1,697 matches
-
bicicletă sunt 24", 28" si 29". Componentele unei roți de bicicletă sunt butucul, spițele, janta ("cercul", în limbajul neoficial al bikerilor), anvelopa ("guma") și camera. Roțile de bicicletă au de obicei 24, 32 sau 36 de spițe. Câteva mărci de butuci: Mavic, DT-Swiss, Author, Shimano, Novatec, Altrix. Câteva mărci de jante: Mavic, Shimano, Rigida, Campagnolo, Mach 1, Vuelta, Alexrisms, Sunrims, Beretta, Remerx, Roval. Sunt folosite pentru a pune în mișcare bicicleta. Servește la transmiterea mișcării de la pedale la roata din spate
Bicicletă () [Corola-website/Science/304430_a_305759]
-
Sunt folosite pentru a pune în mișcare bicicleta. Servește la transmiterea mișcării de la pedale la roata din spate. În partea din față, lanțul este antrenat de foaia de antrenare, iar în partea din spate, lanțul antrenează un pinion fixat pe butucul roții din spate. Pentru transmiterea mișcării de la pedale la roata din spate, o componentă foarte importantă este pinionul sau setul de pinioane. Pinionul sau setul de pinioane se montează pe butucul roții din spate. Dacă bicicleta are mai multe pinioane
Bicicletă () [Corola-website/Science/304430_a_305759]
-
partea din spate, lanțul antrenează un pinion fixat pe butucul roții din spate. Pentru transmiterea mișcării de la pedale la roata din spate, o componentă foarte importantă este pinionul sau setul de pinioane. Pinionul sau setul de pinioane se montează pe butucul roții din spate. Dacă bicicleta are mai multe pinioane, acestea pot fi patru sau cinci(la bicicletele mai vechi), șase, șapte, opt sau nouă la majoritatea bicicletelor moderne, dar pot ajunge până la un număr de zece sau unsprezece la bicicletele
Bicicletă () [Corola-website/Science/304430_a_305759]
-
propune o ierarhizare a selecției memelor. Primul pas ar fi selecția naturală a memelor, în acest caz muzicale, exemplificând printr-o situație în care un strămoș al oamenilor a început să bată pentru prima oara cu niste bețe într-un butuc, fără un motiv, dezvoltând un reflex, care ar putea să lase martorii indiferenți sau i-ar putea irită cât să îi gonească. Pe de altă parte ar exista posibilitatea să inspire la nevoia de imitare a aceastei acțiuni. Contribuie astfel
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
suferă de "boală ochiului leneș" deoarece acest ochi se mișcă în jos ori de câte ori se mișcă celălalt ochi într-o direcție diferită. Văzând ceva viu colorat, de multe ori el va confundă acel obiect cu o acadea. El trăiește într-un butuc de copac, unde este o dezordine continuă. Patul lui are picioare de acadea, dar el doarme pe ambalajele de bomboane de pe podea. Datorită aportului sau uriaș de zahăr, el este deseori hiperactiv, având niște apucături de epileptic, cu toate că nu este
Happy Tree Friends () [Corola-website/Science/311395_a_312724]
-
7). Cel mai evident este orificiul mare și rotund din centru. Atunci când închideți „ușa“ unității de dischetă, o clemă în formă de con apucă și centrează discul prin gaura din centru. Multe discuri sunt prevăzute cu inele de întărire a butucului - inele subțiri, din plastic, ce ajută discul să reziste forțelor mecanice ale mecanismului de apucare. De obicei, discurileHDnu au asemenea întărituri, deoarece, din cauza dificultății de a le plasa precis pe disc, ele pot cauza probleme de aliniere. În partea dreaptă
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
îndepărtați și resortul care o ține închisă. În plus, după îndepărtarea unei închizători defecte, este recomandabil să copiați datele de pe discheta afectată pe una nouă. În locul unui orificiu de index în disc, dischetele de 3 1/2 inch folosesc un butuc metalic central prevăzut cu un orificiu de aliniere. Unitatea „apucă“ butucul de metal, iar orificiul din butuc permite unității să poziționeze corespunzător discul. În partea inferioară-stânga a dischetei este un orificiu cu un cursor de plastic - orificiul de protecție/activare
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
unei închizători defecte, este recomandabil să copiați datele de pe discheta afectată pe una nouă. În locul unui orificiu de index în disc, dischetele de 3 1/2 inch folosesc un butuc metalic central prevăzut cu un orificiu de aliniere. Unitatea „apucă“ butucul de metal, iar orificiul din butuc permite unității să poziționeze corespunzător discul. În partea inferioară-stânga a dischetei este un orificiu cu un cursor de plastic - orificiul de protecție/activare a scrierii. Când cursorul este poziționat astfel încât orificiul este vizibil, discheta
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
