2,180 matches
-
de orice reglementare. Zona înconjurată de fortificațiile construite de Thiers între 1841-1843 a fost recucerită progresiv de diferiții marginali (adunători de zdrențe, hoți, țigani). Aceștia au creat "centura neagră", care a devenit în scurt timp o sursă de neliniște pentru burghezi. Dar fortificațiile orașelor au fost dărâmate după Primul Război Mondial, iar populația din această zonă neagră a fost iar evacuată, pentru a permite Parisului să construiască terenuri de sport și spații verzi. În numele igienei, separarea fizică a centrelor orașului de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
oficială se încăpățâna să considere tuberculoza o consecință a igienei defectuoase a mediului urban. Analiza statisticilor arăta că este vorba de o boală determinată mai curând de uzura la locul de muncă decât de insalubritatea spațiului de locuit. Dar în timp ce burghezilor li se prescria un sejur la munte pentru tratarea tuberculozei, această cură igienico-dietetică era refuzată muncitorilor. "La fel, când era vorba de burghezie, se vorbea de surmenaj și odihnă, în cazul muncitorilor, de lene și absenteism"59. Problema tratării tuberculozei
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tutelar al funcționării sale, până la a-i pune în cauză, în anii 1970, eficacitatea și legitimitatea. La ora industrializării, preocupările urbaniste erau determinate de grija de a supune clasa muncitoare sistemului salarizării. Subordonarea gândirii urbane exigențelor producției frânează, atât prin burghezi, cât și prin muncitori, punerea în practică a concepțiilor privind politica urbană. În ciuda promisiunilor unui control mai eficient al clasei muncitorești prin promovarea urbanului, proprietarii imobiliari și funciari preferau să asigure rentabilitatea capitalurilor lor decât să facă ceva pentru securitatea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
era valoarea valorilor"200. Jean-Claude Chamboredon și Madeleine Lemaire au concluzionat pornind de la această stare de lucruri că marile ansambluri au vrut să impună imaginea unei societăți în care ascensiunea socială era posibilă pentru cei care se conformau "ascetismului mic burghez". Popularea în acest fel a marilor ansambluri se voia a fi un mijloc de spargere a "solidarității de clasă". Cu intenții mai mult sau mai puțin bune (grija de a trata sărăcia ca atare, sau de a o face mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ale bogaților sunt situații excepționale, dar ele relevă existența unor "gesturi de secesiune"527 obișnuite, care modelează evoluția actuală a spațiului urban și schimbă termenii chestiunii urbane 528. Pe vremea epocii industriale, aceasta însemna exodul săracilor spre orașul protejat de burghezi. Atunci erau temeri legate de creșterea riscului epidemiilor, creșterea criminalității și a instigărilor la revolte pe care le putea prilejui afluxul populației necesar îmbogățirii lor, și se cerea supraveghere și disciplină. În orașul postindustrial, săracii, "inutilii lumii" pun probleme, dacă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sociale teritoriale sunt constituite inițial de către piața imobiliară. Prețurile locuințelor și chiriile sunt principalii factori determinanți ai caracteristicilor sociologice ale unităților de vecinătate. Astfel, un cartier popular este în principal un cartier unde chiriile sunt moderate, tot așa cum un cartier burghez este un cartier scump. În cursul ultimilor decenii, acest filtru al pieței imobiliare pare să fi condus la o specializare sociospațială a structurilor periurbane. Oamenii nu se mai mulțumesc să cumpere o casă particulară în marile suburbii, ci doresc să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de Coislin nu avea nici un fel de studii și era mândră de asta; trecuse prin secolul voltairian fără să-și dea seama ce se întâmplă; dacă și-a format vreo idee despre el, era aceea că fusese o vreme de burghezi cu darul vorbirii. De obârșia ei nu vorbea niciodată; era prea distinsă pentru a comite vreun act ridicol: știa foarte bine să frecventeze oamenii mărunți fără a se înjosi; totuși, orice s-ar zice, se trăgea din primul marchiz al
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
foarte frecventat. Este autoarea a numeroase scrieri de pedagogie cu idei originale și a zece volume de Memorii despre secolul al XVIII-lea și despre Revoluție. GEOFFRIN, MARIE-THÉRÈSE RODET ăParis, 1699- Paris, 1777). Protectoare a literelor și artelor. Soția unui burghez în stărit și ignorant. Este celebră pentru salonul ei din strada Saint Honoré, frecventat între 1749 și 1777 de cele mai mari nume ale veacului, vestit peste hotarele Franței; a fost în corespondență cu împărăteasa Ecaterina a II-a a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
