2,949 matches
-
de Hristos ca într-o diademă, prin credință în El. Aceasta reprezintă neamurile care poartă încă spini, arătându-se că nu poartă roadele credinței, ci se fac mai degrabă hrană a focului atotconsumator, cum se întâmplă și cu grămada de buruieni din câmpuri și cu spinii care cresc fără să fie cultivați. Iar mantia de purpură spun că arată împărăția lui Hristos, care se va întinde peste întreaga lume. Vom admite orice interpretare care nu se bate de la adevăr și care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
s-a construit toată cacealmaua modernității, e foarte operativ în calitate de cunoscător, pe baza rațiunii și a succesiunii gîndurilor. Poate construi o mulțime de sisteme, dar toate sunt false pentru că sunt produsul ego-ului fals care ne-a luat lumina ca o buruiană. E un fel de a spune, pentru că el nu va putea niciodată să ne ia lumina care suntem și bine ar fi să conștientizăm acest lucru. Natura Sinelui este lumină. Îmi pare rău pentru prietenii mei liberali dar, vorba Papei
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
din urmă, chermeza se transformă în praznic. Profanați chiar în temple, misterul care îi învăluise timp de milenii li se risipea într-un amestec de fum și ceață. Frumoasele lor statui impunătoare, altădată divinizate, erau doborâte de pe socluri. Năpădite de buruieni și furnici, nuduri de Venus și Afrodita erau furate de hoți mărunți. Nu pentru a le venera pe ascuns, ci pentru a se împăuna și a-și pavoaza colibele. Această epocă a răposat în cele din urmă, iar peste ea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ars de viu la Peninsula și de evadați uciși În bătaie tot aici, de stive de morți Înghețați În spatele barăcilor, neînregistrați de nimeni)17, perioadele când foștii deținuți Își amintesc că vânau șerpi, șopârle și șoareci de câmp, căutau și buruieni pe care le amestecau În zeama primită drept mâncare la prânz 18, avem explicația numărului mare de decese. Dar cifre exacte nu pare să fie posibil să avansăm. Dimpotrivă, expedițiile de pedepsire menite să mențină În populație conștiința luptei de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
compromis. Calea de mijloc e cea mai bună. Conflictele le rezolvă prin „înțelegeri” („o împăcare dreaptă e totdeauna mai bună ca o judecată strâmbă”) sau le mușamalizează. În arta plastică, preferă nuanțele - „nuanțele fine, stinse, stoarse din sângele diafan al buruienilor” (Blaga, 1936/1985, p. 281). În muzică, „substanța sonoră e alcătuită în mare parte din tonuri intermediare, imprecise, de stăruitoare nuanțare a stărilor sufletești” (Blaga, 1936/1985, p. 289). Sentimentele tipic românești - dorul, jalea, urâtul - sunt „stări de nuanță” (ibidem
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
natură (8); mireasmă (7); roșie (7); viață (7); galbenă (6); gingașă (6); ghiocel (6); cîmp (5); culori (5); puritate (5); buchet (4); cîmpie (4); dragoste (4); fată (4); iarbă (4); orhidee (4); prospețime (4); soarelui (4); verde (4); albă (3); buruiană (3); cadou (3); de colț (3); delicatețe (3); fericire (3); frunză (3); înflorită (3); lăcrimioară (3); liliac (3); margaretă (3); plăpîndă (3); primăvara (3); tandrețe (3); tinerețe (3); uscată (3); admirație (2); Lucian Blaga (2); boboc (2); bujor (2); cactus
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
formă (2); galben (2); indiferență (2); lată (2); marijuana (2); maro (2); nuc (2); ofilită (2); petală (2); pomi (2); rouă (2); ruginie (2); timp (2); vară (2); acasă; acoperămînt; Adam; adiere; admirație; aer; amară; arămie; de arțar; bătută; biochimie; buruiană; Canada; castan; a cădea; căzătoare; căzută; ciclul vieții; clipă; clorofilă; codru; colorată; cracă; crud; culoare; curățenie; dans; delicatețe; destin; detaliu; dor; de dor; droguri; esența vieții; femeie; fericire; finețe; fir; firav; flora; fluture; fragilitate; frumos; frunză; ghiozdan; gri; interesantă; liberă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înflorită (5); muncă (5); bogată (4); copaci (4); îngrijită (4); paradis (4); viață (4); curată (3); eden (3); frumos (3); libertate (3); lucru (3); miros (3); parc (3); recoltă (3); roadă (3); zoologică (3); acasă (2); apreciere (2); bunici (2); buruieni (2); castraveți (2); căpșuni (2); cîmp (2); frunze (2); gard (2); gospodar (2); gospodărie (2); grădinar (2); grătar (2); hotar (2); legumă (2); loc (2); mîncare (2); natura (2); odihnă (2); peisaj (2); plantație (2); plăcere (2); pom (2); poveste