copiați datele de pe discheta afectată pe una nouă. În locul unui orificiu de index în disc, dischetele de 3 1/2 inch folosesc un butuc metalic central prevăzut cu un orificiu de aliniere. Unitatea „apucă“ butucul de metal, iar orificiul din butuc permite unității să poziționeze corespunzător discul. În partea inferioară-stânga a dischetei este un orificiu cu un cursor de plastic - orificiul de protecție/activare a scrierii. Când cursorul este poziționat astfel încât orificiul este vizibil, discheta este protejată la scriere - unitatea este
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
masă. Pe peretele estic se află trei icoane împodobite cu ștergare și în spatele laițelor, pereții sunt acoperiți cu țesături de lână. La intrare, pe peretele vestic, în colțul format între ușă și peretele sudic se află un blidar așezat pe butuci, unde sunt așezate farfurii și străchini cu decorațiuni specifice zonei Dornelor. Crâșma este considerată unul dintre cele mai importante locuri ale unui sat, aici nefiind doar un loc de petrecere a timpului liber, ci și de întâlnire al sătenilor pentru
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
ladă de făină, budăci, butoiașe, piuă, untăriță, rășchitor. În partea din spate funcționa o groapă pentru păstrarea cartofilor, sfeclei sau a fructelor în timpul iernii. Din tindă se intră în „casa cea mare”, unde se află lângă pereți laițe sprijinite pe butuci. În partea stângă a intrării este amenajat cu cuptor cu vatră specific zonei. Între cuptor și peretele din față se află un pat din scânduri masive având deasupra o grindă pentru păstrarea diverselor țesături de interior sau piese de vestimentație
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
1928 și senator în legislatura 1931. „Contactul cu Maître Coro este pentru mine unul reconfortant: îmi dă prilejul să prețuiesc tot mai mult un spirit ales și un caracter franc. În copilărie a sburdat sub soarele generos și la umbra butucilor de la Nicorești. Seva bogată a regiunii trăiește în el. În calmul lui sfătos, în humorul și în iubirea lui de libertate, văd însușiri patentate ale răzeșilor moldoveni. Ca o bună parte din burghezia noastră, se trage și el dintr-o
Nicolae Corodeanu () [Corola-website/Science/309774_a_311103]
-
din satele cu cea mai veche mențiune documentară din părțile Crasnei. Tradiția orală spune că biserica de lemn a fost construită cu trei secole în urmă, la circa 300 de metri de locul actual, de unde ar fi fost mutată pe butuci de lemn, fără a fi demontată. Operațiunea a durat doi ani, timp în care slujbele se făceau în locul unde se afla biserica. Absida, caz foarte rar la bisericile de lemn, are contur semicircular, rezultat din cioplirea arcuită a celor cinci
Biserica de lemn din Chieșd () [Corola-website/Science/309839_a_311168]
-
greutate de 65 kg, greutatea sursei 70 kg, viteza medie 27 km/h și o autonomie (până la reîncărcarea bateriei) de 90 de kilometri. La Târgul Inventika din 2008 a fost prezentat “Troty” un triciclu pliabil cu motor electric integrat în butucul rotii de direcție, care este raspunsul imaginat de autor la problemele de trafic urban. Vehiculul se înclină la viraje în mod natural, iar la staționare blochează puntea spate. Are o viteză maximă de 28km/h și o autonomie de 50
Justin Capră () [Corola-website/Science/305011_a_306340]
-
venită din Ținutul Secuiesc, din Ardeal, populație amestecată, români și secui. Colonizarea a început, se pare, pe vremea cavalerilor teutoni (1211-1225). Pe aici trecea drumul pe Valea Teleajenului, care asigura legătura de comerț cu Brașovul." Județul avea ca stemă doi butuci de vie. Mihail Cantacuzino a descris în "Genealogia Cantacuzinilor" județul Săcuieni astfel: Una dintre primele atestări ale acestui județ este din 1577, un document în care se face referire la localitatea Salcia, menționată într-o listă a "megieșilor" care aleg
Județul Săcuieni () [Corola-website/Science/305030_a_306359]
-
de tip celtic), seceri, sape, săpăligi, cosoare pentru tăiatul viței de vie, târnăcoape, securi, greble cu șase colți, etc. Geto-dacii cultivau intensiv și vița de vie. Câțiva termeni dacici legați de această ocupație au rămas până azi în limba română ("butuc", "strugure", "curpen"). Practicau tot atât de intens albinăritul și, bineînțeles, pescuitul. Creșteau vite cornute, mici și mari; iar rasa de cai foarte iuți ai geților era renumită. Dacia era vestită și prin bogățiile ei naturale. Lemnul pădurilor transilvane era foarte căutat de
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
vânt, o școală primară, două cârciumi, primărie, post de jandarmi. În 1933 Cazangicul avea deja un număr de 1137 locuitori. Printre gospodarii de frunte ai satului erau Gheorghe Vineș (150 ha de pământ arabil și 3 ha de vie), Dumitru Butuc (106 ha), Grigore Novițchi (86 ha), Chiril Inculeț (70 ha). Numărul de locuitori ai satului ajunge în 1940 în ajunul ocupației sovietice la 1356 de persoane, cotă pe care localitatea n-a mai atins-o vreodată. În martie 1929 în