vrei acum?" Am venit să repar o greșeală ... că am fost incorect trecut la chiaburi și copiii mei au acum de suferit prin școli ", spune tata. Atunci fiara se dezlănțuie ... că "după ce ai huzurit, ai exploatat, ai dus viață de burghez, vii acum să-mi spui că noi am greșit trecându-te printre chiaburi ... lipitorile satului" și zii ... și zii ... până ce tata, concesiv, dându-și seama cu cine are de-a face, spune că dacă nu i se face dreptate, adică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Am apucat însă să asist doar la conferința de deschidere a acelui an universitar ... ținută de noul rector al Universității, prestigiosul istoric Andrei Oțetea, recentul înlocuitor a nu mai puțin prestigiosului geograf Mihai David, detronat pe motiv de fost politician burghez. A fost primul meu contact cu nivelul academic universitar care, desigur, m-a entuziasmat. Iar prima mea acțiune ca student geograf a fost aceea de a-mi procura insigna-simbol al obiectului ... un reușit mic "glob pământesc", pe care cu mândrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
boxa acuzaților alături de alți „frontieriști“, victime ale acelorași călăuze dubioase, am ascultat rechizitoriul politic care cerea condamnarea noastră. A fost pentru prima dată în viața noastră când am auzit că eram numiți - spre marea noastră stupefacție - dușmani ai poporului, trădători burghezi, cosmopoliți, bestii burghezo moșierești, numai pentru faptul de a fi vrut să traversăm Dunărea în mod clandestin. Impresia că toată regia asta era absurdă și ridicolă ar fi ținut până la sfârșit dacă procesul nu s-ar fi terminat ca o
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
grotesc și înspăimântător. Cine erau, oare, acești oameni cu mutre de lume interlopă? O nouă „rasă“ de șefi conducea România devenită Republică Populară: indivizi de care nimeni din jurul nostru nu auzise până atunci. Părinții mei cunoșteau câteva persoane dintre intelectualii burghezi raliați noului regim (Mihail Sadoveanu, de exemplu) care aveau legături cu stăpânii la putere. Tatăl meu avea câțiva prieteni evrei (Mișu Ștern, între alții), care puteau, 49 prin relațiile lor, să ajungă la sferele conducătoare ale partidului. Dar vremea „relațiilor
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
membri de partid, profitori ai regimului, turnători zeloși, informatori ai Securității, toți s-au instalat să trăiască în Franța cu același titlu ca foștii deținuți politici, ca victimele regimului, ca disidenții, ca militanții pentru drepturile omului, ca românii de altădată, burghezi, artiști sau prinți. Toți se regăsesc, cot la cot, la Paris, ca și cum ar fi fost iertați de trecutul lor social, politic și cultural. Situație resimțită ca un verdict căruia i se supun cu toții, prin forța lucrurilor, în această bătrână țară
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
că organele care pregătiseră regia procesului îi tot repetaseră, la anchetă, fraze pe care le pronunțaserăm între noi sau față de prieteni apropiați, ceea ce dovedea că ne înregistraseră conversațiile. Depozițiile celor doi martori au subliniat și mai mult chipul de huligan burghez - agitator al unor idei subversive, dușman al regimului popular și, în plus, vechi frontierist - al acuzatului descris de procuror. După deliberarea asesorilor populari, s-a pronunțat verdictul: în virtutea noului paragraf recent adăugat la articolul din Codul penal, Vlad a fost
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
obsedantul deceniu“, cel al dictaturii și al terorii instaurate de Stalin, de satrapii, de succesorii săi și de complicii lor, al Gulagului omniprezent și al „luptei de clasă“, al mizeriei, al cenzurii și al arestărilor masive. Este epoca condamnării „cosmopolitismului burghez“ și a ridicării în slăvi a „internaționalismului proletar“, cea a falsificării masive a istoriei, a spălării creierelor și a suspiciunii generale. Este mai ales epoca în care zbirii Securității intrau în casele oamenilor la crăpatul zorilor pentru a-i aresta
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
natal nu puteau fi angajate din cauza „originii sociale nesănătoase“ care era înscrisă în dosarul lor de la „serviciul de cadre“ și care îi urma oriunde ar fi vrut să muncească. Un membru al familiei în străinătate, apartenența la un partid politic „burghez“, o situație economică bună înainte de 1944 și chiar - pentru țărani - posedarea unui cazan pentru țuică erau tot atâtea motive care îi excludeau din piața muncii. Obsesia de a găsi de lucru sau, cum zicea acea „novlimbă“ stalinistă, de „a se
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
introdusă noua ortografie slavizată a limbii române, pe care regimul a justificat-o prin motivele ideologice ale fraternității cu țara ce reprezenta farul călăuzitor al „socialismului victorios“. Orice referire la Occident sau la valorile naționale era sever pedepsită drept „cosmopolitism burghez“, mai ales în domeniile științelor umane (filozofie, istorie, sociologie, economie...), care cunoscuseră o dezvoltare remarcabilă în România dinainte de război. Trebuie să amintim că un decret din 3 iunie 1950 îi obliga pe deținătorii de mașini de scris să le declare