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); fir (2); frumos (2); frunză (2); gazon (2); ilegale (2); înaltă (2); mare (2); Maria (2); moale (2); natura (2); tinerețe (2); vara (2); vegetație (2); vietate (2); aer proaspăt; animale; pentru animale; atmosferă; sunt bine; bucurie; bună; bunici; buruiană; de calitate; calm; capră; căldură; căpușă; căpușe; cocaină; cosită; crud; cruditate; curat; curățenie; curte; dar; dorință; deal; desculță; deșert; distracții; euforie; extaz; faimă; fericire; fin; fină; firavă; fire; floare; frăgezime; fraier; frigărui; frunze; fuma; de fumat; găini; gaze; gelozie; gîndaci
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
miros frumos (2); mirositor (2); de la Moldova (2); negru (2); parc (2); parfumat (2); respect (2); sărbătoare (2); sentimente (2); senzual (2); suflet (2); surpriză (2); tandru (2); ac; albastru; anotimp; aparență; aparențe înșelătoare; aprins; banal; băiat; buchet; Bulgaria; bunica; buruiană; cadou; catifea; catifea Grena; cer; comercializate; copil; creație; crin; cristal; cui merită; cult; dar; delicat; divorța; dorință; dublu; dulce; dulceață; eleganță; elegant; țepos; esență tare; fată; femei; fin; finețe; finuț; floare cu spini; floare roșie; floarea dragă; gem; gest; ghimpe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
împărat (2); închis (2); înverzit (2); liniște (2); mov (2); ochi (2); optimism (2); pășune (2); plantă (2); plante (2); speranță (2); trece (2); vitalitate (2); acasă; adevăr; aer; aer liber; albastră; albăstrui; apple; boală; bradul; de briliant; broccoli; bun; buruiană; căciulă; cafeniu; cald; cămin; ceapă; ceață; colorat; cont; copacul; cort; cui; culoare, copaci; curat; curățenie; deschisă cale; euforie; extraterestru; fața; floare; fresh; fructe; frunză, culoare; frunza; fumat; gazon; grădină; grătar; ca iarba; iarba verde; iarnă; imaș; independent; înainte; încredere; lemn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
legile”, că „bogăția unui popor stă... iarăși în muncă”. Desigur, trebuiau școli. Dar ar fi fost bine să se consolideze „școlile puține, câte erau”. Acestea „să se ridice la cel mai înalt grad de dezvoltare cu putință” punând la temelie „buruiana noastră de leac - prin muncă”. Ce s-ar fi întâmplat apoi, cum ar fi evoluat lucrurile? „Generația ce le-ar fi urmat, ar fi făcut altele mai bune și mai multe și, în treizeci de ani, câți sunt de atuncea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Delegatul: (fără a confirma aprecierea Mariei) Am un mesaj. Maria: Aha, înțeleg se retrag felicitările... E și cazul... Delegatul: (foarte blînd) Știți, azi, tocmai azi, ce să-i faci, noi, locatarii blocului, facem muncă patriotică... Udăm, stropim, mai smulgem o buruiană... mai cu o căldărușă, mai cu săpăliga... și am venit să vă spun... dacă vreți să participați și dumneavoastră... voluntar bineînțeles... Mihai: Da... înțeleg... dar azi... nu prea ne-ați nimerit bine cu treaba asta... Avem și noi... Delegatul: Noi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lîngă care stă Vecin 3) Hai, scoală-te și dumneata, domnișoară Pelargonium, hai, sus! Alex: Bunică, udă-l și pe el... Bunica: Pe cine? Alex: Pe homo canis... Bunica: Asta ce floare-o mai fi! Alex: Nu-i floare. E buruiană. Bunica: Da cum îi spune pe românește? Alex:... Prieten... vecin... musafir... Bunica:... Atunci să-l udăm oleacă... poate înflorește... Alex:...De înflorit nu înflorește, sigur, dar se trezește... și nu-i nevoie... (bunica iese) (Alex se îndreaptă spre birou) Vecin
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de august, de ziua Macaveilor (Macoveilor) sau Ziua Crucii de vară. În Bucovina, se face agheasmă în grădini, pentru insectele și viermii vătămători pomilor și legumelor. Tot în această zi, în comuna Ropcea, se duc la biserică snopi de flori, buruieni și spice care, după ce vor fi sfințite, se pot întrebuința în scăldătorilor oamenilor bolnavi.398 O altă sărbătoare, când se obține "apa de leac", este Ovidenia (21 noiembrie), ziua în care "s-a vedit lumea pe care Dumnezeu a blagoslovit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
toate din lume din pământ sunt născute, din pământ cresc și tot în pământ intră. Pământul pe toate le mănâncă."104 În basme, Pământul devine personaj taumaturgic și psihopomp, sub denumirea de Iutele-Pământului sau Agerul-Pământului: "...aflând de la Iutele-Pământului că e buruiana vieții, care vindecă orice rană și e foarte rară, căci nu răsare mai mult de două fire pe an, unse pe bărbatul său la picioare și îndată s-a zdrăvenit"; "învățat de Agerul-Pământului, ajunse la zmeoaică."105 IV. AERUL Aflat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și a cerului", din basme, "la soare te puteai uita, dar la dânsa ba"; "frumoasă ca o floare într-o iarnă fără soare"; "din cosiță floarea-i cântă, nouă împărați ascultă".190 Ileana Cosânzeana locuiește în "pajiști miraculoase, unde cresc buruienile alese și grăitoare" care vindecă sau dau viață eroilor din basme și din care se prepară leacul tinereții fără bătrânețe și al vieții fără de moarte, leac ce poate fi dobândit doar în "nopțile de Sânziene". Ca soră a soarelui, Ileana
