțe, și continuă: - Cum te cheamă, frumosule? - Vișinel, dom’le. - Cum ai spus? - Vișinel, repetă băiatul, oarecum mirat de nedumerirea omului legii. - Ce nume e și acesta? - E numele meu, așa a vrut mama. Pe bunica mea o cheamă Vișinica. Locotenentul nu se putu abține și râse cu poftă. Apoi, în sinea sa își spuse: Dumnezeu să vă înțeleagă! Țiganilor cu greu ajungi să le tălmăcești cuvintele, cât privește gândurile... Oamenii legii plecară din șatră mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
dar, dragilor, deveni el serios, mai am astăzi două procese pe rol, cu destule probleme. Diseară da, de acord, mă aveți musafir! Soții porniră cu pași lenți spre casă. Mihăiță care ieșise între timp din sala de ședințe însoțit de bunici, alergă spre părinții săi lipindu-se cât putu de Ina, de parcă ar fi vrut să intre tot în sufletul ei. Se uită apoi la ambii părinți și slobozi o întrebare care îl neliniștea: - Mămică, tăticule, nu-i așa că nu o să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
care se află băiatul nostru!? - Eu cred că dacă era bolnav, dacă, Doamne ferește, avea vreun accident, n-ar fi urmat sârguincios școala, atunci ar fi fost cu adevărat ceva rău. Așa însă... Se însoară! Ei, și ce? Vom deveni doi bunici tineri! Putem conveni ca nepotul sau nepoata care va bate la poarta vieții să ne spună : tataia și mamaia, glumi el, cu scopul de a înviora atmosfera. - Crezi că acest lucru mă îngrijorează!? Ai și găsit o soluție! Nu e
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
noaptea, a ajuns după câteva luni acasă, în sat la Vama. Surpriza a fost atât de mare, încât cei care l-au cunoscut nu l-au adoptat o vreme, până și-a confirmat identitatea, căci, în cinci ani de absență, bunica Ilinca îi făcuse cinci parastase de pomenire a morților în cimitirul din curtea bisericii Înălțarea Domnului, unde erau îngropați defuncții familiei Kotlarkzuk. Rămas orfan la 14 ani, mezinul familiei a fost cel mai afectat de dispariția prematură a bunicului Costan
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de pomenire a morților în cimitirul din curtea bisericii Înălțarea Domnului, unde erau îngropați defuncții familiei Kotlarkzuk. Rămas orfan la 14 ani, mezinul familiei a fost cel mai afectat de dispariția prematură a bunicului Costan, care a lăsat-o pe bunica Ilinca cu datorii la bancă, pe lângă conducerea gospodăriei, cu multe animale și slugi, ea neavând nici măcar o clasă primară. Cu toate acestea, adolescentul Vladimir a urmat cursurile gimnaziale ale liceului din Câmpulung , parcurgând pe jos zilnic distanța de 15 km
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pe lângă conducerea gospodăriei, cu multe animale și slugi, ea neavând nici măcar o clasă primară. Cu toate acestea, adolescentul Vladimir a urmat cursurile gimnaziale ale liceului din Câmpulung , parcurgând pe jos zilnic distanța de 15 km dus și 15 km întors, bunica neputând suporta o cheltuială în plus cu internatul liceului, căci avea de întreținut pe studenții din Cernăuți, Eugenia și Filaret. După absolvire, între anii 1935 și 1937, Miluț se înscrie la Școala de brigadieri silvici a Fondului bisericesc ortodox român
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ca secretar statistic. Adresa de încorporare îl cheamă la datorie pentru satisfacerea serviciului militar, unde îl prinde războiul și cade prizonier la ruși până în 1949. Bineînțeles că fetele de măritat din sat au pus ochii pe Miluț, așa îl dezmierda bunica Ilinca, de la diminutivul Vladimiruț, care era bine copt la cei 33 de ani, din care zece și-i petrecuse în armată, pe front în război și în prizonierat. Această pildă de sacrificiu uman nu a fost îndeajuns, căci au urmat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de trupele lor în retragere spre Munții Rarău și Giumalău, unde au fost căsăpiți de trupele aliate ruso române. Dacă ar fi ajuns la Berlin, așa cum sperau, ea ar fi urmat studii superioare la universitate. Flerul și instinctul matern al bunicii au salvat-o, ea fiind bine ascunsă într un beci tainic sub pământ, și, în ciuda căutărilor insistente, chiar amenințătoare, n-a fost găsită, altfel nu ar fi fost soție de chiabur și mamă a celor doi copii, Sorin și Dorina
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și două slugi, Hilip Bulbacul și Grafira Rotundu, care le îngrijeau, o moară de măcinat făină de porumb, situată pe cursul râului Moldova, vreo 50 de prăjini teren arabil și grădină. În Dealul Runc și pe Doabra i-au rămas bunicii Ilinca 40 de fălci de teren fânaț, pășune și pădure, un bordei cu două încăperi și un adăpost pentru animale îvite și oi). O parte din aceasta au confiscat-o comuniștii în anul 1948, iar ce-a mai rămas, bunica
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
bunicii Ilinca 40 de fălci de teren fânaț, pășune și pădure, un bordei cu două încăperi și un adăpost pentru animale îvite și oi). O parte din aceasta au confiscat-o comuniștii în anul 1948, iar ce-a mai rămas, bunica a dat-o în 1959 la întovărășire. Eu, fiind elev în clasa doua, am primit de la tovarășa învățătoare Andrei un steguleț roșu cu suport care stătea tot timpul într-un loc încastrat pe mijlocul băncii din clasă, în semn de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pentru care bunicul Costan primea curent somații de plată din cauza întârzierilor, și la creditorul evreu Abraham Feldhammer din Câmpulung. O mare parte din avere a fost cumpărată cu banii împrumutați, dar comuniștii au socotit aceasta ca fiind la noi închiaburirea. * Bunica cea bătrână, Ilinca Cotlarciuc, născută Călinescu, provenea dintr-o familie cu șase copii î Luca, Nicolai, Maria, Nastasia, Pentelei și Ileana), părinții măritând-o la 19 ani cu bunicul care avea 28 de 41 ani, diferența de vârstă dintre soți
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ani de zile, pentru a achita la Banca cernăuțeană împrumutul restant. Când a căzut la pat de bătrânețe, ea nu și-a dat obștescul sfârșit până când nu s-a întors tata îdupă patru ani) din pușcăriile comuniste. La câteva luni, bunica Ilinca muri împăcată cu gândul că și-a văzut fiul cel mic în viață, și mai puternic de cum plecase, pentru că era tot numai fibră musculară modelată la Canal și la Ocnă. Se pare că de acolo s-au inspirat întreprinzătorii
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
începea să curgă pe sub cămașa de tort, încinsă cu chimirul lat de o palmă, mai ales că în drum se oprea obligatoriu la bodegă, unde trăgea o „dublă”, așa încât ajungea la poartă pe două cărări, intrând în gura spurcată a bunicii, care blestema crâșmele de mama-focului. Și mai avea bunicul un hobby, acela de a mă trimite săptămânal la tuns cu trei creițari, pe care-i împărțeam pe din două cu frizerul poreclit Bouțul, că tot nu avea ce să tundă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]