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
fi exprimată prin următoarele trei funcții:<br> O elice navală este un organ propulsor de tip reactiv utilizat la majoritatea navelor cu propulsie mecanică. Se compune din 2-6 pale (de obicei 3-4), dispuse simetric și în sens radial pe un butuc central cuplat prin intermediul unui ax cu mașina principală a navei. Forța de împingere (propulsie) a elicei este de natura reactivă și rezultă din diferența între presiunea exercitată de mediu la rotirea elicei, pe fața activă (intrados) a palei pe de
Elice () [Corola-website/Science/306070_a_307399]
-
început la apusul soarelui și a continuat toată noaptea. Armata sa a năvălit asupra zidurilor orașului și a început asediul fortăreței. Acesta s-a dovedit a fi momentul crucial al asediului. Huniade a dat ordin apărătorilor să arunce peste ziduri butuci dați prin gudron și alte materiale inflamabile, după care acestea au fost aprinse. După scurt timp un zid de flăcări a separat ienicerii luptând în oraș de camarazii lor care încercau să pătrundă prin breșele create în zidurile orașului de
Asediul Belgradului () [Corola-website/Science/304719_a_306048]
-
omului aici încă din neolitic, astfel sub dealul "Pădurea Copiilor" (Kinderwald), s-a găsit un topor aparținând acestei epoci. În anul 1877, în locul numit "Rodeburg" au fost găsite trei securi de bronz cu cârlig și două cercuri de bronz (pentru butucul roții carului) datând din epoca bronzului. Pe teritoriul satului s-au mai descoperit o secure de aramă din "perioada timpurie a bronzului", un ac de bronz din "epoca târzie a bronzului" și nouă brățări din epoca bronzului. Din locuri neprecizate
Vurpăr, Sibiu () [Corola-website/Science/301519_a_302848]
-
trebuia coborât până jos pentru a putea fi aprinse lumânările. Stalurile un fel de lavițe cu spătar erau rezervate numai bărbaților. Pentru orice femeie ar fi fost o lipsă de respect să apară la teatru în stal. Trei lovituri de butuc în dușumeaua scenei anunțau publicul că reprezentația va avea să înceapă. Într-o astfel de sală, trupele de teatru străine care treceau prin punctul de frontieră Burdujeni spre București și de acolo spre Constantinopol, se abăteau de cele mai multe ori pentru
Teatrul Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/314120_a_315449]
-
mod echilibrat. Vițele au fost furnizate de Pepinieres Hebinger din Franța, companie specializată în altoirea plantelor în cantitate mică, pentru domenii de prestigiu. Pepinierele Hebinger au 20 de ani de experiență în „selections massales” - urmărirea îndeaproape, an de an, a butucilor care produc corzile pentru altoire. Echipele de control, cu ajutorul unui software performant, identifică zeci de mii de butuci de viță de vie și le urmăresc caracteristicile: creșteri vegetale, cantitate de struguri produsă, număr de ciorchini, perioada coacerii, zahăr acumulat, culoare
Podgoria Corcova () [Corola-website/Science/319496_a_320825]
-
mică, pentru domenii de prestigiu. Pepinierele Hebinger au 20 de ani de experiență în „selections massales” - urmărirea îndeaproape, an de an, a butucilor care produc corzile pentru altoire. Echipele de control, cu ajutorul unui software performant, identifică zeci de mii de butuci de viță de vie și le urmăresc caracteristicile: creșteri vegetale, cantitate de struguri produsă, număr de ciorchini, perioada coacerii, zahăr acumulat, culoare, gust etc. Sunt alese corzile de la butucii cei mai reprezentativi pentru soiul respectiv și cu rezultatele cele mai
Podgoria Corcova () [Corola-website/Science/319496_a_320825]
-
de control, cu ajutorul unui software performant, identifică zeci de mii de butuci de viță de vie și le urmăresc caracteristicile: creșteri vegetale, cantitate de struguri produsă, număr de ciorchini, perioada coacerii, zahăr acumulat, culoare, gust etc. Sunt alese corzile de la butucii cei mai reprezentativi pentru soiul respectiv și cu rezultatele cele mai bune în vederea obținerii de vinuri de calitate. Nimic nu a fost făcut întâmplător. Rândurile au fost plantate la o distanță de 1,80 metri, iar butucii la o distanță
Podgoria Corcova () [Corola-website/Science/319496_a_320825]
-
alese corzile de la butucii cei mai reprezentativi pentru soiul respectiv și cu rezultatele cele mai bune în vederea obținerii de vinuri de calitate. Nimic nu a fost făcut întâmplător. Rândurile au fost plantate la o distanță de 1,80 metri, iar butucii la o distanță de 0,9 sau 1,00 metru. Distanța între butuci, respectiv densitatea plantelor pe hectar, influențează enorm calitatea strugurilor. Din cauza faptului că rădăcinile viei au un spațiu limitat pentru a se dezvolta, iar creșterea viței este atent
Podgoria Corcova () [Corola-website/Science/319496_a_320825]