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Frecvența Clasa semantică brigada brigadă 3 2 brigadă brigadă 6 2 brigade brigadă 4 2 brigadele brigadă 4 2 burgeză burgeză 2 2 burgeze burgeză 2 2 Burgezia Burgezia 1 2 burgezie burgezie 1 2 burgeziei burgezie 3 2 burgheze burghez 1 2 burgheze burgheză 1 2 Burghezia burghezie 2 2 Burghezia burghezie 4 2 burgheziei burghezie 5 2 burghezimea burghezime 1 2 Cadastrul cadastru 1 2 cadastrul cadastru 1 2 cadastrului cadastru 1 2 Caimacam caimacam 1 2 Caimacam caimacam
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
definește ea începînd cu reforma gregoriană: în consecință, în vremea aceea mișună ereticii. Erezia *catară sau a albigenzilor, venită dinspre Orient prin Italia de nord, se răspîndește în secolul al XII-lea în toată Franța de sud. Negustori, meșteșugari și burghezi; leproși, evrei și eretici: fiecare, în felul său, marchează limitele societății feudale. DOCUMENT 1 Jurăminte de credință față de Wilhelm Cliton, conte de Flandra în 1127 "În a șaptea din idele lui aprilie, într-o joi [joi, 7 aprilie], au fost
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
regele caută și obține alt semn de modernitate sprijinul opiniei publice din regat: cu acest rezultat sînt convocate și pentru prima dată la Paris în 1302 contra lui Bonifaciu al VIII-lea mari adunări de baroni, de ecleziastici și de burghezi care sînt la originea stărilor generale. Reunite pentru a aproba politica regelui și pentru a-i procura noi resurse pe calea impozitului, ele contribuie la exaltarea puterii regale. Perfecționarea instituțiilor Creșterea domeniului. Punctul de plecare al transformărilor trebuie căutat în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
orașele libere care au primit mai ales privilegii economice. La originea comunelor se găsesc legături orizontale țesute între egali și sub jurămînt: asociații de *pace, confrerii religioase, corporații de negustori și de meșteșugari. Comuna însăși este rezultatul jurămîntului făcut între burghezi, mai întîi pentru a obține comuna, apoi pentru a o administra. Cea mai veche comună cunoscută pe teritoriul francez este cea, efemeră, de la Le Mans în 1070; dar marea epocă de concesiune a comunelor este secolul al XII-lea. Este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în timpul războaielor un ajutor financiar și militar apreciabil, ea își trimite acum, ca și clerul și nobilimea, reprezentanți în *stările generale, al căror rol este de a spune regelui părerea națiunii și mai ales de a transmite națiunii voința regelui. Burghezii intră în administrația regală, cumpără pămînturi nobiliare, profită de dezvoltarea economică și comercială și conduc redresarea franceză și stabilizarea monetară începînd cu Carol al VII-lea. Puterea bancherului Jacques Coeur sub Carol al VII-lea, înflorirea tîrgurilor de la Lyon simbolizează
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
rămas foarte aproape de popor în concepția sa despre lume și în practicile sale festive, un divorț apare în secolul al XVII-lea, divorț care nu va face decît să se agraveze: minoritatea de oameni ai bisericii, de nobili și de burghezi care dețin putere și bogăție se închid între valori care le sînt proprii și, ca urmare, resping cu dispreț moduri de a gîndi și de a trăi considerate de ea de acum încolo reprobabile, stupide și grosolane. Cadrele vieții cotidiene
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Călătoria lui Jacques Cartier, care, în 1534, descoperă regiunea Saint-Laurent, traduce voința lui Francisc I și a unei părți a burgheziei comerciale de a participa la căutarea drumului direct către Asia și eventual la exploatarea Lumii Noi. Dar, pentru majoritatea burghezilor, cumpărarea unei funcții, împrumutarea regelui cu bani, cumpărarea de pămînturi constituie mijloacele cele mai sigure de ascensiune socială. Cît despre membrii claselor populare, urbane și rurale, soarta lor este și mai diversă, dar cu toții, oricărei provincii i-ar aparține, împărtășesc
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ducatului de Clèves. Dar la 14 mai 1610, el este asasinat de Ravaillac, catolic exaltat care a afirmat că ar fi acționat singur (document 2, p. 195). DOCUMENT 1 Un episod din războaiele religioase în Auvergne Jean Burel (către 1540-1603), burghez din Puy și înfocat partizan al Ligii, a lăsat un jurnal prețios în care relatează evenimentele la care a fost martor direct sau al căror ecou l-a cules. Iată ce scrie despre anul 1577: "În acel an 1577, domnul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]