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
veneau cu încredere să muncească la noi pentru că știau că vor fi bine plătite și respectate, în ciuda faptului că tatăl meu le controla uneori “să nu dea negru peste verde, că boierul chior nu vede”, adică să nu lase nici o buruiană la rădăcina plantelor când le prășeau. Femeile erau foarte harnice și tatăl meu era tare mulțumit de ele. In anul 1953, tatăl meu a obținut cea mai mare producție de sfeclă din țară, de 60 de vagoane la hectar de pe
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Alexandru ca și de T. Arghezi ("Cărticica de seară"), în principiul formativ al individuațiilor din toate regnurile; el se declară mai explicit în cel vegetal. Verticalitatea florilor și a plantelor învederează năzuința spre cele de sus. Sub impulsul aceste năzuințe, buruiana și firul de grâu absorb deopotrivă cerul, realizând nunta între cele două specii: garoafele sunt "crescute cât stejarii"("Zori de zi") "Buruiana și firul de grâu să-și coacă/ Cerul laolaltă./ Nu-i rostul tău/ De-a separa și prețui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în cel vegetal. Verticalitatea florilor și a plantelor învederează năzuința spre cele de sus. Sub impulsul aceste năzuințe, buruiana și firul de grâu absorb deopotrivă cerul, realizând nunta între cele două specii: garoafele sunt "crescute cât stejarii"("Zori de zi") "Buruiana și firul de grâu să-și coacă/ Cerul laolaltă./ Nu-i rostul tău/ De-a separa și prețui/ Din câte stau pe zare/ Același ou divin nuntește/ Și ochiul vulturesc" ("Imn sacru"). Buruiana și firul de grâu absorb deopotrivă cerul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sunt "crescute cât stejarii"("Zori de zi") "Buruiana și firul de grâu să-și coacă/ Cerul laolaltă./ Nu-i rostul tău/ De-a separa și prețui/ Din câte stau pe zare/ Același ou divin nuntește/ Și ochiul vulturesc" ("Imn sacru"). Buruiana și firul de grâu absorb deopotrivă cerul, realizând nunta între cele două specii: "Buruiana și firul de grâu să-și coacă/ Cerul laolaltă/ Nu-i rostul tău/ De-a separa și prețui/ Din câte stau pe zare/ Același ou divin
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
coacă/ Cerul laolaltă./ Nu-i rostul tău/ De-a separa și prețui/ Din câte stau pe zare/ Același ou divin nuntește/ Și ochiul vulturesc" ("Imn sacru"). Buruiana și firul de grâu absorb deopotrivă cerul, realizând nunta între cele două specii: "Buruiana și firul de grâu să-și coacă/ Cerul laolaltă/ Nu-i rostul tău/ De-a separa și prețui/ Din câte stau pe zare/ Același ou divin nuntește/ și ochiul vulturesc" ("Imn sacru"). Poetul descoperă elemente purtătoare de poezie, nu pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o goarnă/ se albește calul, iarba, pământul, soarele". Ion Gheorghe instaurează un realism în care observația devine subtilă, starea de efervescență este o amplă cântare, peste tot curg semințe: de iarbă de trandafir, de porumb, de busuioc, de sulfină, de buruieni: "Cumpăr mere, semințe de flori și porumb,/ stau până seara peste aburul vegetal". ("Femeia cu pâine"). Ne aflăm într-o țară pe care L. Blaga o numea Eutopia, "mândra grădină", mândra țară a semințelor; poetul devine și culegătorul de semințe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și iarba Traciei. În lumea Traciei rezistă numai cei puternici, cei neputincioși și bicisnici dispar. Manimazos își va alege fecioara, încercându-și arcul menit să prăsească în inima crăiesei pe viitorii viteji ai Traciei. Cuvintele Traciei s-au desprins din buruieni, din iarbă. Logoslavia este buruiana cuvântului cuvintelor, a cuvântului talisman. În cuvânt se concentrează toate forțele, toate sevele, toate tainele omului și ale facerii: "Pe Manimazos îl pustiau cuvintele/ spusul și răspunsul se-ntreceau/ Unul pe altul/ Cu toate tainele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Traciei rezistă numai cei puternici, cei neputincioși și bicisnici dispar. Manimazos își va alege fecioara, încercându-și arcul menit să prăsească în inima crăiesei pe viitorii viteji ai Traciei. Cuvintele Traciei s-au desprins din buruieni, din iarbă. Logoslavia este buruiana cuvântului cuvintelor, a cuvântului talisman. În cuvânt se concentrează toate forțele, toate sevele, toate tainele omului și ale facerii: "Pe Manimazos îl pustiau cuvintele/ spusul și răspunsul se-ntreceau/ Unul pe altul/ Cu toate tainele omului". Paralel cu prezentarea cuvântului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]